de Isac Mihai | aug. 23, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, summit pentru Crimeea
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat luni că a început ”numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea anexate de Rusia, în deschiderea Summitului de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea. Acțiunea la care participă reprezentanţi din 46 de ţări este descris de Moscova drept un summit ”antirusesc”.
”Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată”, a spus preşedintele ucrainean. ”Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a insistat Zelenski.
Sprijin internațional
Pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, Kievul a dezvoltat o ”strategie de dezocupare” a peninsulei, dar ”Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea ”eliberării” peninsulei, a admis Volodimir Zelenski, care a cerut ”consolidarea sancţiunilor” împotriva Moscovei.
El a acuzat Rusia că, după ce a anexat Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o ”bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.
Supărare rusească
În acest timp, Kremlinul a calificat drept ”antirusesc” summitul organizat de Ucraina. ”Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (…) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage ”concluziile corespunzătoare”.
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 19, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina are în plan o modernizare majoră a flotei sale din Marea Neagră până în 2035, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurând că deja primele rezultate ale acestor eforturi cetăţenii ucraineni le vor putea vedea în data de 24 august a.c., de Ziua independenţei Ucrainei.
‘Sarcina noastră este de a construi o flotă profesionistă şi puternică, capabilă să opună ripostă oricărui adversar’, a declarat Zelenski (43 de ani) într-un interviu acordat mass-media de Kiev.
Vedete și submarine
‘Lucrăm la asta. Acest efort este destul de îndelungat, dar rezultatele primei etape le veţi putea vedea deja pe 24 august. Suntem un stat paşnic, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de evoluţii’, a spus în continuare preşedintele ucrainean. Proiectul prevede dotarea marinei ucrainene cu nave de război de mici dimensiuni, vedete rapide şi submarine.
Totodată, Zelenski a anunţat demararea în curând a construcţiei unei noi baze navale ucrainene la Berdiansk.
‘Ne pregătim să spargem blocada în regiunea Mării Negre’, a spus el, referindu-se la prezenţa dominantă a Rusiei.
În proiectul modernizării forţelor navale, autorităţile ucrainene se bazează pe sprijinul UE, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, a subliniat preşedintele Zelenski.
Turcia va construi nave militare pentru Ucraina, după modelul parteneriatului militar turco-pakistanez
Industrie navală pe butuci
Odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a pierdut Sevastopolul. Cel mai important port utilizat de flota sa, Sevastopolul era folosit și de Flota militară rusă a Mării Negre. După ocuparea peninsulei, Moscova a desfășurat arme nucleare la bazele din Crimeea.
Șantierele navale din Ucraina sunt în prag de faliment datorită condițiilor economice și a lipsei capacităților tehnologice moderne.
În luna iunie, un tribunal a declarat falimentul şantierului naval tradiţional din Mykolayiv. În perioada sovietică, aici se contruiau crucişătoare, nave sovietice asemănătoare portavioanelor occidentale, între care portavionul Admiral Kuzneţov, în prezent singurul portavion al marinei ruse.
La ora actuală, Kievul cumpără nave scoase din uz din SUA şi Marea Britanie. Ucraina a solicitat anterior Germaniei nave de război, demers refuzat.
Potrivit unui anunţ făcut în luna iulie, nave de război ucrainene vor fi construite la şantiere navale în Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 17, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina vrea lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Moldova
Premierul ucrainean, Denys Shmygal, va întreprinde o vizită la Chişinău, în perioada 27-28 august. Oficialul va participa la evenimentele prilejuite de aniversarea a 30-cea de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, transmite IPN.
Pregătirea vizitei prim-ministrului din Ucraina la Chişinău a fost discutată în cadrul unei întrevederi a prim-ministrului Natalia Gavriliţa cu ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Marko Shevchenko. Discuţia a vizat perspectivele dialogului politic moldo-ucrainean, dar şi priorităţile agendei bilaterale a celor două state, inclusiv reluarea activităţii grupurilor sectoriale de lucru în diverse domenii ale interacţiunii bilaterale.
Oficialii din cele două state au convenit anterior organizarea unei ședințe comune de guvern. Kievul dorește impulsionarea colaborării dintre cele două state, dosarul transnistrean figurând printre prioritățile parteneriatului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Zelenski, mandat prezidențial dur
Konstantin Pavlov, primarul de 48 de ani al oraşului ucrainean Krivoi Rog, a fost descoperit mort, duminică, într-o baltă de sânge, având o plagă prin împușcare. Anunțul morții lui a fost făcut chiar de către preşedintele țării, Volodimir Zelenski, al cărui oraș natal este Krivoi Rog.
Trupul lui Konstantin Pavlov a fost găsit pe veranda casei sale de la țară de către o cunoștință. Lângă el era o armă.
Interes prezindețial
Alarma a fost dată de soția sa, care era pe litoral și care s-a îngrijorat că soțul său nu mai putea fi contactat, potrivit agenției UNIAN.
