de Razvan Iorga | sept. 27, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Dumei de Stat ruse Serghei Nariskin a anulat o vizita la Strasbourg, unde urma sa sustina un discurs, luni, in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care dezbate situatia din Rusia, denuntand „rusofobia” acestei institutii, informeaza postul rus proguvernamental de limba enegleza, Russia Today. Nariskin, unul dintre oamenii de incredere ai lui Vladimir Putin, alaturi de care a lucrat inainte sa fie numit presedintele Dumei, a confirmat joi pentru agentiile ruse de presa informatii de presa cu privire la anularea vizitei si discursului sau prevazute luni, in cursul caruia intentiona sa propuna „construirea unei Europe fara linii de demarcatie”. „Odata cu apropierea datei deschiderii sesiunii, noi am simtit ca propunerile mele strategice au putine sanse sa fie auzite de un anumit numar de lideri din cadrul Adunarii Parlamentare si de delegatii rusofobe”, a declarat Nariskin, citat de RIA Novosti. Agentia Intefax, dupa ce a citat aceleasi declaratii cuvant cu cuvant intr-o prima stire, a rectificat citatul. intr-o noua versiune, Nariskin acuza „anumiti lideri APCE si anumiti deputati cu o dispozitie rusofoba”. „Iata de ce am hotarat sa renunt sa mai particip la sesiune, dar voi sublinia ca voi fi pregatit sa vorbesc in fata APCE imediat ce vor fi create conditiile necesare in vederea examinarii obiective a problemelor pe care le apreciez ca fiind de actualitate”, a mai declarat presedintele Dumei, citat de Interfax. Potrivit site-ului APCE, Nariskin ar urma sa sustina un discurs luni, in cadrul sesiunii de toamena a Adunarii (1-5 octombrie). „Respectarea obligatiilor si angajamentelor Federatiei Ruse” este primul subiect citat pe agenda sesiunii, alaturi de criza umanitara din Siria si „definirea detinutului politic”. Publicatia Vedomosti scrie ca proiectul de rezolutie care a iritat Rusia – care nu era disponibil joi pe site-ul APCE – condamna noile legi restrictive privind manifestatiile, cele care incrimineaza defaimarea, calificand organizatiile nonguvernamentale (ONG) ca „agenti straini”, dar si condamnarea membrelor trupei Pussy Riot la doi ani de detentie pentru o „rugaciune punk” anti-Putin intr-o catedrala din Moscova.
de Razvan Iorga | sept. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Chisinau, Nicolae Timofti, a declarat la Adunarea Generala a ONU, ca „trupele ruse stationate pe teritoriul Republicii Moldova fara consimtamantul statului gazda” ar trebui sa fie in cele din urma retrase, potrivit presei de peste Prut. „tara mea s-a desprins acum 21 de ani de imperiul sovietic si astazi se afla intr-un plin proces de transformari democratice, al caror scop final este aderarea la Uniunea Europeana”, a afirmat Nicolae Timofti in cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU, care are loc la New York. Timofti a specificat ca prioritatile Republicii Moldova sunt reprezentate de constituirea unui stat de drept, desfasurarea unei ample reforme judiciare (cu accent pe combaterea coruptiei), modernizarea economiei si reintegrarea tarii. „Conflictul armat care a izbucnit in regiunea transnistreana a Republicii Moldova a durat cinci luni si a curmat multe vieti omenesti. Aceasta perioada este una tragica in trecutul nostru si ramane o provocare pentru prezent. Dupa incetarea ostilitatilor, Moldova s-a angajat ferm pe calea reglementarii pasnice a conflictului, iar cei 20 de ani de negocieri ne-au intarit in convingerea ca aceasta este singura cale viabila de urmat in vederea solutionarii politice a conflictului”, a precizat Timofti.
Prizonieri peste Nistru
Timofti a mai adaugat ca acest conflict mentine in izolare populatia din regiunea transnistreana, genereaza incalcari ale drepturilor omului si o stagnare economica pe malul stang al Nistrului. „Scopul nostru final este reintegrarea Republicii Moldova in limitele frontierelor recunoscute in plan international, care sa constituie un stat functional cu o clara perspectiva europeana. Regiunea transnistreana urmeaza sa beneficieze de un statut special in cadrul Republicii Moldova, ce va oferi regiunii un nivel inalt de autoguvernare”, a afirmat Timofti. Totodata, el a facut apel catre OSCE, Federatia Rusa, Ucraina, Uniunea Europeana si Statele Unite sa-si uneasca eforturile si sa conlucreze pentru identificarea unei solutii finale a conflictului. „in acest context, este, de asemenea, important de a reitera faptul ca trupele rusesti, stationate pe teritoriul Republicii Moldova fara consimtamantul statului gazda si contrar prevederilor constitutionale si angajamentelor internationale, ar trebui sa fie in cele din urma retrase”, a mentionat seful statului.
