Armata turca initiaza noi raiduri impotriva PKK

Armata turca initiaza noi raiduri impotriva PKK

Fortele militare turce au lansat miercuri seara o ampla operatiune terestra şi aeriana impotriva rebelilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in sud-estul Turciei, unde lupte violente s-au soldat cu circa 30 de morti duminica, potrivit unor surse locale. Mii de soldati, politişti şi „gardieni sateşti” – o militie kurda pusa pe picioare de Ankara pentru a lupta impotriva rebelilor – participa la operatiunea din munti din provincia Sirnak, situata in apropierea Irakului, au indicat surse locale din domeniul securitatii. Trupele dispun de sprijinul aerian al elicopterelor şi avioanelor de lupta F-16, au adaugat acestea. Obiectivele sunt situate in Turcia, insa aparatele de zbor ar putea intra din cand in cand in spatiul aerian irakian pentru buna desfaşurare a operatiunilor lor, au precizat aceste surse. Un soldat a fost ucis şi alti doi au fost raniti in timpul luptelor, au indicat acestea, subliniind ca deocamdata nu este disponibil niciun bilant al pierderilor suferite de PKK. Operatiunea survine dupa ce 10 soldati turci şi circa 20 de rebeli au fost ucişi duminica seara la Beytüssebap, o localitate din provincia Sirnak, unde o unitate a PKK a atacat cu puşti mitraliere şi lansatoare de rachete un complex din domeniul securitatii. in aceasta vara, PKK şi-a inmultit atacurile impotriva fortelor de securitate din sud-estul Turciei, cu populatie majoritar kurda, dar şi in vest. Reluarea tensiunilor intervine in contextul in care Ankara acuza regimul sirian, care se confrunta cu o insurectie pe teritoriul sau, ca sustine rebelii kurzi pentru a face rau Turciei, favorabila insurgentilor sirieni. Mai multe zone din nordul Siriei, de la granita cu Turcia, sunt, in prezent, in mainile unor grupari kurde siriene, unele dintre acestea fiind apropiate de PKK. Conflictul cu PKK, considerat de catre Ankara o organizatie terorista, s-a soldat cu aproximativ 45.000 de morti in confruntari ce dureaza incepand din 1984.

Share our work
Republica Moldova – din republica parlamentara intr-una prezidentiala

Republica Moldova – din republica parlamentara intr-una prezidentiala

Republica Moldova şi-ar putea schimba forma de guvernare – din parlamentara, in prezidenţiala. In acelaşi timp, cetaţenilor de peste Prut le va fi redat dreptul de a-şi alege preşedintele prin vot direct, drept ce i-a fost luat in anul 2000. Acesta a fost mesajul premierul republicii, Vlad Filat, transmis pe un post TV. Filat a dat asigurari ca, daca pentru realizarea acestei iniţiative va fi necesara realegerea parlamentului, vor fi anunţate alegeri parlamentare anticipate, scrie cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. Pana la noi alegeri parlamentare – conform legii, in 2014 – Republica Moldova va avea o noua Constituţie, potrivit careia republica va deveni prezidenţiala, iar şeful statului va ales de popor, a declarat preşedintele Partidului Liberal-Democrat, premierul Vlad Filat. Pentru aceasta vor fi iniţiate modificari corespunzatoare in Constituţie. Pe langa forma de guvernare, modificarile constituţionale vor viza articolul despre limba de stat: ‘Trebuie legiferata denumirea limbii in care vorbim’, a spus Filat. Nezavisimaia Gazeta scrie ca in Constituţia republicii limba de stat este denumita ‘moldoveneasca (identica romanei)’. in Romania vecina, ‘romana’ este denumita nu doar limba in care vorbesc cetaţenii moldoveni, ci şi populaţia care locuieşte in republica vecina. Potrivit cotidianului rus, acest lucru este susţinut de o parte dintre cetaţenii republicii şi respins de alta parte. insa, chiar şi cei care protesteaza impotriva ‘romanizarii societaţii moldovene’ inţeleg ca ambele popoare vorbesc una şi aceeaşi limba. Cum sa fie denumita aceasta este cu totul altceva, fiecare avand in acest sens propriile argumente. Actuala majoritate parlamentara din Republica Moldova sprijina ‘versiunea romaneasca’, subliniaza cotidianul rus. Vlad Filat este convins ca noua Constituţie este necesara pentru asigurarea unei funcţionari normale a statului. ‘Forma de guvernare in Republica Moldova trebuie sa fie prezidenţiala, iar şeful statului trebuie sa fie şeful puterii executive. Parlamentul trebuie sa urmareasca activitatea guvernului. Istoria arata ca doar in condiţii de stabilitate pot fi inregistrate rezultate pozitive’, a subliniat premierul.

