de Razvan Iorga | sept. 30, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Georgienii sunt chemati duminica la urne pentru a alege dintre formatiunile Miscarea Nationala Unificata a lui Saakasvili si Visul georgian, condus de miliardarul Bidzina Ivanisvili. Agentiile occidentale opineaza ca acest scrutin care ar putea sa fie influentat de catre un scandal recent de tortura intr-o inchisoare. Dezvaluirea saptamana trecuta a unor inregistrari video care surprind scene de tortura intr-o inchisoare de la Tbilisi a suscitat manifestatii in tara si condamnari din partea comunitatii internationale, punand partidul aflat la putere intr-o situatie delicata cu doar cateva zile inainte de acest scrutin. Saakasvili si principalul sau opozant, miliardarul Bidzina Ivanisvili nu s-au crutat in cursul unei campanii marcata de „provocari” si „agresivitate”, potrivit observatorilor OSCE din aceasta tara din Caucaz cu 4,5 milioane de locuitori. Coalitia de opozitie Visul Georgian a lui Ivanisvili il acuza pe Saakasvili de instituirea unui regim autoritarist in aceasta fosta republica sovietica afectata de saracie.
Acuzatii populiste
Saakasvili afirma, la randul sau, ca principalul sau opozant, in cazul in care va ajunge la putere, va pune capat modernizarii tarii si o va trimite intr-un trecut marcat de coruptie si haos.Saakasvili a promis alegerile „cele mai libere, cele mai transparente” de la proclamarea independentei Georgiei in 1991, dupa prabusirea fostei Uniuni Sovietice, in timp ce Ivanisvili – condamnat la plata unor amenzi in valoare de mai multe milioane de euro pentru infractiuni la legea electorala – a denuntat manipulari din partea partidului aflat la putere si a amenintat cu organizarea unor manifestatii in masa dupa alegeri. Partidul lui Saakasvili l-a acuzat pe Ivanisvili, a carui avere este estimata la aproximativ cinci miliarde de euro, ca actioneaza in interesul Kremlinului. Aceste acuzatii au fost respinse de catre miliardarul prooccidental, care afirma ca vrea sa restabileasca relatiile intrerupte cu Rusia in urma Razboiului din vara lui 2008 al carui scop a fost preluarea controlului asupra republicii separatiste proruse Osetia de Sud. in opinia unor analisti, ostilitatile din cursul acestei campanii foarte tumultuoase au evidentiat fragilitatea democratiei georgiene. Miscarea Nationala Unificata a lui Saakasvili detine 119 dintre cele 150 de mandate in cadrul Legislativului in exercitiu. Acesta se afla la putere din 2004, fiind format in urma unei mobilizari pasnice cunoscute sub numele de „Revolutia trandafirului” care l-a indepartat de la putere pe fostul presedinte georgian Eduard sevarnadze, un fost sef al diplomatiei sovietice. Aceste alegeri legislative sunt cruciale in masura in care modificari ale Constitutiei urmeaza sa sporeasca puterile Parlamentului si premierului si sa le reduca pe cele ale presedintelui, in 2013, un an care va marca sfarsitul celui de al doilea mandat al lui Saakasvili.
Trasee politice diferite
Actualul lider georgian Mihail Saakasvili, protejatul occidentalilor in momentul preluarii puterii in 2004, dupa „revolutia trandafirului”, este criticat in prezent pentru derivele sale autoritare de opozantii care spera sa ii diminueze puterea la alegerile legislative de luni. Saakasvili trebuie, in principiu, sa paraseasca puterea in 2013, cand i se incheie cel de-al doilea mandat prezidential, dar numerosi georgieni cred ca, daca va trece cu succes proba alegerilor legislative, ar putea ramane multa vreme o forta politica majora in tara. in timp ce criticii sai il acuza ca a devenit un autocrat, sondajele arata ca el ramane omul politic cel mai popular din aceasta mica republica din Caucaz. La varsta de 44 de ani, el actioneaza cu aceeasi energie si chiar aceeasi incredere ca atunci cand a preluat putere dupa „revolutia trandafirului”, in 2003. Ambitios, impulsiv, acest jurist charismatic format in Statele Unite si Franta, care vorbeste cinci limbi straine, a conferit un suflu nou Georgiei atunci cand l-a indepartat de la putere pe presedintele Eduard sevardnadze, fost cadru de partid si ministru al Afacerilor Externe in Uniunea Sovietica, acuzat de fraude electorale. Pe de cealalta parte, Ivanisvili este fiul unui miner, in prezent fiind miliardar. EL a decis sa isi puna averea in serviciul noilor sale ambitii politice in aceasta mica tara din Caucaz, inca afectata de saracie. Ivanisvili este cel mai bogat din Georgia si ocupa locul 153 in clasamentul miliardarilor din 2012 al revistei Forbes, cu o avere estimata la 6,4 miliarde de dolari. Casatorit si tata a patru copii, Bidzina Ivanisvili si-a construit averea in Rusia, in haosul anilor ’90, care le-a permis unora sa se imbogateasca in urma privatizarii unor societati din epoca sovietica, efectuate in imprejurari tulburi. Alaturi de un partener rus, Vitali Malkin, a inceput sa vanda computere, apoi a fondat Banca de credit rusa, cumparand totodata parti ale unor societati miniere si metalurgice, pe care apoi le-a vandut. In prezent, investeste la bursa din Europa si Statele Unite.
