Romania, membru de baza al NATO
România a devenit un membru de bază al NATO iar decizia de a găzdui elemente ale scutului antirachetă trebuie salutată, a declarat luni Karl Lamers, preşedintele Adunării Parlamentare a NATO, în discursul susţinut la sesiunea plenară a Adunării desfăşurată la Palatul Parlamentului. ‘România a intrat în NATO şi a devenit un membru de bază al Alianţei noastre. România susţine cu tărie proiectul scutului antirachetă şi salutăm decizia ţării dumneavoastră de a găzdui elemente ale scutului’, a spus preşedintele Adunării Parlamentare a NATO. La Palatul Parlamentului se desfăşoară luni dimineaţă şedinţa plenară a celei de-a 57-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO. Şedinţa cuprinde discursuri ale preşedintelui Traian Băsescu, secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, preşedintelui Senatului, Mircea Geoană, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii din cadrul Adunării Parlamentare a NATO a adoptat duminică raportul ‘Provocări ale guvernării în Afganistan: o actualizare’, întocmit de raportorul Vitalino Canas (din Portugalia), transmite Agerpres. Raportul constată că alegerile din anii 2009 şi 2010 au demonstrat ‘dificultăţile întâmpinate în crearea structurilor guvernamentale’ şi estimează că ‘pericolul cel mai mare constă în retragerea prematură’ a trupelor NATO. ‘Respectarea legii rămâne principala preocupare în toate provinciile ţării şi în special în sud, unde se înregistrează în continuare o prezenţă semnificativă a insurgenţilor. Reforma justiţiei avansează încet, fiind în continuare preferate ‘metodele tradiţionale’ de rezolvare a conflictelor’, constată autorul raportului. O altă provocare o reprezintă corupţia şi traficul ilicit cu droguri, care continuă să destabilizeze ţara, corupţia fiind în opinia raportorului cea mai importantă problemă cu care se confruntă Afganistanul, pentru că alimentează insurgenţa.
Afganistantul, o problema
Potrivit raportului, producţia şi traficul cu narcotice reprezintă 30% din PIB-ul ţării, iar această activitate a condus la crearea unor elite regionale de lideri puternici şi bogaţi care nu doresc să coopereze cu comunitatea internaţională. În anul 2009, reprezentantul special american pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke, a atras atenţia că eradicarea acestor culturi fără a fi înlocuite cu altele având caracter licit va determina producătorii de droguri să se alăture insurgenţilor. De atunci, efortul s-a axat pe sprijinirea localnicilor în realizarea unor culturi agricole alternative. Raportorul a precizat totodată în prezentarea sa că Afganistanul este o ţară puternic centralizată şi este necesar ca administraţiile locale să preia mai multe responsabilităţi, ‘una dintre principalele provocări ale reconcilierii şi reintegrării fiind slăbiciunea şi ineficienţa instituţiilor administrative’. Unul dintre obiectivele reconcilierii constă în aducerea tuturor grupurilor etnice, politice şi ideologice într-un cadru politic şi constituţional, preşedintele Karzai fiind dispus să facă concesii talibanilor. În acest sens, raportul mai menţionează că numărul celor care susţin ideea unui dialog cu talibanii este în creştere, inclusiv în statele occidentale. Este dat exemplul raportului recent întocmit Richard Ottaway, şeful Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul britanic, în care se precizează că măsurile de combatere a insurgenţilor din Afganistan nu dau rezultate şi argumentează în favoarea aducerii talibanilor la masa tratativelor. Totuşi, eforturile de a iniţia un dialog cu talibanii au fost până în prezent zadarnice, întrucât aceştia condiţionează participarea lor la negocieri de retragerea trupelor NATO. În concluzie, raportul estimează că ‘dintre cei trei piloni ai eforturilor de reconstrucţie şi de stabilizare ale Afganistanului (guvernare – securitate – dezvoltare), guvernarea primeşte cea mai puţină atenţie, deşi s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani’.