Poliția a deschis o anchetă, iar preşedintele Zelenski a promis că va urmări personal investigațiile.
Krivoi Rog este un important centru industrial situat în sud-estul Ucrainei. Primarul Konstantin Pavlov fusese ales în decembrie anul trecut și reprezenta un partid prorus.
Moartea primarului intervine în condițiile în care ciocniri violente între forţele de ordine şi protestatari au avut loc sâmbătă seară chiar lângă biroul preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, din cauza unui plan care oferă un statut special regiunii Donbas, controlată de separatiştii pro-ruși.
Cancelarul german Angela Merkel se va duce săptămâna viitoare la Moscova, iar duminica viitoare este așteptată la Kiev, iar discuțiile se vor referi, fără îndoială, și la tensiunile din estul separatist al Ucrainei. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 15, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Poliţia ucraineană a intervenit în forță sâmbătă, la Kiev, împotriva susţinătorilor Corpului Național, partid considerat naționalist de analiștii politici locali. Confrunările au avut loc în apropierea biroului preşedintelui Volodimir Zelenski atunci când manifestanții au încercat să rupă un cordon de securitate
Opoziție dură
Manifestanţii au reacţionat folosind spray-uri cu gaze lacrimogene împotriva forțelor de ordine. Sușinătorii partidului Corpul Național se opun planului cunoscut drept ‘formula Steinmeier’, care propune acordarea unui statut special regiunii Donbas, controlată de către separatiştii proruşi.
Partidul a amenințat cu declanșarea unor proteste masive în toată Ucraina dacă autoritățile de la Kiev vor accepta acordarea unui statut de autonomie regiunii Donbass.
Corpul Național a fost format pe baza voluntarilor participanți la războiul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014. Formațiunea a fost acuzată periodic de extremism, acuzații respinse de liderii formațiunii.
Polițiști răniți
Ministrul de interne ucrainean Denis Monastirski a declarat că opt poliţişti au fost răniţi în timpul violenţelor cu demonstranţii şi că a fost deschisă o anchetă. El a scris pe Facebook că ciocnirile au izbucnit atunci când poliţia a încercat să îi controleze pe protestatari în timp ce se apropiau către sediul preşedinţiei, dar că ei s-au opus.
”Constituţia garantează dreptul de a manifesta paşnic. Orice persoană care s-a supus controalelor de bază a avut permisiunea de a intra în piaţa din faţa biroului preşedintelui”, a afirmat Monastirski. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 14, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina la zi, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
Lituania va desfăşura membri ai forţelor sale armate la frontiera cu Belarus, conform unui decret semnat de preşedintele Gitanas Nauseda. Măsura are rolul de a stopa creșterea bruscă a numărului migranţilor ilegali.
Nauseda a semnat decretul care extinde puterile armatei în zona frontalieră, dând curs unei cereri din partea parlamentului de la Vilnius. Măsura le va permite militarilor să oprească şi să percheziţioneze persoane şi vehicule şi să folosească ”echipament special” neprecizat.
Măsuri complexe
Forţele armate ale statului NATO urmează să-şi coordoneze activităţile cu poliţia de frontieră şi cu serviciile de informaţii.
De la începutul anului, circa 4.026 de migranţi au intrat ilegal în Lituania dinspre Belarus, comparativ cu numai 74 în 2020. Situaţia s-a stabilizat în ultimele zile, potrivit ministrului de interne lituanian Agne Bilotaite.
Un număr extrem de mare de migranţi au ajuns în Lituania, Letonia şi Polonia în ultimele săptămâni.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a fost acuzat că a deschis graniţele ţării sale ca formă de presiune asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să ridice sancţiunile instituite împotriva regimului său, după contestata sa realegere în funcţie în urmă cu un an.
El a anunţat la sfârşitul lui mai că nu-i va mai împiedica pe migranţi să treacă granița cu UE.
Germania, ținta migranților ilegali
Sârma ghimpată umanitară
Ucraina trimite sârmă ghimpată ca „ajutor umanitar” pentru Lituania, aceasta urmând să fie folosită pentru a ridica o uriașă barieră la granița cu Belarusul. Bariera are ca scop oprirea migranților pe care regimul Lukașenko îi trimite în Lituania sub formă de răzbunare pentru sancțiunile impuse de Uniunea Europeană.
Livrarea de „ajutor umanitar” este menită să ajute Lituania să asigure securitatea frontierei sale, au precizat autoritățile de la Kiev. Încă două transporturi vor urma, potrivit comunicatului, citat de Agerpres.
Lituania se luptă cu un aflux în creştere de migranţi, în special din Orientul Mijlociu, dinspre frontiera sa cu Belarusul. De aceea, autorităţile de la Vilnius vor să monteze un gard de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de 700 km.
Surse politice europene au declarat că Lukașenko aduce special migranții din Irak pentru a-i trimite apoi peste granița cu Lituania. UE a făcut unele demersuri pe lângă guvernul irakian pentru a opri acest flux, fără a avea succesul scontat. (K.P.)