Divergente in AIE

Filat a confirmat ca exista divergente in interiorul AIE pe acest subiect. El a recunoscut ca in cadrul Alianţei ‘Pentru integrare europeana’, din care fac parte Partidul Liberal, cel Liberal-Democrat şi cel Democrat, opiniile cu privire la reforma constituţionala difera. ‘Avem divergenţe şi in ceea ce priveşte forma de guvernare. Daca Alianţa va deveni nefuncţionala – alegerile parlamentare anticipate vor fi inevitabile. Orice incercare de a schimba formatul coaliţiei inseamna alegeri anticipate’, a declarat Filat. in opinia fostului premier Victor Stepaniuc, astazi preşedinte al Partidului Popular-Socialist, iniţiativa lui Filat oglindeşte atitudinile din societatea republicii. ‘Filat simte mai bine ca orice alt politician din cadrul Alianţei atitudinile maselor. Iar poporul s-a saturat de puterea ‘cu trei capete’ şi de inexistenţa unei persoane concrete care sa raspunda pentru ceea ce se petrece in ţara. Oamenii vor sa aleaga ei inşişi şeful statului. Aşa este corect, ca şi revenirea la forma de guvernare prezidenţiala’, şi-a exprimat convingerea Stepaniuc, fost ideolog comunist, citat de Nezavisimaia Gazeta.

Neutralitatea RM, in discutie

Faptul ca statutul neutru al Republicii Moldova nu este o ‘categorie eterna’ a fost sugerat in discuţii cu reprezentanţi ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi de ministrul apararii Vitalie Marinuţa. Despre o asemenea perspectiva vorbesc deschis şi liderii partidelor de dreapta, care indeamna NATO sa exercite presiuni asupra Rusiei, care nu şi-a retras inca trupele din Transnistria, in pofida solicitarilor repetate ale Chişinaului, UE şi SUA. in ultima vreme, autoritaţile republicii au luat cursul spre extinderea relaţiilor cu NATO, iar Chişinaul nu ascunde ca ar dori sa intre sub protecţia organizaţiei. insa, potrivit sondajelor de opinie, o astfel de perspectiva nu se bucura de popularitate in randul populaţiei, chiar daca majoritatea cetaţenilor de pestesunt solidari cu puterea in ceea ce priveşte faptul ca trupele ruseşti trebuie sa plece din republica, concluzioneaza Nezavisimaia Gazeta.

Share our work
Sevciuk promite sa intareasca armata de peste Nistru

Sevciuk promite sa intareasca armata de peste Nistru

Liderul separatist transnistrean Evgheni Sevciuk a declara, joi, ca va continua sa intareasca armata separatista de la Tiraspol. „Autoritatile transnistrene vor continua sa dezvolte si sa consolideze armata. Fortele armate au fost, sunt si vor fi”, a declarat Sevciuk in cadrul ceremonii dedicate aniversarii a 21 de ani de la fondarea Fortelor armate ale Transnistriei. „Sarcina noastra este de a edifica armata din punct de vedere tehnic si sa luam masuri pentru a imbunatati situatia financiara si materiala a militarilor”, a afirmat Sevciuk, citat de Unimedia. Totodata, in cadrul ceremoniei, liderul regiunii transnistrene i-a cerut asa-numitului ministrului Apararii al RMN sa elaboreze proiectul cu privire la noul model al uniformei pentru ofiteri, care ar putea fi introdusa pe parcursul unui an.  Mai mult ca atat, serviciul de presa al lui Sevciuk, transmite ca autoritatile din stanga Nistrului intentioneaza sa imbunataţeasca alimentarea militarilor si sa faca reparatie in cazarme.