Premierul italian, Silvio Berlusconi, a asigurat că în 2014 nu va mai exista niciun militar italian în Afganistan, într-o avanpremieră a interviului care va fi transmis sâmbătă seară în cadrul programului ‘Porta a Porta’ al canalului naţional RAI1. ‘Primii soldaţi vor fi aduşi acasă primăvara aceasta şi treptat ne vom diminua prezenţa până când nu vor mai exista efective militare ale ţării nostre în 2014’, a răspuns premierul la întrebările ziaristului Bruno Vespa, care conduce programul. ‘Împreună cu aliaţii am gândit o strategie pentru a transfera statului (afgan) întregul sistemul de securitate iar, în faţa posibililor inamici ai statului, forţelor afgane care depind direct de guvernul Afganistanului’, a explicat el. Din 2004 Italia are desfăşuraţi în Afganistan 2.800 de militari repartizaţi între Kabul şi Herat, din vestul ţării, în cadrul Forţei Internaţional de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). In octombrie 2010, ministrului italian de externe, Franco Frattini, declara că trupele italiene din Afganistan îşi vor începe retragerea în aproximativ opt luni, iar procesul se va derula până în 2014. Şeful diplomaţiei de la Roma intenţiona să abordeze în cadrul summit-ului NATO din noiembrie, de la Lisabona, criteriile transferului de putere în Afganistan către afgani, “cu un calendar care începe să fie definit. “Mai exact din vara lui 2011 începe retragerea progresivă, cu intenţia de a o finaliza în 2014″, spunea Franco Frattini. Afirmaţiile lui Franco Frattini vin la câteva zile după moartea a patru militari, ucişi într-o ambuscadă, în vestul teritoriului afgan. “Militarii noştri sunt acolo, în primul rând pentru a proteja Italia, pentru a evita ca teroriştii cu legături în rândul grupărilor prezente în Afganistan şi Pakistan să vină aici, în Europa, la noi”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Roma. Ministrul apărării, Ignazio la Russa, cerea atunci forurilor competente armarea cu bombe a avioanelor aflate în dotarea militarilor din Afganistan, Italia fiind singura ţară cu avioane fără armamentul adecvat. Avioanele italiene sunt destinate în prezent doar misiunilor de recunoaştere, pentru a apăra mai bine militarii. Acest gest ar constitui, potrivit presei din peninsulă, o violare a Constituţiei italiene, care înfierează războiul ca “instrument împotriva libertăţii altor popoare şi ca mijloc de reglementare a controverselor internaţionale”. NATO a ceruse guvernului italian, în septembrie 2010, să trimită mai mulţi instructori militari în Afganistan, în vederea respectării termenului prevăzut pentru transmiterea controlului asupra ţării către forţele locale.
Un atentator sinucigas a detonat sâmbătă un camion-capcană la intrarea într-un avanpost de luptă al NATO în centrul Afganistanului, provocând rănirea a 89 de persoane, dintre care 50 de soldaţi americani, a anunţat duminică armata Statelor Unite. Talibanii au revendicat pe site-ul lor de Internet acest atac comis cu o zi înainte de comemorarea a zece ani de la atentatele din 11 septembrie, de la New York şi Washington, transmite Mediafax. „Un kamikaze taliban a detonat un vehicul plin cu explozibili la intrarea în Postul de comandă avansat (COP) din Sayed Abad, în provincia Wardak”, arată un comunicat al Forţei NATO în Afganistan (ISAF). Explozia s-a soldat cu „89 de răniţi şi a săpat o groapă de şase metri în zid”, a declarat pentru AFP comandantul David Eastburn, un purtător de cuvânt al armatei americane, în apropiere de Jalalabad, oraş important din estul Afganistanului. Printre răniţi figurează 50 de soldaţi americani şi 15 afgani, a subliniat comandantul Eastburn, care nu a precizat dacă este vorba despre civili sau militari. Identitatea celorlalţi 24 de răniţi nu este cunoscută pentru moment.
