de Viorica Grecu | mai 25, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
OSCE cere evacuarea muniţiilor militare ruse din regiunea transnistreană, care prezintă un pericol sporit pentru populaţie, a declarat noul şef al organizaţiei în Republica Moldova, Jennifer Brush, în timpul unei întâlniri cu ministrul Vitalie Marinuţa.
Jennifer Brush a accentuat că reintegrarea Republicii Moldova rămâne prioritară pe agenda OSCE, iar instituţia pe care o conduce va continua discuţiile pentru evacuarea muniţiei militare ruse din regiunea de est a ţării. „Pe durata mandatului meu voi contribui la toate eforturile constructive pentru a aduce democraţia, prosperitatea şi stabilitatea în regiune. Scopul nostru este să înregistrăm progrese, astfel încât oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă condiţii mai bune pentru ei şi familiile lor”, a menţionat Brush.
La rândul său, ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, consideră că ar fi oportun ca forţele militare tripartite în regiunea transnistreană să fie înlocuite cu o misiune civilă. Vitalie Marinuţa a mai subliniat necesitatea retragerii armamentului şi muniţiilor din depozitul de la Cobasna de către Federaţia Rusă, în conformitate cu deciziile asumate la nivel internaţional. Ministrul a subliniat că, în perioada anilor 2001-2011, R. Moldova a găzduit aproximativ 60 de inspecţii de verificare a armamentului pe teritoriul naţional, mai puţin în regiunea transnistreană a ţării. „Echipele de inspectare şi verificare aflate în R. Moldova în concordanţă cu tratatele internaţionale, nu au acces în regiunea transnistreană. Reieşind din faptul că problema transnistreană rămâne nerezolvată, R. Moldova nu este în stare de a îndeplini în volum deplin angajamentele asumate în domeniul controlului armamentului”, a declarat ministrul Apărării.
Ambasadoarea Brush a preluat conducerea Misiunii OSCE în Moldova de la Ambasadorul Philip Remler, care a părăsit misiunea în luna ianuarie. Înainte de numirea sa în calitate de şef a Misiunii OSCE în Moldova, Jennifer Brush a activat timp de 25 de ani în cadrul Departamentului de Stat al SUA.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
România susţine semnarea, chiar în acest an, dacă este posibil, a Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, a declarat joi Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.
Diplomatul român a anunţat că activitatea Comisiei mixte româno-ucraineană interguvernamentală pe problematica minorităţilor va fi reluată. „România susţine extrem de activ şi constant aspiraţiile europene ale Ucrainei, România susţine semnarea chiar în acest an dacă este posibil a Acordului de asociere, respectiv a Acordului aprofundat de liber schimb între Ucraina şi UE. România susţine acordarea unei perspective clare pentru Ucraina, dar şi pentru celelalte state din vecinătatea estică a UE, pentru că acest proces de integrare europeană este foarte important pentru reforma administrativă a acestor state şi pentru însuşirea internă a normelor şi valorilor europene”, a spus Aurescu, la prima ediţie a Forumului civic România-Ucraina care are loc joi şi vineri la Bucureşti.
El a adăugat că în plan bilateral există un document foarte important semnat de fostul ministru de Externe Teodor Baconschi anul trecut – Protocolul de cooperare în domeniul integrării europene între cele două ministere de Externe român şi ucrainean, pe baza căruia se lucrează, iar în următoarea perioadă urmează să fie semnat un plan de acţiune în baza acestuia. „România sprijină dialogul Ucrainei cu UE pentru liberalizarea regimului de vize, bineînţeles, pe măsură ce criteriile cerute de UE sunt îndeplinite. Trebuie să acţionăm împreună pentru finalizarea Acordului de mic trafic de frontieră care rămâne o prioritate pe agenda bilaterală, cel puţin din punctul de vedere al României. În plan economic sunt tendinţe pozitive, în 2011 am avut schimburi de spre două miliarde de dolari, cu 56% mai mult decât în 2010, iar semnarea Acordului de asociere şi a celui de liber schimb va avea un efect de amplificare a relaţiilor economice bilaterale”, a mai spus secretarul de stat al MAE.
