Razboaiele WikiLeaks: Cruciada hackerilor
WikiLeaks continua dezvaluirile
Site-ul WikiLeaks a fost vizat de un atac cibernetic imediat dupa publicarea a zeci de mii de telegrame ale Departamentului de Stat, informeaza ziarul britanic The Guardian, citat de mass-media internationala. „Site-ul WikiLeaks.org este vizat de atacuri”, a comunicat recent organizatia. La o ora dupa acest anunt, site-ul si mesajele postate erau in continuare inaccesibile. Pe Twitter, WikiLeaks a precizat ca „atacul continua”, indemnand cititorii sa acceseze un alt sistem, cablegatesearch.net.
Atacul cibernetic intervine dupa ce oficiali americani declarasera ca publicarea noilor telegrame diplomatice si a surselor acestora pune intr-o situatie delicata Administratia Barack Obama. Nu se stie cine se afla in spatele atacului cibernetic. Conform oficialilor citati, publicarea celor 125.000 de telegrame sensibile in ultima saptamana de catre WikiLeaks pune in pericol sursele americane si obiectivele Statelor Unite in materie de politica externa. „Statele Unite condamna orice publicare de informatii clasificate”, a reactionat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Victoria Nuland. „In afara de afectarea eforturilor diplomatice, sursele sunt puse in pericol, la fel si securitatea nationala (…)”, adauga oficialul citat.
Surse descoperite
Reamintim ca site-ul WikiLeaks a publicat in ultimele zile aproximativ 134.000 de telegrame diplomatice care includ numele unor persoane care au vorbit confidential cu diplomatii americani si care s-ar putea confrunta cu represalii in tarile cu regimuri autoritare, relateaza New York Times, in editia online. Inaintea acestor scurgeri de informatii, WikiLeaks a publicat telegrame editate pentru a proteja sursele diplomatice. Intr-un comunicat difuzat luni, Wikileaks justifica scurgerea de informatii cu necesitatea accelerarii dezvaluirii telegramelor „in acord cu promisiunea WikiLeaks de a maximiza impactul si a face aceste informatii disponibile tuturor”. Documentul nu este semnat, dar fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, este cel care redacteaza sau aproba comunicatele grupului.
Totodata, cotidianul german Spiegel a dezvaluit scurgerea de informatii si a pus-o pe seama conflictului dintre fondatorul WikiLeaks Julian Assange si fostul sau purtator de cuvant Daniel Domscheit-Berg. De la inceputul anului 2011, un fisier criptat circula pe internet, continand o serie de aproximativ 251.000 de documente ale Departamentului de Stat american. Wikileaks a obtinut fisierul in primavara anului 2010 si l-a facut public in luna noiembrie. In vara lui 2010, Assange a stocat fisierul protejat cu parola, pe serverul WikiLeaks, intr-o locatie ascunsa, si i-a dat unui asociat parola care ii dadea acces la mai multe informatii.
Dispute interne
Cand Domscheid-Berg a parasit organizatia impreuna cu un programator german in septembrie 2010, au luat toate datele de pe server, printre care se afla si documentul criptat. Prin urmare, Assange nu a mai avut acces la fisier. La sfarsitul anului 2010, Domscheit-Berg a inapoiat WikiLeaks o colectie de diverse fisiere pe care le luase odata cu plecarea sa, printre care se afla si fisierul criptat. La scurt timp, sustinatorii WikiLeaks au difuzat pe internet o copie a fisierului. Ei nu au realizat ca datele contineau si fisierul criptat, deoarece nu era doar criptat, ci si ascuns intr-un subdirector.
Apoi, in primavara lui 2011, asociatul lui Assange a facut publica parola pe care a primit-o de la Assange, fara sa realizeze ca va oferi accesul la fisierul care continea datele confidentiale. Un numar de organizatii media, incluzand SPIEGEL, au raportat continutul fisierului in noiembrie 2010. Anumite dosare au fost retinute in intregime de la publicare, pentru a evita punerea in pericol a surselor.
Cei de la WikiLeaks au reactionat rapid la articolul din Spiegel, sustinand, intr-un mesaj pe Twitter, ca ziarul german propaga informatii incorecte, dar fara a oferi detalii. Ulterior, au redactat comunicatul difuzat de The New York Times.