de Razvan Iorga | sept. 30, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Istoria nu ii va ierta pe cei care sustin regimurile crude, a sustinut duminica seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan. El s-a adresat in mod direct Rusiei, Chinei si Iranului, carora le-a cerut sa isi reconsidere atitudinea fata de regimul sirian condus de Bashar Al-Assad, potrivit Anadolu. ”Ne adresam Rusiei, Chinei, dar si celor din Iran. Va rugam sa va reconsiderati atitudinea actuala. Istoria nu ii va ierta pe cei care sunt alaturi de aceste regimuri crude”, a spus Erdogan, in timpul unei interventii in congresul Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP). Aliat traditional al Siriei, Rusia a blocat pana in prezent, cu ajutorul Chinei, orice rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU care ar fi impus masuri coercitive regimului de la Damasc. Cele doua tari, alaturi de SUA, Marea Britanie si Franta, dispun de drept de veto in Consiliul de Securitate, in calitate de membri permanenti. La randul sau, Iranul este principalul aliat din regiune al Siriei si este acuzat de numeroase state occidentale si arabe ca ofera sprijin militar regimului Bashar al-Assad. Generalul iranian Mohammad Ali Jafari, comandantul-sef al Gardienilor Revolutiei (Pasdaran), a afirmat in 16 septembrie ca structura pe care o conduce este prezenta in Siria si Liban in calitate de ”consilier”, dar a precizat ca nu este vorba de o prezenta militara. De partea cealalta, Turcia i-a sustinut deschis pe rebelii sirieni si a cerut constant plecarea de la putere a presedintelui sirian Bashar Al-Assad. Pe teritoriul turc se afla deja 91.000 de refugiati sirieni, potrivit afirmatiilor facute duminica de seful guvernului turc.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Consiliul Uniunii Europene a anunţat joi ridicarea interdicţiei de călătorie pentru membrii fostei conduceri politice a regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, în semn de recunoaştere a progreselor înregistrate sub noua conducere de la Tiraspol în negocierea anumitor aspecte privind reglementarea conflictului în formatul “5+2”.
În acelaşi timp, Consiliul dă asigurări că interdicţiile de călătorie pot fi impuse din nou în cazul celor care blochează progresele în problemele rămase privind şcolile cu grafie latină din Transnistria. Consiliul UE mai precizează că măsurile restrictive cele mai importante nu au fost ridicate, dar că ele nu mai vizează anumite persoane. Consiliul UE va continua să monitorizeze şi să efectueze evaluări periodice ale evoluţiilor ce respectă progresul realizat către o reglementare politică, libertatea de mişcare a persoanelor şi situaţia şcolilor cu grafie latină, se mai precizează într-un comunicat dat joi publicităţii.
Decizia, adoptată joi prin procedură scrisă, se aplică începând de vineri, după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri restrictive împotriva conducerii politice a regiunii separatiste Transnistria au fost impuse pentru prima dată în 2003, când unui număr de 17 persoane considerate responsabile pentru lipsa de cooperare pentru promovarea unei reglementări politice a conflictului nu li s-a mai permis intrarea în UE.
În 2004, un al doilea grup de persoane a fost vizat de interdicţiile de călătorie, respectiv cele considerate responsabile pentru campania de intimidare şi de închidere împotriva şcolilor cu grafie latină din regiunea separatistă. Toate sancţiunile au fost suspendate în septembrie 2010, pentru a încuraja progresele înregistrate în reglementarea politică a conflictului din Transnistria, în abordarea problemelor rămase cu şcolile cu grafie latină şi în restabilirea libertăţii de mişcare a persoanelor.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat joi seară Franţa şi Germania că nu ajută Turcia să lupte contra separatiştilor kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
„Occidentalii nu vor ca noi să rezolvăm această problemă. Le-am spus-o clar, Germania nu vrea, Franţa nu vrea şi ele nu ne ajută în această problemă”, a declarat Erdogan , într-un interviu televizat. „Ţările scandinave primesc fără restricţii” PKK, a mai denunţat Erdogan, acuzându-le că nu îi extrădează pe liderii mişcării urmăriţi în Turcia. „Pe de o parte, aceste ţări se exprimă în faţa Uniunii Europene şi clasează PKK pe lista lor de organizaţii teroriste, iar de cealaltă ele îi autorizează pe reprezentanţii acestora să circule liber în ţările lor”, a insistat şeful guvernului turc. „Lliderii PKK sunt sub protecţia voastră şi voi le toleraţi activităţile”, a acuzat el.
