SUA ajuta Georgia sa-si faca un sistem antiracheta eficient

SUA ajuta Georgia sa-si faca un sistem antiracheta eficient

Un prim prim grup de experţi americani în problemele apărării antirachetă a sosit miercuri la Tbilisi. Vizita se desfăşoară în formatul prevăzut de Carta pentru parteneriat strategic, semnată în ianuarie 2009 între Tbilisi şi Washington. De fapt, este vorba despre un ajutor acordat de către SUA în crearea forţelor antirachetă ale Georgiei.
Ministrul georgian al apărării, Dmitri Şaşkin, a anunţat că actuala vizită a experţilor americani are un caracter de „familiarizare”: specialiştii vor studia starea în care se află sistemul georgian antirachetă. În a doua etapă, „plecând de la potenţialele pericole”, va fi elaborată doctrina corespunzătoare, iar în a treia etapă va avea loc „implementarea doctrinei, ce va fi detaliată pe acţiuni menite să amelioreze şi să dezvolte în continuare sistemul antirachetă al Georgiei”, scrie presa rusă.
Potrivit lui Şaşkin, Tbilisi se aşteaptă, de asemenea, să primească ajutorul Washingtonului pentru modernizarea parcului de elicoptere militare şi pregătirea de specialişti în acest domeniu, precum şi în domeniul ingineriei militare. Pentru realizarea acestor proiecte, în Georgia vor sosi în viitorul apropiat grupuri de experţi de profil.

Scut împotriva Iranului?

Imediat după sosire, specialiştii americani au început să analizeze posibilităţile şi nevoile Georgiei în asigurarea apărării antirachetă pe întregul său teritoriu, inclusiv dinspre mare. Experţii georgieni subliniază că vizita americanilor este extrem de importantă pentru ţară, deoarece sistemul de apărare antirachetă este „o problemă de o importanţă vitală”. În opinia specialiştilor, securitatea Georgiei trebuie să fie asigurată din trei direcţii: din aer – prin dezvoltarea sistemului antirachetă, dinspre mare – prin realizarea unui control al pazei de coastă şi de pe uscat – prin consolidarea liniilor de demarcaţie.
Decizia SUA de a începe să acorde ajutor forţelor militare georgiene şi de a începe tocmai cu crearea sistemului antirachetă este pusă de unii analişti în legătură inclusiv cu problema iraniană. Tensiunile din jurul Teheranului, chiar dacă s-au redus întrucâtva în ultima vreme, datorită unor declaraţii făcute de o serie de oficiali americani conform cărora Washingtonul nu este adeptul folosirii forţei, continuă totuşi să se menţină, iar dinamica procesului este greu de prognozat. În cazul în care Occidentul va declanşa totuşi acţiuni active la adresa Iranului, nu se poate exclude ca SUA să aibă nevoie de unele servicii din partea Georgiei. În această situaţie, nu trebuie subapreciată ameninţarea deschisă a Teheranului de a ataca pe măsura posibilităţilor orice membru al coaliţiei anti-iraniene.

Share our work
Scutul antiracheta: Reuniune a comitetului mixt romano-american

Scutul antiracheta: Reuniune a comitetului mixt romano-american

Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare din MApN a organizat vineri, la Bucureşti, reuniunea Comitetului Mixt româno-american pentru implementarea a două acorduri semnate cu SUA.
Este vorba despre „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României”, semnat la Bucureşti la 6 decembrie 2005, şi  „Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România”, semnat la Washington la 13 septembrie 2011. Delegaţia României a fost condusă de secretarul de stat pentru politica de apărare şi planificare, Sebastian Huluban, şi a cuprins experţi şi invitaţi din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
La activitate a fost invitat să participe din partea Ministerului Afacerilor Externe şi  secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu. Delegaţia SUA a fost condusă de generalul-maior Mark O. Schissler, director pentru probleme strategice în cadrul Comandamentului SUA din Europa (US EUCOM), şi a inclus experţi şi invitaţi din cadrul US EUCOM, Comandamentului Forţelor Terestre în Europa (USAREUR), Comandamentului Forţelor Aeriene (USAFE), Agenţiei de Apărare Antirachetă (MDA) precum şi ai Ambasadei SUA la Bucureşti.
În cadrul reuniunii, oficialii români şi americani au trecut în revistă activităţile desfăşurate de la reuniunea din luna decembrie 2011 a Comitetului Mixt şi lecţiile învăţate desprinse din exerciţiile de instruire bilaterală şi multinaţională desfăşurate în acest an în facilităţile şi zonele puse la dispoziţia partenerului american prin Acordul de Acces. De asemenea, au fost prezentate situaţia actuală şi de perspectivă a proiectelor de construcţii ale partenerului american în facilităţile şi zonele convenite, precum şi în baza militară de la Deveselu.