Documente secrete NATO furate de Anonymous
Anterior, hackerii din gruparea Anonymous au spart sistemul de securitate al bazei de date a NATO, sustinand ca au obtinut ‘un gigabyte’ de informatii confidentiale ale Aliantei Nord-Atlantice. Ca dovada, ei au postat pe pagina lor de pe Twitter doua linkuri ale documentelor sustrase in format PDF, dintre care unul a fost ulterior eliminat, dar subliniaza ca nu vor publica majoritatea informatiilor obtinute, deoarece recunosc ca ar fi un gest ‘iresponsabil’ din partea lor. Primul document dateaza din 2007, cel de-al doilea din 2008, in ambele fiind vorba de sistemele de comunicare ale NATO in Afganistan si Balcani, dupa cum precizeaza The Telegraph. In microblogul lor, hackerii spun ca vor publica alte documente ale NATO in urmatoarele zile. Un purtator de cuvant al Aliantei a declarat ca NATO stie de publicarea materialelor confidentiale pe Internet. ‘Specialistii nostri investigheaza spargerile. Urmarim cu atentie orice scurgere de informatii a caror publicare ar putea afecta NATO’, a afirmat acesta. Totodata, autoritatile americane au arestat 16 persoane, inclusiv membri ai gruparii Anonymous, pentru suspiciunea de atacuri cibernetice asupra site-urilor unor mari companii si organizatii. In iunie 2011, reprezentanti ai gruparii au fost arestati in Spania, fiind acuzati de furtul de date personale ale utilizatorilor consolei Sony PlayStation. In plus, anul trecut, cei de la Anonymous au organizat o campanie in sustinerea lui Julian Assange, fondatorul controversatului site WikiLeaks, care a publicat documente secrete referitoare la razboiul din Irak, precum si corespondenta diplomatilor americani. Au fost paralizate atunci site-ul procuraturii suedeze, care a initiat actiunea impotriva lui Assange, cel al serviciului PayPal, al serviciului financiar al postei elvetiene Postfinance si banca Swiss Post Office. Anonymous a mai publicat si materiale compromitatoare despre Bank of America.
Cititorii WikiLeaks, spioni
Congresul Statelor Unite ale Americii analizeaza adaptarea Legii Spionajului din 1917, iar militarii si civilii din agentiile guvernamentale care citesc WikiLeaks ar putea fi transformati in spioni, relateaza mass-media de peste Ocean, citand surse FBI. Dezvaluirile facute de site-ul lui Julian Assange pare sa fi zdruncinat din temelii diplomatia americana, acestea fiind privite ca un act ostil la adresa SUA. Din acest motiv o lege anti-WikiLeaks a fost inaintata in Congres, astfel americanii care citesc informatiile clasificate dezvaluite pe acel site ar putea fi declarati ‘spioni’. In plus, procurorii americani au deja in vedere inculparea lui Julian Assange in baza unei legi care interzice divulgarea informatorilor, noteaza Gandul.
Wikileaks: SUA aveau spioni in biroul secretarului general al NATO
Statele Unite aveau spioni in biroul secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, potrivit unor telegrame publicate anterior de Wikileaks. Se pare ca angajati ai NATO care au lucrat sub Anders Fogh Rasmussen, dar si sub fostul secretar Jaap de Hoop Scheffer au furnizat informatii autoritatilor americane, potrivit telegramelor Wikileaks, anunta Monsters and Critics.
O publicatie norvegiana a publicat o telegrama din septembrie 2009 Wikileaks care fac referire la o scrisoare trimisa de Anders Fogh Rasmussen catre organizatia Collective Security Treaty (CSTO, ai carei membri provin predominant din Rusia). Scrisoarea ar fi fost furnizata americanilor de angajati ai NATO.
O alta telegrama din august 2009 se referea la reactiile cauzate de o scrisoare a lui Rasmussen pe tema drepturilor omului din Afganistan, adresata presedintelui afgan Hamid Karzai. Mai multi membri NATO sustineau ca scrisoarea trebuie trimisa dupa alegerile din Afganistan, insa Rasmussen nu voia sa amane trimiterea acesteia. Telegrama arata ca nu este comun ca secretarul general sa actioneze intr-un domeniu atat de sensibil fara consultari cu aliatii. „Rasmussen pare sa simta ca poate actiona cu un grad mai mare de independenta decat predecesorul sau”, arata telegrama.
