de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
România şi Statele Unite ale Americii au semnat un nou acord privind informaţiile secrete militare. Ministrul Apărării Naţionale şi ambasadorul SUA au semnat miercuri un acord de amendare a „Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, semnat la Washington la 21 iunie 1995”.
Având în vedere că legislaţia românească în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate a fost modificată şi având în vedere obligaţiile stabilite prin Acord, MApN şi-a manifestat intenţia şi disponibilitatea de a purta discuţiile necesare amendării Acordului, în vederea armonizării prevederilor acestuia cu legislaţia României în domeniu şi îmbunătăţirii cooperării existente între cele două instituţii.
În cadrul cooperării militare între România şi Statele Unite ale Americii, în scopul stabilirii cadrului legal necesar asigurării protecţiei informaţiilor militare secrete de stat ce pot face obiectul schimbului între Ministerul Apărării Naţionale din România şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii, la 21 iunie 1995, la Washington, a fost încheiat „Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat”.
Potrivit MApN, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Mark Gitenstein, a arătat că semnarea acestui acord reprezintă încă un pas în aprofundarea cooperării strategice dintre SUA şi România. „Deşi amendamentele aduse acordului sunt de natură tehnică, în domeniul gestionării informaţiilor militare, importanţa acestui document este deosebită. Acordul semnat astăzi se referă la procedurile de gestionare a informaţiilor din domeniul apărării, precum şi la armonizarea standardelor de clasificare şi operare cu aceste informaţii pe care le folosim în cele două ţări”, a spus Gitenstein
Ambasadorul Gitenstein a subliniat, în alocuţiunea sa, că fundamentul comun în domeniul operării cu informaţii secrete este absolut necesar pentru asigurarea schimbului de înaltă tehnologie, în special militară, în contextul în care guvernele ţărilor noastre poartă discuţii avansate în domenii de achiziţii strategice.
Schimb permanent de informaţii
În alocuţiunea susţinută după semnarea documentului, ministrul Apărării a evidenţiat evoluţia ascendentă a relaţiilor politice şi militare bilaterale, în cadrul asigurat de Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, parteneriat care are o importantă componentă militară, în domenii precum instruirea şi pregătirea personalului, intelligence, securitate, dar şi în procesul de transformare şi modernizare a Forţelor Armate Române.
„Prezenţa militarilor americani în facilităţile oferite de România, participarea comună la misiunile din teatrul de operaţii din Afganistan, precum şi amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pe teritoriul ţării noastre, reprezintă elemente incontestabile ale caracterului dinamic al relaţiilor dintre armatele şi statele noastre. Semnarea acestui acord dovedeşte încă o dată hotărârea noastră de a respecta toate obligaţiile care ne revin în conferirea garanţiilor necesare asigurării securităţii informaţiilor transmise Ministerului Apărării Naţionale de către Departamentul Apărării al SUA, în aplicarea prevederilor Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, având în vedere schimbul permanent de informaţii, preponderent din domeniul militar, dintre ţările noastre. Sunt convins că relaţiile militare dintre România şi Statele Unite ale Americii vor continua pe un trend ascendent”, a subliniat ministrul Apărării Naţionale.
Ministrul român şi-a reafirmat gratitudinea faţă de sprijinul concret şi deosebit de important acordat de aliaţii americani în sporirea semnificativă a gradului de protecţie a militarilor români care acţionează în teatrul de operaţii din Afganistan: „Militarii noştri sunt mult mai protejaţi, beneficiind acum de 75 de vehicule blindate rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor (MRAP), echipate complet cu tehnica necesară îndeplinirii misiunilor. De la intrarea în dotare a acestor remarcabile vehicule de luptă, aceleaşi cu cele folosite de camarazii americani, incidentele soldate cu pierderea de vieţi omeneşti în rândul militarilor români au scăzut semnificativ şi, cu ajutorul bunului Dumnezeu, sperăm că nu se vor mai întâmpla astfel de incidente”.
de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Delegaţiile rusă şi georgiană au reluat miercuri, la Geneva, discuţiile menite să prevină o reluare a ostilităţilor în regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, după războiul ruso-georgian din august 2008 pentru controlul asupra Osetiei de Sud.
Cea de-a 18-a rundă de discuţii, desfăşurate sub egida Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, are ca obiectiv prevenirea unei reluări a violenţelor în cele două regiuni, a căror independenţă a fost recunoscută doar de Moscova.
Până în prezent, discuţiile de la Geneva nu au condus la un rezultat sau la un compromis. În timp ce pe teren situaţia rămâne tensionată, Georgia acuză Moscova că nu doreşte să discute despre securitatea şi soarta persoanelor nevoite să-şi părăsească localităţile în conflictul din august 2008.