Aurescu a mai precizat că MAE a discutat cu partenerii de la Kiev să se reia activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pe problematica minorităţilor naţionale. „În dialogul firesc pe care îl avem este importantă înlăturarea stereotipurilor, prejudecăţilor, care încă mai există în percepţiile unora despre ceilalţi. Este important ca cele două societăţi, română şi ucraineană, să se cunoască mai mult pentru că încă nu ne cunoaştem suficient şi nu ştim încă să ne preţuim unii altora valorile pe care le avem”, a mai spus Aurescu.
R Moldova, interesată de revigorarea realaţiilor dintre România şi Ucraina
Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, a declarat, joi, că Chişinăul sprijină revigorarea şi resetarea relaţiilor dintre România şi Ucraina. „Este evidentă şi aici experţii deja au făcut referire la o revigorare, o resetare a raporturilor dintre Bucureşti şi Kiev. Republica Moldova sprijină o asemenea abordare şi pledează pentru o aprofundare şi extindere a raporturilor dintre cele două ţări”, a afirmat Reniţă, la Forumul civic România-Ucraina.
Ambasadorul a punctat că o relaţie bună între Bucureşti şi Kiev este una benefică şi importantă şi pentru Republica Moldova. Pe de altă parte, el a susţinut că se constată o revigorare a raporturilor dintre Chişinău şi Kiev. „Mă bucur foarte mult că pe filiera europeană a procesului de integrare europeană obiectivele noastre coincid 100%. Este bine şi am şi demonstrat-o că în acest context este necesară o cooperare de altfel benefică pentru ambele ţări”, a spus oficialul moldovean.
Reniţă a mai arătat că este necesar un dialog constant între Chişinău, Bucureşti şi Kiev. „Susţinem şi sprijinim continuarea lui indiferent de format, fie că este vorba la nivelul forumurilor civice, a factorilor decizionali, a miniştrilor, a miniştrilor de externe, a prim-miniştrilor, a şefilor de state” a completat ambasadorul.
Reniţă: Chişinăul apreciază rolul Ucrainei în dosarul transnistrean
De asemenea, Iurie Reniţă, a declarat că rezolvarea problemei transnistrene trebuie să se realizeze „exclusiv” în contextul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unei largi autonomii acestei regiuni.”Reglementarea finală a chestiunii transnistrene trebuie să se producă exclusiv în contextul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unei autonomii largi a regiunii transnistrene. (…) Forma autonomiei poate fi diversă. Urmează să identificăm soluţiile concrete, dar doar în contextual integrităţii teritoriale”, a spus Reniţă. El a remarcat rolul important al Rusiei în ceea ce priveşte identificarea soluţiei finale în cazul chestiunii transnistrene.
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova a apreciat implicarea Ucrainei în ceea ce priveşte Transnistria. „Rolul Ucrainei în cadrul formatului 5+2 este unul benefic şi în continuare solicităm şi contăm pe acceaşi abordare şi a altor actori internaţionali, implicaţi în cadrul acestui mecanism”, a mai spus Reniţă.
El a spus că au fost făcuţi „paşi concreţi pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului”, adică între autorităţile de la Chişinău şi liderii de la Tiraspol. „Mergem pe formula slowly but surely, nu dorim să forţăm nota, dar să pornim de la momentele şi aspectele care pot fi soluţionate imediat. Exprim certitudinea că va sosi timpul, şi cred că nu va dura mult, când pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol vor figura şi aspectele politice, ceea ce înseamnă statutul regiunii transnistrene”, a spus ambasadorul Republicii Moldova în România.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Cel puţin un deputat a fost transportat la spital ca urmare a violenţelor din Parlamentul de la Kiev unde mai multe zeci de deputaţi ai puterii şi opoziţiei s-au luat la bătaie din cauza unui proiect de lege privind statutul limbii ruse în Ucraina.
Zeci de opozanţi au blocat, în cursul după-amiezii de joi, tribuna parlamentară pentru a încerca să împiedice adoptarea acestei iniţiative legislative depuse de parlamentarii puterii. Proiectul extinde drepturile de folosire oficială a limbii ruse în ţară, ceea de înseamnă de facto, după cum susţine opoziţia, să i se confere statutul de a doua limbă de stat, alături de ucrianeană, chiar dacă nu i se acordă recunoaşterea formală.