Prin ceea ce fac, în acest teatru de operaţiuni din Afganistan, atât jandarmii cât şi poliţiştii şi-au câştigat respectul partenerilor internaţionali din misiunile EUPOL şi NTM-A, şi, de asemenea, al recruţilor afgani de poliţie. Declaraţia îi aparţine chestorului de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică. 66 de jandarmi români acţionează în NTM (NATO TRAINING MISSION) Afganistan şi, de asemenea, zece poliţişti români desfăşoară misiunii poliţieneşti sub egida Uniunii Europene. Într-un interviu acordat revistei Pentru Patrie, Dascălu a afirmat că generalul locotenent William B. Caldwell IV, şeful misiunii NTM-A în Afganistan, i-a cerut verbal suplimentarea numărului de jandarmi români, urmând ca această solicitare să fie formalizată în cea mai scurtă perioadă de timp. “Cum spuneam, în cadrul întrevederii pe care am avut-o cu factorii de conducere din NTM-A, general locotenent William B. Caldwell IV a menţionat foarte clar că misiunea din Afganistan va fi pe termen lung. În ciuda preconizatei retrageri a forţelor militare americane sau reducerea efectivelor americane în Afganistan, anunţată de preşedintele Obama, misiunea NTM-A are un buget solid, consistent şi, chiar în cursul acestui an, statul de organizare al misiunii a fost suplimentat cu 1000 de funcţii. Deci, din acest punct de vedere, putem să considerăm că este o misiune pe termen lung, se investeşte foarte mult în pregătirea forţelor de poliţie şi, bineînţeles, în armata naţională din Afganistan. Se insistă pe pregătirea armatei şi poliţiei şi mai puţin pe păstrarea unor efective militare internaţionale foarte mari, cu rol preponderent contrainsurgent”, a mai declarat Ioan Dascălu. O delegaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, condusă de chestor de poliţie Ioan Dascălu, secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, a efectuat în a doua decadă a lunii iulie 2011, o vizită de lucru în teatrul de operaţii Afganistan unde este dislocat un contingent de 66 de jandarmi şi 10 poliţişti. 
Scopul vizitei a fost de a avea întâlniri directe cu militarii contingentului care sunt în misiune în Afganistan, de a observa modul în care s-au instalat în taberele din centrele de pregătire, precum şi de a avea discuţii cu reprezentanţii părţii americane şi ai comenzii structurilor NATO implicate în procesul de instruire a forţelor de ordine publică afgane. Programul a cuprins activităţi în cele patru centre de pregătire în care sunt dislocaţi jandarmii români (Centrul Naţional de Pregătire al Poliţiei Afgane de Ordine Publică de la Wardak, Centrul Regional de Pregătire al Poliţiei Naţionale Afgane din Kandahar, Centrul de Pregătire şi Suport al Poliţiei Afgane în Uniformă de la Costall şi Centrul de Pregătire al Poliţiei de Frontieră Afgane de la Spin Boldak), la sediul Misiunii EUPOL Afganistan, în cadrul căreia suntem reprezentaţi de 10 poliţişti români, precum şi întâlniri cu oficiali de înalt rang ai N.A.T.O., precum comandantul Misiunii N.A.T.O. de Pregătire a Poliţiei Afgane (NTM-A), general locotenent William B. Caldwell IV. La Camp Julien, comandantul contingentului român de jandarmi, maiorul Sebastian Cucoş, a prezentat activitatea din momentul dislocării, detaliind întregul proces de integrare în centrele de pregătire unde au fost repartizaţi şi activitatea desfăşurată în domeniul pregătirii forţelor de poliţie afgane. Întâlnirea cu generalul de brigadă Sebastiano Comitini, şeful Grupului Multinaţional pentru Consiliere şi Instruire al Poliţiei (Combined Training Advisory Group / CTAG-P), ofiţer din cadrul Carabinierilor Italieni, s-a desfăşurat în Camp ISAF din Kabul.
