NATO si UE, ingrijorate de situatia de Ucraina. Germania amana semnarea Acordului de asociere

NATO si UE, ingrijorate de situatia de Ucraina. Germania amana semnarea Acordului de asociere

nato

NATO, ingrijorat de situatia din Ucraina

Alianţa Nord-Atlantică este îngrijorată de evoluţia proceselor politice din Ucraina şi reaminteşte autorităţilor ucrainene că nu au soluţionat problema legată de existenţa deţinuţilor politici în această ţară, se arată într-o declaraţie a directorului Biroului de legătură al NATO în Ucraina, Marcin Koziel. Oficialul a subliniat, totuşi, că NATO continuă să considere Ucraina unul dintre partenerii săi strategici, reiterând astfel poziţia Alianţei exprimată la Summit-ul de la Chicago. „În Ucraina, ca şi în alte ţări din Europa de Est, există o problemă de transformare a societăţii de la totalitarism la democraţie. Ucraina are o mulţime de probleme, dar pentru noi este mai important obiectivul acestei ţări. Prin urmare, dorim să fim parte a evoluţiei democratice a Ucrainei. Kievul nu trebuie să renunţe la cooperarea cu NATO, deoarece această cooperare va aduce Ucraina mai aproape de Uniunea Europeană”, a declarat diplomatul.

Pozitie forte

Cancelarul german, Angela Merkel, este însă mai categoric atunci când este vorba despre dialogul cu Ucraina. Merkel a declarat că autorităţile din Ucraina trebuie să creeze condiţiile necesare semnării Acordului de asociere cu Uniunea Europeană. „În acest moment, aceste condiţii nu există. Atunci când lucrurile vor depinde de punctul nostru de vedere, vom fi gata să semnăm documentul, dacă vor fi create condiţiile necesare”, a declarat Angela Merkel, în urma unor discuţii bilaterale cu premierul Poloniei, Donald Tusk. Cancelarul german a mai subliniat că Uniunea Europeană are anumite aşteptări din partea Ucrainei. „Avem anumite aşteptări din partea Ucrainei, dar ne dorim, de asemenea, un dialog permanent cu Kievul. Ucraina este un stat vecin al Uniunii Europene, ne leagă foarte multe lucruri comune. Dar există şi o serie de provocări majore, pe care le putem depăşi doar purtând un dialog unul cu celălalt. Prin urmare, continuăm negocierile”, a adăugat Merkel.
Premierul polonez a declarat anterior că speră ca semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să aibă loc în luna noiembrie 2013, în cadrul summit-ului Ucraina – UE. În prezent nu este clar dacă evenimentul va fi organizat și în ce perioadă.

Avertisment european

Situaţia de după alegerile parlamentare din Ucraina a fost principalul subiect de discuţie al reuniunii Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene, care a avut loc joi, la Bruxelles. Potrivit surselor oficiale citate, miniştrii europeni de externe au discutat în acest sens despre posibile sancţiuni împotriva oficialilor ucraineni. Anterior, şeful Delegaţiei UE în Ucraina, Ian Tombinski, a declarat că în activitatea sa, încearcă să se concentreze asupra a ceea ce se poate face pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre UE şi Ucraina, nu pe „îngheţarea” acestor relaţii. Potrivit lui Tombinski, nivelul de încredere în politicienii ucraineni este foarte scăzut, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi din partea cetăţenilor Ucrainei. Pe de altă parte, analistul german Alexander Rahr este de părere că Uniunea Europeană nu va impune sancţiuni împotriva Ucrainei, pentru a nu împinge Kievul în braţele Moscovei.