de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov sustine ca sunt necesari mai multi bani pentru localitatile din zona de securitate. „Cerem sa fie alocati mai multi bani. Anul trecut au fost alocati 10 milioane de lei, insa anul viitor vom avea nevoie sa implementam mai multe proiecte ce tin de iluminarea localitatilor de-a lungul Nistrului, reconstructia drumurilor și aprovizionarea cu apa”, a precizat acesta in cadrul ședintei Guvernului de astazi. Totodata, Carpov a mentionat ca anul trecut mai multe proiecte au ramas fara acoperire financiara, in pofida faptului ca s-a inregistrat o dinamica sporita pe segmental comunicari ale celor doua maluri ale Nistrului. In context, premierul s-a adresat ministrului Finantelor cu o solicitare de a identifica 15 milioane de lei pentru oamenii din regiune. „Aici chiar trebuie sa identificam 15 milioane de lei, identificati sursa si sa nu spuneti nu. Beneficiarii sunt oamenii care locuiesc in regiune”, s-a adresat premierul ministrului Finantelor, Veaceslav Negruta.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Grupul metalurgic rus Mechel a scos la vanzare numeroase active, inclusiv uzinele detinute in Romania, si doreste sa obtina potrivit Kommersant.ru 150 milioane de dolari pentru combinatele Mechel Targoviste, Mechel Campia Turzii, Laminorul Braila si Ductil Steel. Mechel a scos la vanzare numeroase active pentru a-si reduce datoriile si a finanta un proiect minier, printre acestea numarandu-se companiile controlate prin firma Eastern European Steel Division SRL, care coordoneaza activitatile grupului in Romania. Grupul este prezent in Romania din 2002 si detine Mechel Targoviste, Mechel Campia Turzii, Ductil Steel Otelu Rosu si Ductil Steel Buzau, Laminorul Braila si Mechel Reparatii Targoviste. Consiliul Director al Mechel a aprobat vineri vanzarea partiala sau totala a mai multor active din Rusia, Romania, Ucraina, Lituania, Bulgaria, Kazahstan si Marea Britanie, care nu se mai incadreaza in strategia companiei, se arata intr-un comunicat al grupului. De asemenea, Mechel are nevoie de bani pentru a-si reduce datoriile, care se cifreaza la 9,4 miliarde euro, si pentru a finanta exploatarii miniere Elga, proiect prioritar pentur companie. Printre activele considerate incompatibile cu strategia grupului se numara si companiile controlate prin Eastern European Steel Division SRL, se spune in comunicat. Firma a fost infiintata in 2008 pentru coordonarea activitatilor din Romania. Potrivit cotidianului rus de afaceri Kommersant, Mechel vrea sa vanda patru combinate din Romania pentru suma totala de 150 milioane de dolari. Grupul vrea 46 milioane dolari pentru Mechel Targoviste, 33 milioane de dolari pentru Mechel Campia Turzii, 32 milioane dolari pentru Laminorul Braila, respectiv 39 milioane dolari pentru Ductil Steel. Surse de la Mechel Romania citate de portalul de stiri din industria otelului Platts, detinut de grupul american McGraw-Hill, au afirmat saptamana trecuta ca grupul va inchide in luna octombrie combinatul Ductil Steel Otelu Rosu pe termen nedefinit, acesta fiind activul cu cele mai mari sanse sa fie scos la vanzare.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Procesul unei studente cu dubla cetatenie, franceza si turca, suspectata de legaturi cu o organizatie interzisa de extrema-stanga, al carei caz a generat un val de solidaritate in Franta, s-a deschis miercuri in fata unei Curti cu juri, in nord-vestul Turciei, informeaza agentia Anadolu. Sevil Sevimli, in varsta de 20 de ani, s-a prezenta la audieri alaturi de alte cinci persoane arestate in acelasi timp cu ea. „Suntem aici din motive ridicole. Sper ca voi fi achitata cat mai repede posibil dar nu cred ca acest lucru se va intampla imediat”, a declarat tanara inainte de inceputul audierii. Ajunsa de la Lyon, la inceputul anului, la Eskisehir (nord-vest), in cadrul unui schimb universitar european, ea a fost arestata si incarcerata la 10 mai. Dupa trei luni petrecute in inchisoare, ea a fost eliberata sub control judiciar la inceputul lui august, cu interdictia de a parasi Turcia.
Proces controversat
Sevil Sevimli risca intre 15 si 32 de ani de inchisoare pentru „apartenenta la o organizatie terorista” si propaganda in favoarea unei organizatii teroriste”, potrivit avocatului ei, Sami Kahraman. Procurorii o acuza de legaturi cu o organizatie de extrema-stanga apropiata cauzei kurde si interzisa in Turcia, Partidul/Frontul revolutional al eliberarii poporului (DHKP-C). Autoare a numeroase atentate de la sfarsitul anilor ’70, aceasta organizatie a revendicat la 11 septembrie un atentat soldat cu moartea unui politist la Istanbul. Justitia ii reproseaza lui Sevim Sevimli ca a participat la un mars sindical la 1 mai la Istanbul, ca a manifestat in favoarea educatiei gratuite in Turcia si ca a asistat, impreuna cu alte mii de persoane, la un concert al Grup Yorum, un grup de stanga urmarit de justitie. Cazul tinerei femei a generat o mobilizare in Franta, unde petitia deschisa de comitetul sau de sustinere a strans deja 120.000 de semnaturi. Cotidianul francez Le Monde a publicat la 29 iunie pe prima pagina un editorial intitulat „Ce infractiune a comis Sevim Sevimli, domnule Erdogan ?”, adresandu-se premierului turc Recep Tayyip Erdogan. Cazul Sevimli este emblematic pentru derivele cauzate de arsenalul legislativ antiterorist pus in aplicare de Ankara pentru a lupta impotriva rebelilor din Partidul muncitorilor din Kurdistan (PKK) si a extremei stangi. Potrivit organizatiilor studentesti, cel putin 700 de studenti sunt in prezent incarcerati in Turcia, candidata la aderarea la UE, pentru legaturi cu extrema stanga sau miscarile kurde.
