de Isac Mihai | sept. 8, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Moldova Politică, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Interdicția Kievului de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene nu reprezintă nimic altceva decât o înțelegere dintre Zelenski și Sandu privind blocarea economică a regiunii transnistrene. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că scandalul plăcuțelor neutre este unul artificial, creat cu scopul de a stopa orice activități economice din regiunea transnistreană.
Acuzații politice
Igor Dodon spune că decizia Kievului de a aplica interdicția de traversare a frontierei ucrainene pentru mașinile transnistrene începând cu ziua de 1 septembrie ar fi fost o decizie convenită în timpul întrevederilor dintre Sandu și Zelenski.
„Este jocul autorităților de la Chișinău. S-au înțeles, din start, cu ucrainenii despre acea scrisoare prin care s-a cerut amânarea interdicției. Scopul a fost să-i joace pe degete pe ruși spunându-le că s-a încercat aplanarea conflictului, dar ucrainenii n-au cedat. Ca ucrainenii să iasă răi, iar cei de la Chișinău – buni. Nu cred că Zelenski aflându-se la Chișinău n-a abordat acest subiect și nu s-a ajuns la vreun consens. Maia Sandu i l-a dat pe Ceaus în portbagaj, nu cred că nu s-au înțeles și aici. Miza este ca să se instituie o blocadă economică în regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Primul în Moldova.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, o aliată a Kievului
Socialiștii supărați
Dodon spune că Ucraina ar încerca să atragă Republica Moldova de partea sa în conflictul cu Federația Rusă, iar autoritățile de la Chișinău ar accepta acest lucru.
„Ucraina este în conflict cu Rusia și ucrainenii vor încerca să creeze provocări în regiunea transnistreană. Asta e agenda lor internă, nu e agenda noastră. Autoritățile de la Chișinău îi numesc pe transnistreni „separatiști”, sunt gată să cumpere energie electrică din Ucraina, care este mai scumpă, doar ca să blocheze economic regiunea transnistreană”, a spus Igor Dodon.
La 1 septembrie, autoritățile de la Kiev au interzis mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene traversarea frontierei ucrainene, fiind acceptate doar mașinile cu plăcuțe neutre. Interdicția a fost aplicată deși autoritățile de la Chișinău au expediat Kievului o solicitare privind amânarea acesteia până la data de 10 ianuarie 2022, timp în care ar fi fost perfecționat mecanismul de eliberare a plăcuțelor neutre.
Maia Sandu, acuzată
Maia Sandu – președintele Republicii Moldova – este criticată dur de Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, după ce a semnat – pe 23 august 2021 – declarația comună a participanților la ”Platforma Crimeea”, împreună cu 45 de reprezentanți ai altor state și organizații internaționale.
”Sunt aici pentru a reafirma sprijinul neclintit al Republicii Moldova pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale internațional recunoscute. Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare”, a declarat Maia Sandu.
Transnistria, bombă geopolitică la granița NATO
Supărare rusă
Declarația comună condamnă ”ocuparea temporară și anexarea ilegală a Crimeei”, iar semnatarii se angajează să ”exercite presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt ocupației temporare a Republicii Autonome Crimeea și Sevastopol și a restabili controlul Ucrainei asupra acestui teritoriu”.
Potrivit infotag.md, Valerii Klimenco, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova, i-a cerut Maiei Sandu să își retragă semnătura pusă ”imprudent” sub respectiva declarație comună.
”Președintele Maia Sandu a făcut o mare greșeală, permițând să fie atrasă într-o confruntare geopolitică între Est și Vest. Participarea ei la summit-ul „Platformei Crimeea” ne spulberă speranțele de a construi relații de prietenie, reciproc avantajoase și de parteneriat cu Rusia. Congresul „condamnă politica externă miopă a noilor autorități care nu corespunde intereselor moldovenilor”, a spus Klimenco.
Acesta a mai declarat, în timpul unei conferințe de presă, că declarația participanților la Platformă ”nu corespunde intereselor majorității covârșitoare a locuitorilor țării și este plină de noi consecințe grave pentru populația multinațională din Moldova”.
Prorociri la Chișinău
Mai mult, președintele Congresului Comunităților Ruse din Moldova ”prezice” că Maia Sandu, prin astfel de ”pași de politică externă”, va ajunge ”pe marginea politicii moldovenești”.
”Vă reamintim că oficiali de rang înalt care au permis demersurile anti-ruse (Mihai Ghimpu, Vlad Plahotniuc etc.), mai devreme sau mai târziu, s-au aflat pe marginea politicii moldovenești. Judecând după ultimii pași de politică externă ai Maiei Sandu, această soartă este, de asemenea, destinată ei”, a mai declarat Klimenco.
Platforma Internațională Crimeea reprezintă o inițiativă recentă a Ucrainei menită să consolideze politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Rusia și, în consecință, să faciliteze revenirea Crimeii în componența Ucrainei.