Share our work
O explozie la un depozit de munitie a ucis 25 de de militari turci in vestul tarii

O explozie la un depozit de munitie a ucis 25 de de militari turci in vestul tarii

Nu mai putin de 25 de militari ai fortelor armate turce au fost ucisi intr-o explozie puternica, se pare de origine accidentala, care a distrus miercuri seara un depozit de munitie din orasul Ayfon, din vestul tarii, a anuntat Statul Major al armatei, citat de Anadolu. Alti patru militari au fost raniti in explozie. O ancheta este in curs de desfasurare pentru identificarea cauzelor exploziei, precizeaza comunicatul. Potrivit ministrului mediului si padurilor, Veysel Eroglu, deputat al provinciei, ar fi vorba despre un „accident” survenit la depozitarea grenadelor, oficialul excluzand pista unui „atac terorist” al rebelilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Deflagratia s-a produs la ora 18.15 GMT si a declansat un incediu care a fost stins cu dificultate, a mai precizat Eroglu, conform posturilor de televiziune. Explozia a aruncat in jurul depozitului foarte multe grenade, care vor fi dezamorsate de genisti, a adaugat ministrul turc.

Share our work
O militanta Femen s-a refugiat in Franta

O militanta Femen s-a refugiat in Franta

O militantă a grupului feminist ucrainean Femen, care a tăiat o cruce din lemn din centrul Kievului, în semn de susţinere pentru trupa rusă Pussy Riot, s-a refugiat în Franţa, din cauza presiunilor serviciilor de securitate şi Bisericii, a anunţat miercuri organizaţia din care face parte. „Organizaţia a decis să o evacueze pe militanata (Inna) Chevtchenko la Paris pentru a-şi continua activitatea”, a anunţat Femen. Pe 17 august, Chevtchenko a tăiat cu un fierăstrău electric o cruce din lemn amplasată în centrul Kievului în memoria victimelor represaliilor staliniste. Ea a spus că doreşte astfel să protesteze faţă de condamnarea celor trei membre Pussy Riot la doi ani de închisoare, care a avut loc în aceeaşi zi, pentru participarea formaţiei la o manifestare anti-Putin, sub formă de „rugăciune punk”, organizată într-o catedrală din Moscova în luna februarie. „Timp de două săptămâni, de la doborârea crucii, Inna a fost permanent supravegheată”, au mai spus reprezentanţii grupului, precizând că au decis să o trimită pe aceasta la Paris de teamă „să nu fie arestată”. Într-un mesaj video difuzat miercuri pe site-ul grupului său, Inna Chevtchenko a făcut un apel la „tăierea crucilor pentru a salva Rusia”. „Prea puţin contează ce fel de cruce va cădea sub fierăstrăul nostru, că e ortodoxă sau catolică”, a declarat aceasta, adăugând că doborârea crucilor este „un act politic şi ateu” pentru „a protesta faţă de fuziunea dintre Biserică şi stat”. Grupul Femen, fondat la Kiev în 2008, ce revendică 300 de militante, este cunoscut pentru manifestaţiile în sânii goi pentru promovarea drepturilor femeilor şi contra prostituţiei, turismului sexual şi agenţiilor matrimoniale internaţionale. Pe 21 februarie, cinci femei care purtau cagule pe faţă au ocupat altarul Catedralei Hristos Mântuitorul din Moscova. Imitând o rugăciune, ele au invocat-o, pe ritmuri punk, pe Fecioara Maria, rugând-o „să îl alunge pe Putin” (de la putere, n.r.) şi au fost în cele din urmă evacuate de agenţii de securitate. Trei dintre membrele formaţiei Pussy Riot – Nadejda Tolokonnikova, în vârstă de 22 de ani, Ekaterina Samuţevici, în vârstă de 30 de ani, şi Maria Alehina, în vârstă de 24 de ani – au fost identificate şi condamnate pe 17 august la doi ani de închisoare fiecare, „huliganism” şi „incitare la ură religioasă”, o pedeapsă care i-a adus guvernului rus numeroase critici din străinătate. Acestea au făcut ulterior apel.