Preşedintele adunării, care trebuia să anunţe procesul de votare a legii, a renunţat în cele din urmă la intenţia sa, dar fără să reuşească să-i calmeze pe deputaţii opoziţiei. Mulţi dintre aceştia i-au atacat pe adversari, aceştia răspunzând cu lovituri de pumn. Un parlamentar din rândul opoziţiei a fost doborât la pământ, după care unul dintre colegii săi s-a aruncat asupra unuia dintre iniţiatorii controversatului proiect de lege şi l-a snopit în bătaie.
La finalul încăierării din rada Supremă, cel puţin un opozant a fost rănit la cap şi transportat la spital cu ambulanţa, a făcut cunoscut un responsabil parlamentar. Cu toate acestea, deputaţii majorităţii guvernamentale au anunţat că dezbaterea şi votul asupra iniţiativei legislative ar putea continua vineri.
Ucraina are pe teritoriul său o importantă comunitate rusofonă printre cele 46 de milioane de locuitori, iar statutul limbii ruse provoacă fără încetare conflicte în această fostă republică sovietică, situată între Rusia şi Uniunea Europeană. Recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială reprezintă una dintre promisiunile electorale făcute de actualul preşedinte, Viktor Ianukovici, al cărui partid se confruntă cu o pierdere a popularităţii, potrivit sondajelor, în perspectiva legislativelor prevăzute pentru sfârşitul lunii octombrie.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Serviciile de informaţii ruseşti efectuează o anchetă pentru a stabili dacă accidentul unui avion Suhoi Superjet în Indonezia ar fi putut fi cauzat de un sabotaj orchestrat de SUA.
Surse din cadrul serviciilor secrete militare, citate de presa rusă, dezvăluie că rivalii comerciali ai Rusiei în sectorul aviaţiei civile au interesul ca Superjet să eşueze. „Anchetăm ipoteza unui sabotaj industrial”, a declarat această sursă din cadrul GRU, serviciul de informaţii al armatei ruse. Acest oficial a subliniat că Rusia „urmăreşte de multă vreme activităţile forţelor aeriene americane, pe aeroportul din Jakarta”. „Ştim că au o tehnologie specială, de care şi noi dispunem, care permite blocarea semnalelor de la sol şi poate genera analize false ale parametrilor” de zbor, a declarat el. „Poate că şi aici acest lucru a cauzat interferenţele”, a adăugat sursa citată.
Accidentul a avut loc în timpul unui zbor demonstrativ menit să laude meritele avionului Superjet 100, un model nou al companiei Suhoi, care poartă speranţele aviaţiei civile ruseşti. Acesta transporta 45 de persoane, dintre care majoritatea indonezieni, precum şi opt ruşi, un francez şi un american. Toate persoanele de la bord au murit. Una dintre cutiile negre a fost găsită, iar autorităţile ruseşti şi cele indoneziene nu au putut explica, pentru moment, accidentul.
Oficialii ruşi au obiceiul de a acuza voalat Occidentul, în special Statele Unite, de sabotaj. Astfel, directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin şi vicepremierul Dmitri Rogozin, au evocat pista interferenţelor provenind de la un radar american pentru a explica eşecul din noiembrie al unei sonde ruseşti pe Marte. Unii oficiali militari şi presa rusă evocă, de asemenea, în mod regulat o pistă americană pentru a explica naufragiul submarinului Kursk în august 2000, soldat cu 118 morţi.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | România, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Două nave militare turceşti, Nava Şcoală TCG CEZAYIRLI GAZI HASAN PAŞA şi nava de transport TCG ISKENDERUN se vor afla, în perioada 25 – 28 mai, în Portul Constanţa.
În programul prevăzut pe timpul staţionării în România figurează întâlniri între reprezentanţii conducerilor instituţiilor militare de marină din România şi Turcia, în cadrul cărora vor avea loc discuţii referitoare la identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare a cooperării bilaterale în domeniu. De asemenea, marinarii turci vor fi primiţi de conducerile Comandamentului Flotei şi Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, vor vizita Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, Muzeul Marinei Române, obiective turistice din municipiul Constanţa şi vor depune coroane de flori la Cimitirul Turcesc din Slobozia.
