de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
SUA au trimis mai multe avioane de vânătoare stealth operaţional de tipul F22 în Emiratele Arabe Unite pe fondul tensiunilor dintre Iran şi vecinii acestuia aliaţi ai Washingtonului.
Responsabili americani, citaţi sub acoperirea anonimatului, nu au precizat câte aparate F22 au fost trimise la baza aeriană Al Dhafra. O purtătoare de cuvânt a aviaţiei militare americane a confirmat că un anumit număr de avioane de acest tip au fost desfăşurate în regiune, fără să menţioneze baza respectivă sau Iranul.
“Aviaţia militară americană a desfăşurat aparate F22. Asemenea desfăşurări consolidează relaţiile dintre armate, contribuie la promovarea securităţii regionale, ameliorează operaţiunile aeriene comune”, a subliniat maiorul Mary Danner-Jones. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a explicat jurnaliştilor că această desfăşurare este absolut normală în măsura în care ea corespunde ajustării forţelor americane din regiune după retragerea contingentului american din Irak.
Desfăşurarea avioanelor intervine pe fondul escaladării tensiunilor din Emirate şi Iran, după vizita efectuată la 11 aprilie de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad la Abu Musa, una dintre cele trei insule din Golful Persic aflate în centrul unui litigiu teritorial între cele două ţări. Vizita a fost condamnată ca o provocare de Emirate şi Consiliul de Cooperare al Golfului.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Kievul a confirmat luni că cel puţin cinci şefi de stat europeni nu vor participa la reuniunea preşedinţilor de ţări din Europa Centrală ce va avea loc la Yalta, la mijlocul lunii mai. În acelaşi timp, Statele Unite ale Americii cer eliberarea Iuliei Timoşenko.
Ucraina se află sub presiunea Occidentului, preocupat de soarta opozantei ucrainene Iulia Timoşenko. ”Şefi de stat din Germania, Republica Cehă, Slovenia, Austria şi Italia au afirmat în avans că nu vor putea veni la această reuniune”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Oleg Voloşin. El a adăugat că, după toate aparenţele, nici preşedintele Estoniei nu va participa la reuniune.
Oleg Voloşin a declarat că preşedinţii în cauză nu au acceptat invitaţiile “din diverse motive”. Zece şefi de stat au indicat deja că vor participa la această reuniune ce va avea loc pe 11 şi 12 mai la Yalta şi patru şi-au dat acordul în avans, a precizat purtătorul de cuvânt.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei cehe, citat de presa locală, a anunţat că preşedintele Vaclav Klaus şi-a anulat vizita în Ucraina, pentru reuninea de la Yalta, ca urmare a rezervelor pe care le are faţă de încarcerarea Iuliei Timoşenko. Presa cehă a anunţat de asemenea că preşedinţii Austriei Heinz Fischer şi Sloveniei Danilo Türk şi-au anulat deplasarea prevăzută la Yalta.
La rândul său, preşedintele german Joachim Gauck a refuzat recent o invitaţie oficială în Ucraina pentru a participa la această reuniune, în semn de protest faţă de refuzul Kievului de a permite Iuliei Timoşenko să vină în Germania pentru a primi îngrijiri medicale.
SUA cer eliberarea fostului premier Timosenko
Statele Unite cer Ucrainei să o elibereze pe Iulia Timoşenko, aflată în greva foamei de 12 zile, în timp ce oficiali UE ameninţă cu boicotarea Euro-2012. „Statele Unite sunt foarte preocupate de situaţia Iuliei Timoşenko şi a altor foşti oficiali guvernamentali aflaţi în detenţie”, a declarat Hillary Clinton, secretarul de Stat american.
„Fotografiile cu doamna Timoşenko ridică semne de întrebare privind condiţiile de detenţie. Facem presiuni asupra autorităţilor ucrainene să garanteze că doamna Timoşenko primeşte asistenţă medicală imediat într-un centru adecvat şi dorim ca ambasadorul american să o poată vizita”, a subliniat Clinton. „Cerem eliberarea sa şi a altor foşti oficiali guvernamentali”, a insistat secretarul de Stat american.