De altfel, preşedintele Ucrainei – Volodimir Zelenski – a semnat și un decret prin care a creat ”Platforma Crimeea”, ca ”forum de dialog al cărui obiectiv este încheierea ocupaţiei ruse asupra acestui teritoriu”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 6, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Secţiunile de comentarii ale cititorilor de la importante site-uri de ştiri occidentale au fost infiltrate de trolli pro-ruşi care încearcă să manipuleze imaginea opiniei publice, relevă un studiu britanic, citat de mass-media regională.
Potrivit cercetătorilor, această operaţiune majoră de influenţare ar fi avut ca ţintă online 32 de instituţii media din 16 ţări, printre care Washington Post şi Fox News din SUA, Daily Mail, Daily Express şi The Times din Marea Britanie.
Amenințare la adresa democrației
Aproximativ 250 de relatări au fost descoperite ca având opinii provocatoare pro-Kremlin sau anti-Occident în comentarii la subiecte relevante pentru Rusia, cum ar fi tensiunile din Crimeea, de la începutul cercetării, în aprilie.
Actuala campanie ar fi escaladat începând din 2018, însă cel mai recent a exploatat retragerea SUA şi a Marii Britanii din Afganistan.
„Acest raport evidenţiază ameninţarea la adresa democraţiei noastre din partea dezinformării pe internet susţinută de statul rus. Marea Britanie colaborează strâns cu aliaţii săi internaţionali pentru a contracara trolii Kremlinului care răspândesc minciuni”, a spus ministrul britanic de externe, Dominic Raab.
Ofensiva trollilor
Comentariile trollilor proruşi sunt deseori postate rapid şi primesc un număr neobişnuit de mare de aprecieri pe site-uri care le permit cititorilor să se exprime prin opţiunile de ‘like’ şi ‘dislike’, conform programului Open Source Communications Analytics Research (OSCAR) de la Universitatea Cardiff, susţinut de Ministerul de Externe britanic.
Aceste reacţiile sunt apoi folosite în mod selectiv ca bază în relatări ale media din Rusia pentru a sugera că opinia publică occidentală aprobă politicile Kremlinului sau îşi exprimă nemulţumirea faţă de guvernele occidentale.
Deşi unele dintre comentarii ar putea proveni de la utilizatori occidentali, cercetătorii sunt de părere că există semnale în aceste date care indică un anume grad de inautenticitate în unele conturi, ceea ce sugerează că este vorba de un efort coordonat. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 6, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ultima secţiune a gazoductului Nord Stream 2 a fost sudată, a anunţat luni operatorul proiectului, ceea ce înseamnă că cele două secţiuni ale conductei pot fi unite pentru a completa legătura prin Marea Baltică.
Specialiştii aflaţi pe nava rusească Fortuna au sudat ultima conductă care trece prin apele teritoriale germane, iar apoi va fi unită cu secţiunile din apele teritoriale daneze pentru finalizarea proiectului.
Strategie geopolitică
„Viitorul va fi conectarea secţiunii conductei care vine din Germania cu secţiunea care vine din apele teritoriale daneze”, a informat operatorul proiectului, care se aşteaptă ca gazoductul să fie operaţional până la finalul anului.
Grupul rus Gazprom aproape a terminat construcţia conductei Nord Stream 2, care va face legătura directă între Rusia şi Germania via Marea Baltică şi va permite redirecţionarea acelor livrări de gaze ruseşti care în prezent trec prin Ucraina pentru a ajunge în Europa. Cu toate acestea, Gazprom ar putea să se lovească de unele obstacole în procedura de autorizare a noii sale conducte.
„Activitatea de amplasare a conductelor Nord Stream 2 a fost finalizată”, a anunţat luni Gazprom pe aplicaţia Telegram.
După finalizare, noul gazoduct ar urma să transporte anual 55 miliarde metri cubi de gaze din Rusia în Germania, cantitatea fiind suficientă pentru aprovizionarea a 26 de milioane de gospodării, a precizat operatorul proiectului.
Îngrijorare la Kiev
Oficialii ucraineni au catalogat în repetate rânduri conducta Nord Stream 2 drept o armă rusească şi o ameninţare la adresa securităţii Europei, subliniind că încă nu este prea târziu pentru a opri acest proiect. În replică, oficialii ruşi susţin că gazoductele Nord Stream 2 şi TurkStream sunt concepute pentru a îmbunătăţi securitatea energetică a Europei.
O scădere a livrărilor de gaze ruseşti spre Europa a condus la o creştere rapidă a preţurilor, iar directorul general al operatorului reţelei de gazoducte din Ucraina (GTSO), Serhiy Makogon, susţine că Gazprom ar putea adopta şi alte măsuri dure pentru a-i convinge pe europeni să utilizeze noile sale conducte.
În 2006 şi 2009, în timpul unor dispute cu Ucraina pe tema gazelor naturale, Gazprom a suspendat temporar tranzitul gazelor naturale spre Europa în plină iarnă.
„Oamenii au o memorie scurtă, 2009 este anul în care Gazprom a făcut Europa să îngheţe”, a spus Makogon.
Ucraina, ocolită energetic
Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. În plus, începând din luna octombrie a acestui an, Ungaria ar putea înceta să mai primească gaze naturale ruseşti care să treacă prin Ucraina, iar Polonia ar putea înceta să mai utilizeze ruta de tranzit începând din 2023.