Aşa cum a mai făcut cu o zi înainte într-un alt interviu televizat, Erdogan a repetat totuşi joi seară că este dispus să redeschidă negocierile cu PKK, considerat de Turcia, SUA şi UE în special organizaţie teroristă. În ultimul an, confruntările s-au intensificat în mod semnificativ între PKK şi armata turcă. La ofensivele rebelilor, Ankara răspunde cu operaţiuni de represalii ale armatei.
Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat săptămâna trecută că armata a ucis circa 500 de rebeli kurzi ai PKK în decurs de o lună în sud-estul Turciei. ”În cursul ultimei luni, în total, circa 500 de terorişti au fost neutralizaţi în operaţiunile lansate în regiunea din sud-estul ţării, a declarat Erdogan în cursul inaugurării unei şcoli la Denizli, utilizând termenul obişnuit la autorităţile turce de ”terorist” pentru a desemna PKK. ”În ultimele 10 zile, 123 de terorişti au fost neutralizaţi numai în provincia Hakkari”, la graniţa cu Irakul şi Iranul, a precizat premierul.
de Anatol Terzi | sept. 28, 2012 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Justiţia germană a prezentat joi acuzaţiile împotriva unui cuplu de spioni ruşi arestaţi în urmă cu aproape un an pentru furnizarea de informaţii clasificate serviciului rus de informaţii externe (SVR) timp de mai mult de 20 de ani.
Cei doi protagonişti, numiţi Heidrun A., în vârstă de 52 de ani, şi soţul său, Andreas A., în vârstă de 46 de ani au fost deconspiraţi pe baza unor informaţii primite de la FBI-ul american. Se presupune că ei fac parte dintr-o reţea de spionaj rusă destructurată în urmă cu doi ani în SUA şi care a condus la cel mai semnificativ schimb de spioni între SUA şi Rusia după încheierea Războiului Rece. Atunci, un număr de 10 spioni ruşi arestaţi în SUA, printre care şi mult mediatizata Anna Chapman, au fost eliberaţi în schimbul a patru ruşi condamnaţi în Rusia pentru spionaj în favoarea SUA.
Un fost agent al Moscovei, Aleksandr Poteev, condamnat în lipsă în Rusia la 25 de ani de închisoare, este cel care a deconspirat reţeaua de spioni ruşi din SUA şi acest cuplu care opera în Germania. Potrivit justiţiei germane, misiunea celor doi era să culeagă informaţii despre strategia politică şi militară a NATO şi UE, şi numai anul trecut ei ar fi primit din partea Rusiei o recompensă de circa 100.000 de euro. În anii 1988 şi 1990 ei au intrat în Republica Federală Germană folosind documente austriece falsificate şi s-au stabilit aici pentru a-şi desfăşura misiunea încredinţată de KGB.
de Razvan Iorga | sept. 27, 2012 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un scandal de coruptie a fost declansat miercuri in Azerbaidjan de difuzarea unei inregistrari video in care apare o deputata din cadrul partidului aflat la putere care pare sa propuna un loc in Parlament in schimbul unei sume de 1,3 milioane de dolari. Acuzatiile de coruptie in cadrul puterii sunt frecvente in aceasta fosta republica sovietica, bogata in resurse de petrol. Imaginile au fost filmate cu o camera ascunsa si postate pe Internet, o surprind pe deputata Gular Ahmedova in timp ce ii cere suma de un milion de manati azeri (un milion de euro) lui Elsad Abdulaiev, un fost rector al unei universitati azere, parand sa ii promita in schimbul banilor un mandat in Parlament. inregistrarea video ii surprinde pe Ahmedova si pe Abdulaiev discutand pretul si circumstantele intrarii acestuia in Parlament. Ahmedova a declarat ca inregistrarea video este un montaj menit sa o discrediteze. Inregistrarea „video a fost transformata. Tehnologiile moderne permit sa se creeze asemenea imagini”, a scris ea pe contul sau de Facebook. Puterea azera a apreciat ca aceasta inregistrare video ilustreaza necesitatea unor masuri anticoruptie.”Ea arata totodata ca persoanele (…) care incearca sa obtina posturi utilizand metode de coruptie nu au reusit sa isi atinga scopul”, a declarat Ali Gasanov, un oficial din cadrul administratiei prezidentiale. Parchetul a anuntat ca ancheteaza acest caz.