Runda începută miercuri la Geneva intervine pe fondul unei crize politice în Osetia de Sud, în urma invalidării de către Curtea Supremă a alegerilor „prezidenţiale” din 27 noiembrie, câştigate de opozanta Alla Djioeva împotriva candidatului susţinut de Kremlin, Anatoli Bibilov.
de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite cer Rusiei să se alăture unei acţiuni a Consiliului de Securitate ONU împotriva Siriei, în contextul reprimării brutale a protestelor din această ţară.
„Cerem din nou tuturor partenerilor din cadrul Consiliului de Securitate să ia măsuri şi să se exprime în favoarea civililor nevinovaţi din Siria; ne adresăm inclusiv Rusiei”, a declarat Victoria Nuland, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat marţi drept „imorală” acuzaţia Occidentului potrivit căreia Rusia blochează activitatea Consiliului de Securitate al ONU, împiedicând adoptarea unei rezoluţii împotriva regimului sirian. „Cei care refuză să facă presiuni asupra opoziţiei radicale ne acuză, totodată, de blocarea activităţii Consiliului de Securitate al ONU. Aş numi această poziţie imorală. Haideţi să dăm dovadă de fermitate, dar în obţinerea păcii, nu pentru mascarea intenţiilor care ar putea viza o reproducere a scenariului libian”, a afirmat Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă.
Acesta a reiterat refuzul Moscovei de a spijini sancţiuni împotriva Damascului, argumentând că aceste măsuri nu sunt de natură să pună capăt violenţelor şi să asigure pacea în această ţară. „Partenerii noştri – SUA, UE sau alte state – de mai bine de jumătate de an dau dovadă de fermitate adoptând noi sancţiuni împotriva Siriei, inclusiv sancţiuni economice care au repercusiuni negative asupra populaţiei. Cred că aceasta este o fermitate negativă”, a spus Lavrov.
În opinia sa, scopul celor care doresc „fermitate” este de a „provoca o catastrofă umanitară” şi de a determina astfel o ingerinţă străină în conflictul sirian. „Partenerii noştri, care ne cer să dăm dovadă de fermitate, nu vor să condamne violenţele provocate de grupările radicale, care acţionează tot mai activ împotriva conducerii siriene. (…) Mi se pare că nu există nicio îndoială că scopul este de a provoca o catastrofă umanitară, de a avea pretextul de a cere o intervenţie externă în acest conflict”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse.
de Marius-Alin Batca | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii sunt pe cale să câştige conflictul dur din Afganistan, a afirmat miercuri, în faţa unor militari americani, ministrul american al apărării Leon Panetta, aflat la o bază din estul Afganistanului.
Ministrul american al apărării Leon Panetta a sosit marţi la Kabul într-o vizită surpriză, pentru a reafirma angajamentul SUA în Afganistan, în momentul în care soldaţii americani şi-au început retragerea, iar securitatea este transferată progresiv forţelor afgane. În cursul acestei vizite surpriză de două zile, cea de-a doua după preluarea funcţiei în fruntea Pentagonului, Leon Panetta urmează să se întâlnească cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi cu ministrul apărării Abdul Rahim Wardak.
‘Cred că 2011 va marca o etapă importantă pentru eforturile noastre în Afganistan. Trupele noastre au reuşit să reducă nivelul de violenţă, ele au reuşit să securizeze unele zone-cheie din Afganistan’, în timp ce armata şi poliţia afgană au devenit mai puternice, le-a declarat el ziariştilor în avionul care-l conducea la Kabul. Potrivit unui raport al Pentagonului din luna octombrie, în 2011 violenţa în Afganistan s-a redus în raport cu anul precedent – pentru prima dată în ultimii cinci ani.
Pe de altă parte însă, ONU estimează că violenţele generate de conflict au crescut cu 40% în 2011, iar experţi au estimat recent că forţa NATO din Afganistan (ISAF), condusă de Statele Unite, a avut tendinţa de a exagera succesul operaţiunilor împotriva talibanilor, transmite Agerpres. Statele Unite au început retragerea, care urmează să se încheie la sfârşitul lunii decembrie, a primului lor contingent de 10.000 de soldaţi din totalul de 100.000, în timp ce 23.000 de militari suplimentari urmează să părăsească ţara la sfârşitul lunii septembrie 2012. Washingtonul şi NATO au anunţat la începutul acestui an că toate trupele lor de luptă urmează să părăsească Afganistanul până la sfârşitul anului 2014.
de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Un cetăţean român a fost rănit uşor într-un atac cu grenade şi armă automată comis marţi în centrul oraşului Liege.