România şi Turcia, vor să semneze cât mai curând Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic
În altă ordine de idei, ministrul afacerilor externe, Andrei Marga, l-a primit joi, pe ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Ömür Şölendil. Tematica convorbirilor s-a concentrat pe stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale dintre România şi Turcia. Cei doi oficiali au remarcat stadiul excelent al cooperării dintre cele două ţări, care funcţionează în cadrul optim al Parteneriatului Strategic româno-turc. Au împărtăşit interesul pentru semnarea, într-un viitor cât mai apropiat, a Planului de Acţiune al Parteneriatului Strategic, care va contribui la dinamizarea principalelor paliere de cooperare sectorială dintre România şi Turcia.
Ambele părţi au remarcat nivelul foarte bun al cooperării economice dintre cele două ţări. Au fost, de asemenea, evidenţiate caracterul strategic al cooperării în domeniul energiei şi interesul pentru concretizarea unor proiecte comune. Ministrul român a reconfirmat sprijinul concret al României pentru aderarea Turciei la UE şi pentru avansarea procesului de negocieri. De asemenea, au fost abordate aspecte privind cooperarea regională, discuţiile confirmând interesul celor două părţi în sensul menţinerii unui dialog consolidat în cadrul organizaţiilor de cooperare sub-regională.
Preşedintele Traian Băsescu a avut luni o întrevedere cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gul, în marja Summitului NATO de la Chicago, cei doi şefi de stat exprimând posibilitatea unei abordări regionale pentru proiectele de infrastructură. Cu acest prilej, preşedintele României şi preşedintele Turciei au salutat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale româno-turceşti, inclusiv în plan economic, şi au exprimat interesul comun în vederea consolidării acestora prin continuarea dialogului politic la nivel înalt şi implementarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia. În acest sens, Planul de Acţiune al Parteneriatului Strategic este foarte aproape de finalizare.
de Anatol Terzi | mai 25, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, şi ministrul afacerilor externe al Kârgâzstanului, Ruslan Kazabekov, au semnat în timpul summitului de la Chicago un acord privind tranzitul terestru al coaliţiei internaţionale.
A fost definitivat al doilea traseu terestru al Reţelei de Distribuţie Nordică a încărcăturilor spre Afganistan şi invers. Noul traseu va trece prin ţările Asiei Centrale, inclusiv prin Kârgâzstan. „Noul acord demonstrează continuarea politicii NATO privind ţările din regiune: cooperarea se extinde. Este important că acest lucru are loc practic cu sprijinul Federaţiei Ruse – Alianţa a primit posibilitatea de a înfiinţa pentru tranzitul de încărcături un punct de transbordare în oraşul rus Ulianovsk”, a declarat deputatul kârgâz Davşan Djeenbekov, liderul partidului „Alianţa democratică”, citat de presa rusă.
Înainte, Kârgâzstanul îi oferea coaliţiei doar spaţiul aerian şi aeroportul Manas, unde a fost înfiinţată o bază militară americană. După ce Kârgâzstanul a semnat documentele privind oferirea de artere de transport terestre, NATO a obţinut o schemă logistică completă pentru scoaterea de încărcături din Afganistan. Kârgâzstanul a primit posibilitatea de a participa în acelaşi timp la două trasee ale NATO: Afganistan-Tadjikistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia şi Afganistan-Uzbekistan-Kârgâzstan-Kazahstan-Rusia. Dacă traseul prin Uzbekistan a început deja să funcţioneze, în direcţie tadjikă nu a existat încă nicio mişcare, deoarece Kârgâzstanul a devenit parte a acordului abia la Chicago.
Iniţial, pentru a transporta încărcături spre Afganistan, SUA utilizau teritoriul Pakistanului. Însă, după o operaţiune nereuşită desfăşurată în această ţară, în timpul căreia aviaţia NATO a atacat un post al armatei pakistaneze şi a ucis 28 de soldaţi, Islamabadul a pus capăt cooperării. Washingtonul a fost nevoit să se reorienteze spre Rusia şi spre ţările din Asia Centrală şi să încheie cu acestea acorduri privind tranzitul terestru. Singura ţară care nu a semnat nici la această dată acordul rămâne Turkmenistanul.
