de Anatol Terzi | mart. 16, 2014 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderii europeni, care se vor intalni joi si vineri la Bruxelles (20 – 21 martie), vor cauta modalitati prin care sa micsoreze dependenta blocului european de gazul rusesc, in conditiile in care pregatesc o serie de sanctiuni economice impotriva Moscovei, in contextul crizei din Ucraina. „Consiliul European este ingrijorat cu privire la nivelul ridicat al dependentei energetice europene, in special in ceea ce priveste gazele naturale si solicita intensificarea eforturilor de reducere a acestei dependente, in special in cazul statelor membre care au cea mai mare nevoie de acest gaz”, conform proiectului concluziilor acestei intalniri la varf, informeaza EU Observer. Importurile de gaz natural lichefiat (LNG) — inclusiv din SUA unde „revolutia” declansata de exploatarea gazelor de sist a dus la reducerea pretului la gaze — ar putea fi o optiune, alaturi de o imbunatatire a eficientei energetice, de modernizarea infrastructurii, crearea de facilitati pentru stocarea gazului natural si obiectivul pe termen mai indelungat privind cresterea productiei locale de energie din surse regenerabile. „Obiectivele realizarii pietei interne a energiei pana in 2014 si dezvoltarea interconexiunilor pentru a pune capat izolarii statelor membre fata de retelele europene de gaze si electricitate pana in 2015 ramane o prioritate”, conform proiectului de concluzii.
Piedica pentru South Stream
O parte din reactia UE fata de invazia rusa din Ucraina il reprezinta si stoparea proiectului de gazoduct South Stream, proiect care ar fi accentuat dependenta tarilor din sud-estul Uniunii Europene de gazul din Rusia. „Nu acceleram negocierile privind gazoducte asa cum este South Stream. Aceste negocieri vor fi intarziate”, a declarat recent comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, pentru publicatia germana Die Welt. Dependenta de gazul rusesc variaza mult de la stat la stat in cadrul UE — astfel, Bulgaria este dependenta in proportie de peste 90% de exporturile din Rusia, in timp ce Romania — care dispune de propriile rezerve naturale de gaz si petrol, dar si de o retea de hidrocentrale si de o centrala nucleara — importa doar 25% din necesarul sau de gaze naturale din Rusia. in ceea ce priveste puterile europene, Germania importa aproximativ 35% din necesarul sau de gaz din Rusia, in timp ce Franta si Marea Britanie sunt aproape indiferente la gazul rusesc.
de Razvan Iorga | mart. 16, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Desi autoritatile ruse afirma nu vor sa foloseasca o optiune militara in Ucraina, cu toate acestea Moscova continua sa aduca trupe pe teritoriul ucrainean. Aproximativ 80 de militari, elicoptere si blindate au trecut sambata „frontiera” dintre peninsula Crimeea si restul Ucrainei. Rusia si-a sporit efectivele militare din Crimeea, numarul soldatilor rusi din peninsula ajungand la 22.000, a declarat duminica ministrul apararii de la Kiev, Igor Teniuh. In conformitate cu acordurile privind stationarea in Crimeea a flotei Rusiei la Marea Neagra, Moscova avea stabilita pentru 2014 o limita de 12.500 de militari pentru aceasta peninsula ucraineana, a spus Teniuh, intr-un interviu pentru agentia de stiri Interfax. „Din pacate, intr-o perioada foarte scurta de timp, acest numar de 12.500 a crescut la 22.000. Este o incalcare grosolana a acordurilor bilaterale si reprezinta dovada ca Rusia si-a adus ilegal trupele pe teritoriul Crimeii”, a declarat el. Cifra era vineri de 18.400 de militari, a precizat Teniuh. „Asistam la cresterea numarului militarilor rusi in Crimeea si, prin urmare, fortele armate ucrainene iau masurile corespunzatoare de-a lungul frontierei sudice”, a mai subliniat el. Cancelarul german Angela Merkel a condamnat duminica interventia trupelor ruse, sambata, in regiunea Herson, in sudul Ucrainei, in afara Crimeei, intr-o convorbire la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin, relateaza AFP. Merkel „a condamnat evenimentele de ieri (sambata) in regiunea Herson, pe teritoriul continental al Ucrainei, in cursul carora militari ruşi au ocupat o statie de distributie de gaze”, a precizat serviciul de comunicare al Cancelariei, intr-un comunicat.
