de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia a interpelat autorităţile franceze în legătură cu introducerea în unele manuale şcolare a unor detalii referitoare la genocidul împotriva armenilor, Ankara denunţând ”alegaţiile care nu reflectă realitatea”.
Ambasada Turciei din Paris a transmis o notă diplomatică Ministerului francez de Externe şi o scrisoare Ministerului Educaţiei pentru a se plânge în legătură cu cel mai mare loc acordat în acest an şcolar în manualele de colegiu şi de liceu genocidului împotriva armenilor din 1915-1917, potrivit Anadolu. În notă şi scrisoare, citate de agenţie, Turcia îşi exprimă ”reacţia faţă de alegaţiile care nu reflectă realitatea şi sunt prevăzute în mod partizan în manualele de istorie”. Afirmaţiile din manuale ”nu se bazează pe date imparţiale” şi ”acordă loc unor false documente”, adaugă aceste mesaje, semnate de ambasadorul turc în Franţa, Tahsin Burcuoglu.
În notă şi scrisoare este evocată, de asemenea, nemulţumirea provocată de aceste manuale în rândul familiilor de origine turcă ce trăiesc în Franţa şi care au copii ce învaţă în şcolile franceze. Turcia recunoaşte masacrele comise împotriva armenilor în perioada 1915-1917, susţinând cifra de 500.000 de morţi, în teritoriile administrate în acea vreme de Imperiul Otoman, din care a rezultat Turcia, dar respinge termenul de genocid. Armenii avansează în schimb cifra de 1,5 milioane de morţi şi vorbesc de genocid. Potrivit Zaman, Ankara deplânge îndeosebi referirile din manualele franceze la telegrame atribuite în acea epocă unuia dintre liderii otomani, Talat Paşa, pe care le consideră ca fiind false.
Relaţiile franco-turceşti sunt presărate de crize repetate de la adoptarea, în 2001, de către Parlamentul francez a unei legi care recunoaşte genocidul comis împotriva armenilor, urmată de tentative legislative eşuate pentru a pedepsi negarea lui. Ultima, adoptată în decembrie 2011 de către Parlament cu sprijinul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, a fost invalidată în februarie de către Curtea Constituţională. Succesorul său, Francois Hollande, şi-a confirmat totuşi în iulie angajamentul privind sancţionarea negării genocidului armean. Potrivit unei asociaţii armene din Franţa, un proiect de lege va fi prezentat în toamnă de către guvernul francez.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Vlad Filat salută declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, privind finalizarea negocierilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, în anul 2013.
Premierul Vlad Filat a apreciat declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, făcută în cadrul conferinţei anuale a şefilor delegaţiilor UE de la Bruxelles, potrivit căreia Republica Moldova va putea finaliza negocierile privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană până la cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic, ce va avea loc în anul 2013. Filat a menţionat că afirmaţia lui Barroso confirmă justeţea acţiunilor întreprinse de Guvernul Republicii Moldova.
„Declaraţia este una foarte tranşantă, exactă şi cred că nu permite nimănui dreptul la interpretări. Este un lucru foarte important atunci când Preşedintele Comisiei Europene vorbeşte despre faptul că negocierile cu Republica Moldova urmează să fie finalizate până la Summitul Parteneriatului Estic. Calific această declaraţie inclusiv ca o apreciere a muncii depuse aici, la Chişinău. Trebuie să ne bucure declaraţiile făcute, dar trebuie să înţelegem că urmează să muncim în acelaşi ritm ca în ultimii trei ani sau chiar mai bine”, a subliniat Vlad Filat.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Decizia Bulgariei de a-şi amâna planurile privind aderarea la zona euro este o lecţie valoroasă pentru eurosceptici, comentează presa americană.
„În prezent, nu văd niciun avantaj referitor la eventuala aderare la zona euro, doar costuri”, a declarat ministrul bulgar al finanţelor, Simeon Diankov. Poziţia Sofiei reflectă evoluţiile recente din Europa, ai cărei lideri au folosit criza drept motiv pentru a lăsa deoparte acordurile care stau la baza uniunii monetare. În ciuda acestor lucruri, Bulgaria şi-a menţinut cursul fix al monedei naţionale, leva, comparativ cu euro, prin introducerea Consiliului monetar în anul 1997, datorită căruia salariul real a crescut cu 1000% de atunci. Consiliul monetar a obligat guvernul să controleze cheltuielile, deoarece Banca Centrală nu poate tipări bani la discreţie pentru a sprijini cheltuielile guvernamentale, remarcă presa americană.
Bulgaria nu numai că îndeplineşte criteriile de la Maastricht pentru adoptarea euro, dar este şi una dintre ţările cu cea mai mică datorie publică, sub 20% din PIB. Statele care au semnat Tratatul de la Maastricht au convenit constrângeri fiscale asemănătoare, pe care, însă, le-au pierdut din vedere pe parcurs. Adoptând o rată de curs fixă, Bulgaria a eliminat acest pericol. WSJ citează opinia economistului prof. Steve Hanke, artizanul Consiliului monetar din Bulgaria şi alte state, care a recomandat Sofiei de mult timp să se menţină în afara zonei euro.
de Anatol Terzi | sept. 6, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Negocierile dintre Uniunea Europeană şi Turcia în vederea aderării sunt practic blocate, a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a lansat un apel la continuarea contactelor cu autorităţile de la Ankara.