Kogălniceanu, bază de tranzit spre Afganistan

Un alt subiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei a fost utilizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi portului Constanţa ca puncte logistice centrale pentru tranzitul materialului militar al SUA, înspre şi dinspre Afganistan şi alte zone de operaţiuni.
În cadrul reuniunii Comitetului Mixt a avut loc şi ceremonia de semnare, de către cei doi co-preşedinţi, a două aranjamente de implementare noi care reglementează folosirea suprafeţelor de teren din jurul Bazei Deveselu şi utilizarea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul unităţii, precum şi a trei amendamente la aranjamentele de implementare încheiate în anii 2007 şi 2008 în baza Acordului de Acces, care vizează organizarea şi funcţionarea Comitetului Mixt, securitatea transporturilor şi operaţiunile cu proprietăţi imobiliare şi managementul proprietăţii imobiliare.
Cu aceasta ocazie co-preşedintele american  a declarat: “Aduc mulţumirile mele pentru progresul incredibil realizat  şi impresionantul efort  depus într-un interval de timp destul de scurt în finalizarea celor cinci Aranjamente de Implementare semnate astăzi. Nu a fost uşor şi acest lucru reprezintă un model de urmat.”
La rândul său, co-preşedintele român a subliniat: „Această reuniune este un mod concret de a demonstra nivelul foarte înalt de încredere şi cooperarea impresionantă între forţele noastre armate, între ministerele noastre, instituţiile de apărare şi reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi la asigurarea securităţii europene şi euroatlantice.”
De asemenea, co-preşedinţii Comitetului Mixt au stabilit domeniile pentru care cele două părţi vor continua, la nivel de experţi, discuţiile privind elaborarea şi negocierea unor aranjamente de implementare noi, precum şi amendarea altor aranjamente de aplicare anterior încheiate, care vor asigura cadrul juridic şi tehnic necesar pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Share our work
Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.

Share our work
Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Scutul antiracheta din Romania, la Conferinta Royal United Services Institute

Secretarul de stat Bogdan Aurescu participă, la Londra, în intervalul 30-31 mai 2012, la conferinţa pe tema apărării antirachetă organizată de Royal United Services Institute, ocazie cu care a intervenit, ca vorbitor, la sesiunea cu titlul „Dezvoltări NATO şi contribuţii europene”.  
ficialul român a evidenţiat în intervenţia sa semnificaţia declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO, arătând că aceasta reprezintă un prim pas important pe linia asigurării protecţiei antirachetă a tuturor teritoriilor, populaţiilor şi forţelor europene ale NATO. România, a subliniat Bogdan Aurescu, are interesul ca dezvoltarea capabilităţii de apărare antirachetă a NATO să se desfăşoare în acelaşi ritm, fără întârzieri. De asemenea, a prezentat participanţilor principalele elemente ale Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Bogdan Aurescu a punctat interesul NATO pentru dezvoltarea colaborării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Lisabona, reiterate şi confirmate şi la Summit-ul de la Chicago.  „România vede cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ca un joc de sumă pozitivă” a subliniat oficialul român, accentuând că această cooperare este în interesul strategic al ambelor părţi, fiind prin ea însăşi de natură să sporească încrederea dintre ele şi să descurajeze ameninţările.

Întrevedere cu  Ellen Tauscher

În marja participării la conferinţă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Ellen Tauscher, reprezentant special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, fost subsecretar de stat şi şef al echipei americane de negociere a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA. Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat progresele realizate în cadrul procesului de negociere pe marginea Aranjamentelor de Implementare a Acordului. Ellen Tauscher a exprimat satisfacţia părţii americane pentru stadiul avansat al dialogului româno-american, fapt ce va permite operaţionalizarea bazei de la Deveselu conform calendarului asumat. Cei doi oficiali au salutat declararea, în contextul Summit-ului de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, ceea ce reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări ale mediului de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice.
Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei RUSI (Royal United Services Institute) se desfăşoară la 30-31 mai 2012, la Londra. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie. Ediţia 2012 a Conferinţei, având ca focus tematic, pentru a doua oară, apărarea antirachetă, are loc în perioada imediat următoare Summit-ului NATO de la Chicago, reprezentând un prilej de evaluare a deciziilor aliate pe această temă.

Share our work
R Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO

R Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO

Republica Moldova ar putea beneficia de scutul antiracheta NATO, însă, pentru aceasta este nevoie de voinţă politică la Chişinău, consideră ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa.
“Este o decizie politică care consider că este benefică pentru asigurarea securităţii în spaţiul euro-altantic în special în spaţiul european. Dar mai mult consider că este un beneficiu pentru ţările NATO. Nu văd direct cum ar putea beneficia Republica Moldova de acest scut antirachetă. Fiind partener cu NATO, indirect, cred că putem beneficia de un schimb de informaţie, date care ar putea aceste radare să le colecteze, doar dacă va fi voinţa politică”, a declarat ministrul, într-un interviu acordat radio Europa Liberă.
“Luând în consideraţie că noi suntem doar partener şi nu un partener foarte activ în relaţiile cu NATO. Totodată, având şi susţinerea limitată cum arată ultimele sondajele a populaţiei din Republica Moldova, cred că noi ar trebui să depunem eforturi mai mari pentru a beneficia de toate privilegiile care ni le dă acest parteneriat Moldova-NATO. Trebuie să fie un program mai amplu de explicare populaţiei ce înseamnă NATO, care sunt scopurile, care sunt criteriile de dezvoltare, ce face NATO pentru securitatea europeană. Populaţia de la noi nu cunoaşte şi trăieşte cu acea percepţie încă învechită.”, a mai spus Vitalie Marinuţa.
“El este un scut pentru ţările NATO. Cred că acoperire el ar putea să aibă şi deasupra Republicii Moldova, însă vom beneficia sau nu de acele date pentru ţara noastră, iarăşi, depinde de implicarea noastră în cooperarea cu NATO. Oricum partenerii nu contribuie financiar la dezvoltarea acestui scut antirachetă, dar totodată, dacă suntem parte componentă a sistemului internaţional de securitate şi cooperăm prin intermediul planului individual de parteneriat Moldova-NATO, cred că vom putea în unele cazuri limitate să beneficiem de date din cadrul acestui sistem. De date care nu vor fi secrete sau vor fi limitate”, consideră ministrul Apărării din Republica Moldova.

Share our work