„Imediat ce Gazprom va avea capacitatea tehnică de a ocoli Ucraina, indiferent de costuri, va face acest lucru. Şi ne aşteptăm ca imediat ce Nord Stream 2 va fi terminat, Gazprom să facă totul pentru a abandona tranzitul fizic”, a spus Makogon.
În luna iulie a acestui an, liderii Germaniei şi SUA au anunţat un acord care trebuia să elimine o parte din îngrijorările autorităţilor de la Kiev cu privire la Nord Stream 2, însă Ucraina spune că aceasta este singura promisiune pe care a primit-o până acum.
Nord Stream 2, un proiect care va crea o nouă legătură energetică directă între Rusia şi Germania, reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Armata rusă va efectua marţi, 7 septembrie, exerciţii militare în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează surse militare ruse, citate de mass-media.
La manevre vor participa sute de militari, inclusiv din unitățile speciale, precum şi mai bine de o sută de unităţi şi echipament militar, precum şi ambarcaţiuni şi nave de sprijin din cadrul Flotei Militare Ruse a Mării Negre.
În timpul exerciţiilor militare, unităţi ale Marinei ruse, cu sprijinul unui grup de atac naval, vor debarca în nave amfibie de atac pe coasta „inamicului”. La manevre vor fi folosite toate tipurile de arme uşoare, lansatoare de rachete şi armament de pe vehicule de luptă, potrivit sursei citate.
Recruți locali
Departamentul de Informaţii al Flotei de la Marea Neagră a anunţat sâmbătă că peste 500 de locuitori ai Crimeii şi ai oraşului Sevastopol s-au alăturat forţelor armate ruse de la începutul acestui an. Peste 300 de cetăţeni s-au înrolat în Flota Mării Negre, iar restul au decis să facă parte din forţa aeriană şi din alte unităţi militare ale Districtului Militar Sud al Rusiei, staţionate în Crimeea şi Sevastopol. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 30, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina vrea consolidarea parteneriatului cu SUA
Preşedintele american Joe Biden se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski la Casa Albă. Întrevederea se vrea un semn de solidaritate între cele două ţări.
Întâlnirea are loc două zile mai târziu decât fusese programată iniţial, în contextul în care Biden supervizează reacţia autorităţilor americane la uraganul Ida şi retragerea trupelor SUA din Afganistan.
Sprijin american
„Vizita va confirma sprijinul de neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în contextul agresiunii în derulare a Rusiei”, se arată într-un comunicat al Casei Albe.
Cei doi lideri vor discuta despre securitatea energetică, precum şi despre sprijinul Casei Albe pentru „eforturile preşedintelui Zelenski de a combate corupţia şi de a implementa o agendă de reforme bazată pe valorile noastre democratice comune”, se mai menţionează în comunicat.
Întâlnirea are loc după ce administraţia Biden a anunţat luna trecută un acord cu Germania care are ca scop parţial să aplaneze îngrijorările Ucrainei în legătură cu conducta Nord Stream 2 care se construieşte sub Marea Baltică pentru a transporta gaz din regiunea arctică din Rusia în Germania.
Statele Unite sprijină integritatea Ucrainei
Presiune rusească
Kievul şi Moscova sunt în dispută de când Rusia a anexat de la Ucraina peninsula Crimeea în 2014 şi i-a susţinut pe separatişti în conflictul din regiunea Donbas din estul Ucrainei, despre care Kievul spune că a făcut 14.000 de morţi.
Kievul se teme că Nord Stream 2 va fi folosită ca instrument geopolitic de Rusia şi a încercat să obţină garanţii privind statutul său de ţară de tranzit pentru gaz după ce conducta va deveni operaţională.
Ucraina a organizat recent o reuniune la nivel înalt pentru lansarea Platformei Crimeea, un nou mecanism internațional destinat consolidării sprijinului internațional pentru integritatea Ucrainei. Statele Unite și alte state membre UE și NATO au fost reprezentate la lucrările forumului. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 28, 2021 | Arhiva, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Peste 400 de persoane au fost evacuate de avioane ucrainene din Kabul, a declarat Myhailo Podoliak, consilier în cadrul Administraței Prezidențiale de la Kiev. 3 avioane au fost folosite pentru deservirea podului aerian Kabul-Kiev, relatează agenția Glavkom.
Printre cei evacuați se numără cetățeni ucraineni, americani, precum și jurnaliști, a menționat Podoliak.
Ucraina nu a anunțat stoparea propriului proces de evacuare în data de 31 august, termen stabilit de Statele Unite și alte state occidentale. Din luna septembrie, orice evacuare va fi negociată cu regimul taliban.
Oficialii noii administrații de la Kabul au acuzat statele occidentale că evacuează, alături de proprii cetățeni, diferite categorii de specialiști. ONU a avertizat că statul musulman se va confrunta cu o foamete iminentă, cerând sprijin internațional pentru prevenirea unei catastrofe umanitare. (K.P.)