Share our work
Rusia deschide consulat la Balti, pentru cel de la Tiraspol inca se negociaza

Rusia deschide consulat la Balti, pentru cel de la Tiraspol inca se negociaza

Diplomatia rusa va deschide un consulat la Balti iar pentru cel de la Tiraspol, oficialii rusi poarta inca negocieri cu omologii de la Chisinau, a declarat vineri trimisul Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin. Potrivit acestuia, partea rusa a discutat deja cu premierul Filat  acest lucru si urmeaza ca Federatia Rusa sa trimita o scrisoare in care solicita oficial acest aspect. Totodata, oficialul rus a declarat ca statul pe care il reprezinta isi doreste sa deschida un consulat rus si la Tiraspol. Acesta a facut trimitere la declaratiile lui Vlad Filat, care nu este impotriva acestei propuneri. „Asteptam un raspuns cat mai curand. Nu cred ca se va lasa mult asteptat. Daca sunt conditii, suntem gata sa le discutam. Am ajuns la capatul tunelului in discutiile privind consulatul de la Tiraspol, iar in cazul Balti practic am decis”, a mai spus Rogozin. Premierul Vlad Filat a precizat intr-un interviu pentru presa rusa ca malul stang al Nistrului face parte din componenta Republicii Moldova si ca tara noastra trebuie sa ofere diplomatilor rusi conditiile necesare pentru ca acestia sa lucreze in interesul cetatenilor care locuiesc acolo ce detin pasapoarte rusesti. Liderul PL, Mihai Ghimpu, a precizat ca nu este de acord cu acest lucru si ca deschiderea unui astfel de consulat va clatina serios Alianta pentru Integrare Europeana (AIE).

Share our work
Rogozin la Chisinau: „UE va leaga mainile”

Rogozin la Chisinau: „UE va leaga mainile”

Obisnuit cu retorica agresiva pe care o punea in scena la NATO, in calitate de ambasador, vicepremierul rus Dmitri Rogozin nu si-a schimbat deloc discursul politic. Intr-o conferinta tinuta vineri la Chisinau, oficialul rus a condamnat planurile UE pentru Republica Moldova, avertizand ca Bruxelles-ul nu vrea decat subjugarea acestei tari in plan energetic. Acest lucru s-ar realiza in conditiile in care Rusia deja santajeaza politic Republica Moldova in schimbul unui pret redus la gaze. „Altfel spus, intr-un limbaj simplu: Va leaga mainile! Va poate face sa actionati nu asa cum doriti voi si complexul energetic al tarii voastre, dar asa cum va fi interesata o a treia tara. Nu vrem sa ajungem in asa situatii de dependenta. Acest dialog va continua. Va spun, situatia nu e simpla deloc. Noi respectam suveranitatea R. Moldova si vom accepta decizia pragmatica pe care o va lua Guvernul acestei tari”, a mai spus Rogozin, care a dat de inteles ca de aceasta chestiune atarna si „dosarul transnistrean”. „Implementarea pachetului energetic 2 si 3 al UE exclud solutionarea problemei privind datoriile ambelor maluri ale Nistrului fata de Gazprom. Nu rezolva nici situatia cu livrarile ulterioare de gaz. Daca Moldova implementeaza aceste pachete, deciziile vor fi luate de Bruxelles, fara cosultarea Federatiei Ruse, fapt cu care nu suntem de acord”, a spus Rogozin, citat de portalul Unimedia.