Share our work
Putin cred ca Obama va fi impiedicat sa isi flexibilizeze pozitia pe scut

Putin cred ca Obama va fi impiedicat sa isi flexibilizeze pozitia pe scut

Presedintele rus Vladimir Putin a declarat ca omologul sau american Barack Obama este dispus sa reia discutiile cu Rusia pe subiectul scutului antiracheta din Europa insa ar putea fi impiedicat de lobbyul militar din Congres si de Departamentul de Stat pe care liderul rus l-a descris drept „destul de conservator”. Afirmatia a fost facuta intr-un interviu acordat publicatiei Russia Today. „Este posibil sa se gaseasca o solutie la aceasta problema, in cazul in care presedintele Obama este reales pentru un al doilea mandat? In principiu, da, se poate. Insa nu tine doar de presedintele Obama. Din cate stiu eu, dorinta acestuia de a gasi o solutie este sincera”, a declarat Putin. „Simt ca este un om sincer si ca vrea sincer sa puna in aplicare o schimbare pozitiva. Dar poate sa o faca, il vor lasa sa faca asta? Vreau sa spun ca exista lobbyul militar si Departamentul de Stat, care este destul de conservator”, a aduagt liderul de la Kremlin. Presedintele Putin a subliniat ca un dialog pe subiectul scutului antiracheta este necesar adaugand ca nu este sigur ca „partenerii nostri sunt pregatiti pentru acest tip de cooperare.”

Scutul conform cu planul initial

Democratii americani au oferit asigurari ca, in cazul obtinerii unui nou mandat, Barack Obama va continua planurile de amplasare a scutului antiracheta in Europa. Potrivit platformei Partidului Democrat lansate in decursul zilei de luni pentru alegerile din noiembrie in care actualul presedinte american va candida impotriva republicanului Mitt Romney democratii americani considera ca „Statele Unite si Rusia pot sa coopereze in domeniul apararii antiracheta, insa am clarificat totodata faptul ca vom continua sa implementam sistemul, incepand cu pasii pe care i-am facut pentru amplasarea lui in Polonia, Turcia si Romania”. Negocierile dintre Rusia si Statele Unite pe tema proiectul de aparare antiracheta au stagnat dupa ce administratia de la Washington a refuzat sa oferi Moscovei garantii legale ca scutul nu va fi folosit impotriva sa, relateaza RIA Novosti.

Interes vital pentru Rusia

Putin a mai declarat pentru Russia Today ca „scutul antiracheta este, cu siguranta, unul dintre principalele subiecte ale agendei actuale pentru ca implica interese vitale ale Rusiei. Oameni de stiinta si experti inteleg ca o solutie unilaterala nu va creste stabilitatea globala. In principal, intentia este de a afecta echilibrul strategic, un lucru foarte periculos, pentru ca fiecare parte implicata va incerca intotdeauna sa isi mentina capacitatile de aparare, si intreaga situatie ar putea declansa o cursa a inarmarilor.” El a adaugat ca Rusia „va trebui sa se gandeasca o modalitate prin care sa ne putem apara”, in cazul in care Statele Unite ale Americii continua sa isi sustina planurile de amplasare a scutului fara sa tina cont de pozitia Moscovei. „De asemenea, trebuie sa luam in considerare caracterul sau strategic, nu e construit pentru un an sau pentru un deceniu”, a mai precizat liderul rus. Intrebat ce se va intampla in cazul in care contracandidatului lui Obama, republicanul Mitt Romney care a descris Rusia ca „dusmanul geopolitic numarul unu” al Americii, preia pozitia de la Casa Alba, Putin a declarat ca Rusia ar putea colabora si cu acesta. „Vom lucra cu orice presedinte ales de poporul american. Insa eforturile nostre vor fi eficiente in limitele impuse de partenerii nostri”, a afirmat Vladimir Putin. „Cand vorbim de sistemul de aparare antiracheta, partenerii nosti americani ne tot spun: ‘Nu este directionat impotriva voastra’. Dar ce se intampla daca dl. Romney, care ne considera principalul dusman al Americii, este ales presedinte al SUA? In cazul acesta, sistemul de aparare antiracheta va fi cu siguranta directionat impotriva Rusiei avand in vedere ca este configurat tehnologic exact pentru acest scop”, a mai declarat liderul de la Kremlin.

Share our work