”Negocierile cu Turcia privind extinderea sunt cvasi-blocate” din cauza problemei statutului insulei Cipru, una din cele 27 de state membre ale Uniunii, a spus Van Rompuy, în cadrul reuniunii anuale a ambasadorilor delegaţiilor UE din întreaga lume. Turcia nu recunoaşte Republica Cipru, în condiţiile în care partea de nord a insulei cipriote este ocupată de trupele turce din 1974. În consecinţă, Turcia boicotează de la 1 iulie toate reuniunile la nivel înalt cu preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, asigurată în acest semestru de Cipru. Această chestiune afectează substanţial negocierile de aderare începute de Bruxelles şi Ankara în anul 2005.
Van Rompuy a adăugat că eforturile pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene continuă în pofida sentimentului de relaxare ce predomină într-o mare parte a opiniei publice europene. Pe de altă parte, preşedintele cipriot Demetris Christofias a subliniat că actualul blocaj în problema cipriotă este cauzat de intransigenţa Turciei şi a liderilor ciprioţi turci. El a adăugat că executivul european consideră că ”trebuie să existe un singur stat cipriot, caracterizat de o unică suveranitate, cetăţenie şi personalitate internaţională”.
În plus, soluţionarea problemei cipriote trebuie să conducă la participarea substanţială a comunităţilor greacă şi turcă din Cipru la afacerile de stat. ”Sunt conştient de faptul că ciprioţilor turci le este într-adevăr teamă că şi-ar putea pierde identitatea cipriotă. Ciprioţii turci au propria conştiinţă şi propriile lor convingeri religioase, care sunt mult mai liberale decât cele ale lui Recep Tayyip Erdogan şi Abdullah Gul”, a conchis Christofias.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul fortelor armate marine iraniene a declarat ca Teheranul are ca scop plasarea de nave de razboi in apele internationale ale SUA „in urmatorii cativa ani”. Comentariile facute de contraamiralul Habibollah Sayyari fac parte din raspunsul Iranului la prezenta navala a Washingtonului in Golful Persic, relateaza CBS News. Totodata, Sayyari a precizat ca serviciile de informatii iraniene monitorizeaza toate miscarile vaselor americane in zona. A cincea flota a marinei americane si-a stabilit baza in Bahrein, de partea cealalta a Golfului, iar SUA planuiesc exercitii maritime de razboi, spre sfarsitul lunii septembrie. Sayyari a afirmat ca prezenta vaselor de razboi americane in apele internationale ale Golfului Persic si ale Marii Omanului este in concordanta cu legile internationale, adaugand insa ca guvernele occidentale incearca sa-si justifice prezenta militara creand insecuritate in regiune, prin permiterea operatiunilor piratilor somalezi. „Fenomenul pirateriei este in beneficiul SUA si al statelor occidentale, deoarece companiile de asigurari americane si britanice isi multiplca taxele pentru aceasta zona nesigura”, a mai spus seful marinei iraniene. Iranul nu este la prima avertizare ca navele sale ar putea, in viitorul apropiat, sa navigheze in apele internatioanele din largul costelor Statelor Unite ale Americii.
de Razvan Iorga | sept. 5, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Partidului Republican a dezvaluit, miercuri, platforma politica cu care doreste sa abordeze cursa prezidentiala pentru Casa Alba. In ceea ce priveste angajamentele politico-militare, Barack Obama ramane ferm angajat in toate proiectele sale anterioare, inclusiv cel al scutului antiracheta ce urmeaza a fi amplasat in Europa. intarirea aliantelor, extinderea parteneriatelor, dar si amplasarea scutului antiracheta, care va avea elemente si in Romania, reprezinta prioritati in materie de politica externa pentru Partidul Democrat din SUA, releva platforma democratilor, publicata integral de New York Times in editia online. Potrivit platformei democratilor, cele mai mari pericole cu care se confrunta Statele Unite sunt reprezentate de terorism, proliferarea nucleara, atacurile cibernetice si biologice, schimbarea climatica si criminalitatea transfrontaliera. Pentru a raspunde acestor provocari este nevoie de o cooperare eficienta la nivel global, se arata in platforma Partidului Democrat.”Presedintele Obama si Partidul Democrat inteleg ca aceasta depinde de o colaborare stransa cu aliatii nostri traditionali, de cultivarea parteneriatelor cu noi centre de influenta (…)”, se mentioneaza in document. in ceea ce priveste Europa, actualul presedinte american, care vizeaza un nou mandat la Casa Alba la alegerile din 6 noiembrie, precum si Partidul Democrat sunt de parere ca „fundamentul securitatii globale este reprezentat in continuare de relatia (SUA, n.r.) cu aliatii traditionali din Europa si Asia si de angajamentele privind apararea acestora”, se mai arata in platforma democratilor. De asemenea, presedintele democrat in exercitiu continua „abordarea adaptativa in etape” in ceea ce priveste scutul european antiracheta, ce este menit sa protejeze atat Europa, cat si Statele Unite de eventuale amenintari din partea Iranului sau din alte zone. „Consideram ca SUA si Rusia pot coopera in privinta scutului antiracheta, dar am clarificat ca vom merge inainte cu sistemul nostru, incepand de la pasii pe care i-am facut pentru desfasurarea acestuia in Polonia, Turcia si Romania”, se arata in platforma Partidului Democrat.