Moscova stie deja ce este convenabil pentru Republica Moldova

Rogozin a ales sa dea si un exemplu: „Situatia arata asa, printr-un exemplu: R Moldova spune ca ne-am inteles cu ministrul apararii, iar el in armata nu ne va lua. Dar noi avem suspiciuni ca ministrul se poate razgandi! FR a consultat expertii internationali si ei ne-au spus ca, conditiile existente in pachetul 2 si 3 energetic al UE nu garanteaza aplicarea intelegerilor care le propune Gazprom pentru Moldova. Noi consideram ca acest pachet va este NE-con-ve-na-bil! Voi considerati ca este CON-ve-na-bil! Aici si apar negocierile noastre. Una e discutiile cu guvernele nationale, alta e deciziile internationale, care sunt superioare. Mai avem timp ca sa dialogam la nivel profesional. Graba voastra de a implementa pachetul energetic al UE va poate face mai mult rau”, a conchis sursa. in decembrie 2006 Republica Moldova a semnat cu Rusia un contract de livrare a gazului pentru perioada 2007-2011. Documentul a expirat la 1 ianuarie 2012 iar parţile au convenit ca el sa fie extins pana la 31 iunie. Ulterior, acest contract a fost prelungit pentru 6 luni. Prin urmare, contractul de furnizare a gazului expira la sfarsitul lunii decembrie 2012. Presa de la Moscova a scris ca Republica Moldova ar fi cerut o reducere de 30% la pretul la gaz. in schimb, partea rusa ar fi conditionat solicitarile R. Moldova cu denuntarea protocolului semnat de tara noastra ce prevede aderarea la pachetului energetic al UE, plus achitarea datoriilor de 4,1 miliarde de dolari pentru gaz. Ulterior, Vlad Filat si Marian Lupu au anuntat despre amanarea implementarii pachetului energetic III al UE cu 4 ani, din 2016 in 2020 in scopul ca Republica Moldova sa poate negocia un nou contract cu Rusia.

Share our work
Turcia recunoaste noua opozitie din Siria

Turcia recunoaste noua opozitie din Siria

Autoritatile de la Ankara a recunoscut noua opozitie siriana ca ‘singurul reprezentant legitim al poporului sirian’, a declarat joi seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu, citat de agentia Anadolu. ‘Reafirmam ca noi consideram coalitia nationala siriana ca singurul reprezentant legitim al poporului sirian’, a afirmat Ahmet Davutoglu, in cursul unui discurs rostit cu ocazia unei reuniuni ministeriale a Organizatiei de Cooperare Islamica (OCI), la Djibouti. Membra a NATO, Turcia a intrerupt relatiile cu Siria vecina si ii sustine deschis pe rebelii care lupta impotriva regimului presedintelui Bashar al-Assad. Pe teritoriul Siriei se afla deja peste 115.000 de refugiati sirieni. in interventia sa, ministrul turc de externe le-a cerut tuturor membrilor OCI si comunitatii internationale sa recunoasca noua coalitie a opozitiei siriene. „De asta au nevoie acum revolutia siriana si poporul sirian, acestea nu mai sunt mesaje de simpatie si promisiuni, ci un adevarat sprijin”, a adaugat el. Franta a fost prima tara occidentala care a recunoscut formal marti noua coalitie a opozitiei siriene, formata duminica in cursul unei reuniuni la Doha, ca fiind ‘singurul reprezentant legitim al poporului sirian’ si care a evocat deschis posibilitatea de a-i livra armament. SUA au apreciat ca noua coalitie este ‘un reprezentant legitim al poporului sirian’, dar au evitat sa o recunoasca drept un viitor guvern provizoriu al Siriei.

Share our work
Rusia intentioneaza conditioneaza semnarea Tratatul privind Fortele Armate Conventionale din Europa (CFE)

Rusia intentioneaza conditioneaza semnarea Tratatul privind Fortele Armate Conventionale din Europa (CFE)