de Anatol Terzi | mart. 16, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Locuitorii peninsulei Crimeea din Ucraina au inceput, duminica, sa voteze in cadrul unui referendum ce va decide soarta acestui teritoriu rusofon ce vrea sa se desprinda de actualul teritoriu al Ucrainei si sa intre in componenta Federatiei Ruse. Circa 1,5 milioane de votanti sunt asteptati duminica la urne. in contextul in care trupe ruse si militii proruse sunt mobilizate in Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei sunt invitati sa aleaga intre integrarea in Federatia Rusa si o autonomie mai larga in interiorul Ucrainei. intr-o peninsula cu o populatie majoritara rusofona, alipita in 1954, in urma deciziei lui Nikita Hrusciov, unei Ucraine care le-a parut intotdeauna indepartata multor locuitori, o larga majoritate se va pronunta cu siguranta in favoarea unei uniuni oficiale cu Federatia Rusa, cu atat mai mult cu cat minoritatile ucraineana si tatara, care reprezinta 37% din populatie, au indemnat la boicot. Un ultim indemn la boicotare a fost lansat in noaptea de sambata spre duminica de catre presedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. Denuntand, intr-un comunicat, un „pretins referendum pe care pseudo-puterea marioneta din Crimeea il organizeaza sub controlul trupelor ruse”, Turcinov a declarat ca rezultatele acestuia „nu reflecta sentimentele adevarate ale populatiei” din Crimeea. „Kremlinul avea nevoie de ea pentru a-si introduce in mod oficial fortele armate pe teritoriul nostru si pentru a incepe un razboi care va ruina vieti omenesti si perspectivele economice ale Crimeei”, a adaugat el. intrebarea care le este adresata le permite alegatorilor sa aleaga intre „reunificarea cu Rusia ca membra a Federatiei Ruse” sau revenirea la un statut datand din 1992, niciodata aplicat, de autonomie largita fata de Kiev. in afara de viitorul Crimeei in cadrul Ucrainei sau Rusiei, criza a relevat separatismul din bastioanele rusofone si industriale situate in estul tarii. Mobilizarea de trupe rusesti la frontiere, invocand exercitii militare, dublata de discursuri, la Moscova, despre necesitatea „protejarii” comunitatilor rusofone provoaca temeri multor ucraineni, care sunt convinsi, in pofida dezmintirilor diplomatiei ruse, ca armata rusa va invada Kievul.
Vot cu blindatele rusesti in fata sectiilor de votare
Autoritatile secesioniste au ajuns la putere, la Simferopol, dupa destituirea, la Kiev, pe 22 februarie, a presedintelui prorus Viktor Ianukovici, si in urma unei lovituri in forta organizate de catre civili prorusi inarmati si mii de militari rusi. Veniti de la baza navala de la Sevastopol, situata in sudul extrem al peninsulei, inchiriata de catre Ucraina Flotei ruse la Marea Neagra, apoi avansand in Crimeea in coloane de blindate provenind de pe teritoriul rus, ei asediaza, in baze militare si instalatii strategice din peninsula, militari ucraineni ramasi credinciosi autoritatilor de la Kiev. Numerosi oficiali internationali, inclusiv secretarul de Stat american John Kerry, au catalogat referendumul ca „ilegitim”, pe un teritoriu ocupat de catre o armata straina. Ei au avertizat ca rezultatul acestuia nu va fi recunoscut la nivel international si a dat asigurari ca Moscova va fi supusa unor sanctiuni, in special din partea Statelor Unite si Uniunii Europene (UE). Rezultatele definitive ale referendumului sunt asteptate luni dimineata.