Iulia Timoşenko este încarcerată din august 2011 şi a fost condamnată în octombrie la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Uniunea Europeană a cerut Kievului să dea urgent explicaţii cu privire la situaţia opozantei ucrainene, ale cărei conflicte cu justiţia au provocat din 2011 o criză fără precedent în relaţiile dintre UE şi Ucraina.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele SUA, Barack Obama, a sosit marţi seară la Kabul pentru o vizită-surpriză în cursul căreia a semnat un acord de parteneriat strategic cu omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul ar urma să precizeze relaţiile dintre cele două ţări după termenul limită de la sfârşitul anului 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane. Printre altele, Obama s-a adresat americanilor la 23.30 GMT din Afganistan. Vizita sa în Afganistan coincide cu marcarea unui an de la eliminarea lui Osama Ben Laden, a cărui prezenţă în această ţară a justificat invazia din octombrie 2001, la o lună după atentatele de la 11 septembrie.
Preşedintele american a plecat în secret de la Washington în noaptea de luni spre marţi şi a aterizat la baza militară Bagram, la 50 km de Kabul. El s-a dus apoi cu elicopterul la palatul prezidenţial din capitala afgană la scurt timp după 23.00 ora locală.
Un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc miercuri, în centrul oraşului Kabul, la scurt timp după plecarea preşedintelui american, Barack Obama. Atacul a avut loc pe strada Jalalabad unde se află mai multe baze militare străine, a precizat Mohammad Ayub Salangi, un reprezentant al poliţiei. Ambasada americană a pornit sirenele de alertă şi a făcut apel către personal „să se adăpostească şi să se îndepărteze de ferestre”.
Ultima incursiune a insurgenţilor talibani la Kabul a avut loc pe 15 aprilie, atunci când au lansat şase atacuri coordonate în întreaga ţară, vizând Parlamentul, un vicepreşedinte, forţa NATO în Afganistan şi ambasade occidentale. Aceste atacuri, cele mai masive din cei peste zece ani de conflict, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane, dintre care 36 de insurgenţi.
Talibanii, îndepărtaţi de la putere la sfârşitul lui 2001 de către forţele internaţionale conduse de Statele Unite, şi-au intensificat insurecţia în ultimii trei ani, desfăşurându-şi acţiunile de gherilă pe aproape tot teritoriul acestei ţări.
de Anatol Terzi | mai 2, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Aproximativ 15 mii de cetăţeni au participat de 1 mai, la un miting al solidarităţii cu genericul „Împreună suntem o forţă”, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu prilejul Zilei internaţionale a muncii.
Mitingul a fost organizat de Confederaţia Naţională a Sindicatelor cu participarea Guvernului şi a Confederaţiei Naţionale a Patronatului din R. Moldova. La miting au luat parte reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi angajaţi de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
„De 1 Mai, în premieră avem în PMAN o acţiune într-un cadru de dialog social. Aici s-au adunat acei care muncesc la uzină, sau învaţă copiii noştri, acei oameni care fac ca economia ţării să se dezvolte. Cu aproape doi ani în urmă, Republicii Moldova i se prezicea un viitor sumbru, dar s-a demonstrat ca prin efort comun am fost capabili să depăşim o mare provocare. Putem spune că am depăşit perioada crizei şi acum avem o mare şansă pe care o putem realiza doar fiind solidari”, a declarat Vlad Filat.
În discursul ţinut în faţa cetăţenilor adunaţi în PMAN, Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, a vorbit despre necesitatea adoptării unei legi a minimului de existenţă şi despre problemele cu care se confruntă tinerii specialişti. „Statul trebuie să susţină tinerii care au rămas să muncească în ţară, pentru că cei care au plecat nu mai revin. Iar noi trebuie să luptăm pentru o economie puternică, fără salarii în plic şi muncă la negru”, a spus Budza.
La finalul mitingului participanţii au adoptat o rezoluţie în care şi-au propus să susţină producătorii autohtoni, să depună eforturi pentru a asigura atestarea obligatorie a locurilor de muncă, să întreprindă acţiuni pentru stoparea creşterii presiunii fiscale asupra veniturilor persoanelor fizice.
Protestul lui Voronin
În schimb, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a protestat de 1 mai la Chişinău, cerând demisia actualei guvernări. Membrii şi simpatizanţii opoziţiei comuniste au organizat marţi al doilea Congres civic, în care au criticat “abuzurile” guvernării şi au cerut demisia acesteia.
Cu drapele bicolore, despre care susţin că ar fi aparţinut Ţării Moldovei, dar şi cu steaguri ale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti, aceştia au organizat şi un marş de protest în centrul Chişinăului. Potrivit organizatorilor, la acţiune au participat peste 30.000 de persoane.
Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a acuzat autorităţile că au blocat participarea adepţilor formaţiunii sale la cel de-al doilea Congres civic şi că intimidează deputaţii comuniştii şi familiile acestora. Vladimir Voronin a lăsat să se înţeleagă că deputaţii comunişti vor continua boicotarea şedinţelor parlamentului şi a cerut organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
de Natalia Ciobanu | mai 2, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german, Angela Merkel, acuzata voalat de diplomatia de la Kiev
Vizita cancelarului Angela Merkel în Ucraina, în timpul Campionatului European de Fotbal, va depinde de soarta fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Germaniei, Georg Streiter. „Deocamdată, nu există planuri concrete privind vizita doamnei Merkel în Ucraina, însă orice vizită a cancelarului german în Ucraina va depinde de soarta Iuliei Timoşenko şi de statul de drept din această ţară”, a subliniat oficialul. Săptămânalul german „Der Spiegel” citează mai multe surse diplomatice care susţin că Angela Merkel ar fi declarat că nu va vizita Ucraina, dacă la începutul Campionatului, Iulia Timoşenko se va afla încă în închisoare.
În acelasi timp si Comisia Europeană anuntă că nu a examinat încă posibilitatea boicotării Campionatului European de Fotbal din Ucraina, însă, dacă situaţia din această ţară nu se va schimba, preşedintele organului executiv al Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, nu va vizita această ţară, în viitorul apropia, de declarat purtătorul de cuvant al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen, la Bruxelles. Potrivit declaraţiilor sale, Comisia Europeană este îngrijorată de starea democrației din Ucraina, însă speră, totodată, că „situaţia va fi rezolvată”. Comisia Europeană a anunţat, anterior, că decizia vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, de a nu merge la deschiderea Euro-2012 în Varşovia este o decizie pur personală.
Reactia autoritătilor ucrainene nu s-a lăsat asteptată. „Nu vrem să ne gândim că liderii politici germani sunt capabili să reînvie metodele Războiului Rece şi că vor încerca să facă din sport un ostatic al politicii”, a ripostat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Oleg Voloşin.
Boicot în lant
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a confirmat că preşedinţii Sloveniei, Austriei, Germaniei, Italiei şi Cehiei nu vor participa la reuniunea preşedinţilor ţărilor Europei Centrale, care va avea loc în perioada 11-12 mai, la Ialta, adăugând, însă, că „neparticiparea celor cinci şefi de stat, la evenimentul din Crimeea, nu are nicio legătură cu scandalul din jurul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko”. Oleg Voloşin a declarat că cei cinci preşedinţi au refuzat invitaţia la reuniunea de la Ialta, înainte de apariţia informaţiilor legate de situaţia fostului premier ucrainean, care susţine că a fost bătută în închisoare. Potrivit lui Voloşin, un număr de zece preşedinţi au confirmat deja că vor participa la această reuniune, iar alţi patru şi-au dat acordul preliminar.
Iulia Timoşenko, arestată în vara anului trecut şi condamnată ulterior la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, a intrat în greva foamei pe 20 aprilie, protestând astfel faţă de violenţele la care a fost supusă în închisoare. Ea spune că gardienii închisorii în care se află au bătut-o în timp ce încercau să o transfere într-un spital din Harkiv.
Human Rights Watch solicită ancheta
La începutul acestei săptămâni, organizaţia internaţională pentru drepturile omului, „Human Rights Watch”, a declarat că autorităţile ucrainene trebuie să demareze o anchetă, în cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, după ce aceasta declarat că a fost bătută în închisoare. „Guvernul ucrainean trebuie să demareze imediat o anchetă imparţială şi aprofundată, în ceea ce priveşte afirmaţiile Iuliei Timoşenko, potrivit cărora, a fost bătută de către gardienii închisorii în care îşi ispăşeşte pedeapsa de şapte ani de detenţie”, se arată într-un comunicat remis marţi, de biroul din Moscova al „Human Rights Watch”.
„Este scandalos faptul că Timoşenko a fost bătută, pentru a fi transferată în spital, împotriva voinţei sale. Aceste afirmaţii ale fostului premier trebuie să fie investigate şi cei responsabili de abuzuri să fie aduşi în faţa justiţiei”, a declarat şeful filialei din Moscova, a organizaţiei, Hugh Williamson. De asemenea, „Human Rights Watch” şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că arestarea şi condamnarea Iuliei Timoşenko sunt motivate politic.
Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