Rusia anunta ca este pregatita sa inceapa discutii aprofundate in legatura cu un nou Tratat privind Fortele Armate Conventionale din Europa (CFE), daca Uniunea Europeana (UE) nu conditioneaza aceasta de chestiuni politice, a declarat ambasadorul rus la NATO, Alexandr Grusko, transmite joi agentia RIA Novosti. Tratatul CFE, semnat in 1990, limiteaza numarul de arme grele conventionale desfasurate intre Atlantic si Urali. ”Daca se pune accentul pe controlul armelor si nu pe unele probleme politice, atunci exista sanse ca discutii de fond sa inceapa in legatura cu tipul de control al armelor necesar in prezent”, a afirmat Grusko. In opinia diplomatului rus, Forumul pentru Cooperare in domeniul Securitatii (FSC), al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa /OSCE/, este de departe cea mai potrivita platforma de discutii. ”Mingea este acum la europeni. Asteptam semnale din partea partenerilor nostri europeni sa-si manifeste interesul in ceea ce priveste aceasta chestiune”, a mai spus Grusko. RIA Novosti precizeaza ca Moscova a acuzat NATO de cresterea fortelor armate si a disparitatii in domeniul armamentului in Europa. La randul sau, Europa a facut apel la Rusia sa-si indeplineasca obligatiile din Tratatul CFE, cerandu-i indeosebi Moscovei sa recunoasca suveranitatea Georgiei in granitele sale de dinainte de 2008, acesta fiind o conditie prealabila pentru discutii. in anul 2007, Rusia a suspendat aplicarea Tratatului CFE, un document-cheie privind controlul armelor dupa Razboiul Rece, invocand planurile americane de desfasurare a unor elemente ale unui scut antiracheta in Europa, in special in Polonia si Republica Ceha, si neratificarea de catre NATO a variantei revizuite in 1999 a documentului. Tratatul a fost revizuit in 1999 la Istanbul, dar varianta amendata n-a intrat niciodata in vigoare din cauza dezacordului in legatura cu prezenta militara rusa in Abhazia, regiune separatista a Georgiei, si in Transnistria, regiunea separatista a Republicii Moldova. Rusia a anuntat ”o amanare” a aplicarii Tratatului CFE in decembrie 2007, in timp ce NATO continua sa aplice prevederile sale.

Share our work
Bulgaria, oficial in South Stream in schimbul reducerii pretului la gaze din partea Gazprom

Bulgaria, oficial in South Stream in schimbul reducerii pretului la gaze din partea Gazprom

Autoritatile de la Sofia au semnat joi decizia finala de investitii pentru construirea gazoductului South Stream pe teritoriul ei, precum si un acord nou pentru livrarile de gaze naturale rusesti dupa anul 2013. Cele doua acorduri vor fi incheiate intre grupul Gazprom si compania bulgara de stat Bulgargaz. Presedintele companiei ruse, Alexei Miller, a fost si el la Sofia pentru a fi prezent la semnarea acordurilor. Dupa semnarea deciziei finale de investitii, Bulgaria va primi o reducere de 11% din pretul gazelor naturale livrate in perioada intre 1 aprilie si 31 decembrie anul acesta, ceea ce inseamna ca Gazprom va recupera o parte din suma platita deja de compania bulgara Bulgargaz. Urmeaza ca in cursul zilei de joi sa fie negociat si pretul la care Bulgaria va primi gaze naturale rusesti incepand cu anul 2013. Potrivit ministrului bulgar al economiei si energiei, Delian Dobrev, pretul gazelor pentru anii ce urmeaza va fi cu cel putin 11% mai mic fata de cel aplicat pana acum. Premierul bulgar Boiko Borisov a spus ca tara lui ar prefera ca noul contract sa aiba un termen de valabilitate de 6 ani, cu posibilitatea sa fie prelungit pentru alti 4 ani. Potrivit proiectului la decizia finala de investitii, lungimea totala a conductei South Stream pe teritoriul bulgaresc va fi de 540 kilometri, cu o ramificare de 59 de kilometri spre punctul Provadia unde gazoductul va fi interconectat la sistemul existent de transport de gaze din Bulgaria si la celalalt gazoduct prin care gazele rusesti ajung in Balcani, cel care traverseaza Ucraina si Romania. Conducta va intra pe teritoriul bulgaresc prin portul Varna. Valoarea totala a acestei parti din proiect se ridica la 3,308 miliarde de euro. Gazoductul South Stream este conceput sa transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagra, ocolind tarile de tranzit precum Ucraina si Belarus. Gazprom detine 50% din proiectul South Stream, 20% apartin grupului italian Eni, in timp ce grupul francez EDF si grupul german Wintershall detin fiecare cate 15%. La finele lunii decembrie 2011, Turcia si-a dat acordul oficial pentru ca gazoductul South Stream sa poata trece prin apele sale teritoriale.

Share our work