de Anatol Terzi | mart. 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk
Nu numai autoritatile de la Chisinau sunt cainate la Moscova de catre regimul separatist de la Tiraspol, ci mai nou si cele de la Kiev. Liderul separatist, Evgheni Sevciul s-a plans ambasadorul Rusiei in Republica Moldova, Farit Muhametsin, ca cetatenii rusi care domiciliaza intre Prut si Nistru au probleme la intrarea in Ucraina, dupa ce serviciul de graniceri al Ucrainei a inasprit conditiile de trecere a frontierei. In cadrul intrevederii, liderul republicii separatiste a propus ca problema sa fie discutata in cadrul unei intalniri bilaterale la nivelul sefilor de misiuni deplomatice la Chisinau, la care sa asiste si reprezentantii tarilor garante, si in cadrul careia sa fie asigurate libertatile de circulatie. Separatistii s-au mai plans lui Muhametsin ca diplomatii ucraineni le-au refuzat o intrevedere de acest fel, scrie editia de Moldova a ziarului „Adevarul”. Ucraina a intensificat controalele la granite dupa invadarea Crimeei de catre trupele ruse. Expertii militari de la Kiev avertizau ca mai multe sute de soldati din cadrul trupelor de elita ruse ar fi urmat sa intre in Ucraina prin zona transnistreana.
de Vitalie Goncearov | mart. 13, 2014 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Rusiei la Consiliul Europei, Alexander Alekseev (foto), a declarat intr-un interviu pentru Europa Libera ca Rusia sustine regimul separatist de la Tiraspol, deoarece exista populatie rusa pe acest teritoriu si ca acesta este sustinut si de la Kiev, in general pentru activitati comerciale. „Cat priveste intrebarea „De ce Rusia sustine regimul regiunii separatiste Transnistria” raspunsul meu este: pentru ca este vorba de populatie rusa. Regimul de acolo este sustinut nu doar de Rusia, ci si de Ucraina, caci se afla la granita cu Ucraina. Operatiunile comerciale se fac, in special, pe teritoriului ucrainian si prin folosirea portului Odesa, ca urmare nu vad de ce ar trebui sa vorbim despre Transnistria, unde situatia este total diferita fata de cea din Crimeea, dupa cum situatia in Moldova este total diferita de cea din Ucraina”, a declarat oficialul rus. El a mai spus ca nu exista o similaritate intre trupele ruse din Transnistria si cele din Crimeea. „Referitor la trupele rusesti in Transnistria, va reamintesc ca aproximativ 1000 de soldati rusi sunt acolo ca urmare a acordului dintre Moldova, Ucraina, Federatia Rusa si USA pentru a mentine pacea in regiune, dupa terminarea conflictului dintre partea moldoveneasca si partea rusa a Moldovei, acum ceva ani. Daca numiti acesti aproximativ 1000 de soldati rusi din Transnistria „trupe” este alegerea Dvs. Noi nu le numim asa. Noi ii consideram personal rusesc care stationeaza acolo in baza unor acorduri internationale. Chiar daca le numiti „trupe”, 1000 de persoane care stationeaza in Transnistria nu pot controla situatia de acolo sub nici o forma. O alta parte a functionarilor rusi din Transnistria are in grija echipamentul militar ramas acolo de pe vremea celui de-al doilea razboi mondial”, a mai declarat acesta. Alekseev a afirmat ca respingerea personalul OSCE care a dorit sa intre in Crimeea s-a bazat pe faptul ca acesta nu ar fi discutat in prealabil cu autoritatile din Crimeea.
de Anatol Terzi | mart. 12, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Posturile rusesti de televiziune nu vor mai putea fi vazute in grilele operatorilor de cablu de la Kiev, relateaza korrespondent.net. Solicitarea in acest sens a venit din partea Consiliului National de Televiziune si Radiodifuziune din Ucraina. Unul dintre cei mai mari operatori de cablu a suspendat retransmisia posturilor ruse: ORT (Pervii Kanal, retea globala), RTR Planeta si NTV-Mir din toate pachete. Operatorul de cablu IPNET a exclus 5 canale ruse de televiziune: Vesti, Rossia 24, ORT (Pervii Kanal, retea globala), RTR Planeta, si NTV-Mir. LANET, de asemenea, a renuntat la canalele de televiziune: ORT (Pervii Kanal, retea globala), RTR Planeta si NTV-Mir. Recent, Consiliul National de Televiziune si Radiodifuziune din Ucraina le-a cerut tuturor operatorilor de cablu incepand cu orele 19:00, 11 martie, sa opreasca retransmiterea posturilor de televiziune ruse: Vesti, Rossia 24, ORT (Pervii Kanal, retea globala), RTR Planeta si NTV – Mir. Motivul ar fi ca acestea transmis propaganda Rusiei asupra situatiei din Crimeea.