Informaţia a fost confirmată oficial de celula de criză creată în cadrul Ministerului de Externe belgian după evenimentele tragice produse marţi la Liege. Cetăţeanul român se numeşte Alexandru Palade, iar rănile uşoare suferite nu au necesitat internarea în spital, a declarat ambasada României în Regatul Belgiei. El se afla în momentul atacului în apropierea staţiei de autobuz care a fost vizată de atac.
Numărul victimelor atacului de marţi, de la Liege, este în creştere. Autorităţile belgiene au confirmat moartea a cinci persoane şi rănirea altor 123 în atacul comis în piaţa Saint-Lambert, transmite Agerpres Ultima victimă este un copil în vârstă de numai 17 luni. Potrivit unor surse medicale, un alt copil, în vârstă de 23 de luni, ar fi decedat din cauza rănilor grave, ceea ce ar ridica la 6 numărul morţilor. Un tânăr de 20 de ani se află în stare critică în spital.
Atacul a fost comis de Nordine Amrani (33 ani), care s-a sinucis la scurt timp după incident. Şi-au mai pierdut viaţa în atac doi adolescenţi, cu vârste de 15 şi 17 ani, şi o femeie de 75 de ani. Majoritatea persoanelor rănite se aflau într-o staţie de autobuz, fiind în special tineri care ieşiseră de la un examen desfăşurat într-o sală din apropiere. După explozia grenadelor lansate asupra mulţimii de către Nordine Amrani, panica i-a cuprins pe cei care se aflau în piaţa Saint-Lambert, unde este organizat un târg de Crăciun.
Marţi după-amiază, Liege semăna cu un oraş în stare de asediu, după ce poliţia a izolat complet partea lui centrală. Mobilul atacului nu se cunoaşte, dar conform poliţiei, Amrani nu ar fi avut afecţiuni psihice. O altă necunoscută este numărul autorilor, în condiţiile în care informaţiile contradictorii indică doi, trei sau patru persoane.
Poliţia belgiană a anunţat că Amrani a fost condamnat în septembrie 2008 la 58 de luni de închisoare pentru deţinerea a 10 arme şi 2.800 de plante de canabis, în cadrul unei reţele de crimă organizată.
Potrivit agenţiei de presă Belga, în urmă cu ceva timp apartamentul unde locuia Nordine Amrani, în rue Bonne Nouvelle din Liege, făcuse obiectul unei percheziţii. Poliţiştii aveau informaţii că în locuinţă s-ar găsi droguri, însă au fost surprinşi să descopere şi un număr semnificativ de arme.
de Anatol Terzi | dec. 14, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană promit să semneze o anexă la Acordul de constituire a AIE prin care să refuze orice alianţă cu comuniştii.
Anunţul a fost făcut marţi de cei trei lideri, la finele şedinţei consiliului AIE, însă, aceştia au omis să precizeze şi când se va întâmpla acest lucru. Liderul liberal democraţilor, Vlad Filat, a spus că marţi s-a convenit asupra semnării unui document public, care va fi o anexă la Acordul de constituire a AIE. „Acesta nu este un document ce îl vizează numai pe Lupu, ci va fi semnat de toate partidele din AIE şi în acest document se vor găsi angajamente pentru componentele alianţei. Este evident că documentul trebuie să fie semnat până la 16 decembrie”, a precizat Filat.
Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat că s-a convenit că toţi deputaţii AIE vor participa la alegerea şefului statului. „Am convenit şi mecanismul de participare la vot. Am discutat şi despre anexă. PL este gata să semneze orice document ce vine să consolideze poziţia AIE. Odată ce se cer nişte garanţii, noi vom semna, numai să nu fie cerinţe care să ducă la boicotarea alegerii preşedintelui”, a opinat Ghimpu.
Liderul PD, Marian Lupu, singurul candidat al AIE pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova, a evitat să spună dacă a găsit voturi pentru a fi ales în funcţia de şef al statului. „Am discutat cu grupul Dodon şi discuţiile vor continua. Mâine voi avea o discuţie şi cu deputatul Mihai Godea şi există şanse pentru toate scenariile. S-a discutat şi despre anexă. Noi suntem disponibili să examinăm posibilitatea semnării, însă trebuie să fie un document echilibrat, care să vină cu un set de condiţii ce vizează relaţiile pe trilaterală”, a spus Lupu.
Liderul democraţilor a anunţat că deputaţii PD, pe 16 decembrie, vor face publice buletinele de vot. El a spus că nu ştie dacă colegii din AIE vor proceda la fel, însă, în caz contrar, ei ar putea fi bănuiţi că au deteriorat buletinele sau au votat împotriva candidatului Alianţei.
