Ianukovici vrea să construiască o Europă în interiorul Ucrainei

Ianukovici vrea să construiască o Europă în interiorul Ucrainei

Presedintele Ianukovici viseaza la integrarea Ucrainei in UE

Ucraina se va folosi de pauza din relaţiile sale cu Uniunea Europeană şi va construi o Europă în interiorul statului ucrainean, a declarat, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. „Aderarea la Uniunea Europeană rămâne prioritatea noastră. Însă până atunci, vom încerca să construim o Europă în Ucraina”, a explicat Ianukovici în timpul şedinţei din cadrul Forumului Economic Mondial, care se desfăşoară la Istanbul.
Șeful statului ucrainean a precizat că este conştient de faptul că aderarea la UE depinde în mare măsură de Ucraina şi de schimbările pe care trebuie să le facă această ţară.
Reamintim ca mai mulți oficiali europeni au criticat Ucraina în repetate rânduri, declarând că nu respectă drepturile şi libertăţile omului. Ei au făcut trimitere, în special, la cazul fostului premier ucrainean, Iulia Timoşenko, condamnată la şapte ani de închisoare. Liderii din Europa susţin că decizia privind arestarea ex-premierului ucrainean este una motivată politic, întrucât Timoşenko este considerată cel mai de temut adversar al actualului preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici.
Cu toate acestea, Ucraina mai speră să semneze până la sfârşitul anului 2012 Acordul de asociere cu UE, care include şi crearea zonei de liber schimb.

Share our work
Ucraina ramane în Afganistan şi după retragerea NATO

Ucraina ramane în Afganistan şi după retragerea NATO

Ucraina, decisa sa ramana in Afganistan

Ucraina intenţionează să-şi menţină prezenţa în Afganistan, chiar şi după 2014, când NATO îşi va retrage contingentul de pe teritoriul afgan, a anunţat consilierul secretarului general Alianţei pentru afaceri politice şi politica de securitate, Dirk Brengelmann, citat de publicația Korrespondent. Acesta a declarat că la summitul NATO de la Chicago, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, „a promis să menţină prezenţa Ucrainei în Afganistan şi după anul 2014”. „Ucraina a promis că va aduce în continuare contribuţii importante la securitatea Afganistanului şi că va acorda asistenţă în ceea ce priveşte formarea instructorilor”, a subliniat Brengelmann. „Finalizarea misiunii ISAF (International Security Assistance Force), programată pentru sfârşitul anului 2014, nu va însemna încetarea sprijinului acordat Afganisatului. Guvernul afgan a solicitat Alianţei să ofere sprijin forţelor de securitate locale şi după 2014, iar noi suntem pregătiţi să începem o nouă misiune de consiliere şi susţinere”, a declarat Brengelmann, adăugând că în toamna acestui an, instructori din Ucraina se vor alătura în cadrul Consiliului NATO-Rusia proiectului de pregătire a specialiştilor în lupta împotriva drogurilor în Afganistan, Pakistan şi Asia Centrală.

Scut anti-racheta fara Kiev

Oficialul a mai subliniat că Ucraina şi NATO nu au discutat oficial cu privire la scutul antirachetă al Alianţei. „Deocamdată, nu purtăm consultări oficiale în acest sens. Acestea trebuie să fie în concordanţă cu toţi membrii Alianţei. Este prea devreme să ne gândim dacă (şi, dacă da, cum) Ucraina ar putea să coopereze cu NATO în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice”, a menţionat Brengelmann, potrivit căruia, Alianţa este conştienţă de faptul că Ucraina se află printre ţările interesate de dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă al NATO. „Cred că Ucraina lucrează acum la propria politică privind această chestiune”, a remarcat consilierul secretarului general al NATO.

Share our work
Israel: Submarinele cumparate din Germania, dotate cu rachete nucleare

Israel: Submarinele cumparate din Germania, dotate cu rachete nucleare

Israelul este în curs de echipare a submarinelor furnizare de Germania cu rachete de croazieră dotate cu focoase nucleare, deşi Berlinul a negat mereu că aceste submarine ar putea face parte din arsenalul nuclear israelian.
Potrivit presei germane, foşti înalţi responsabili ai ministerului de Apărare german au asigurat că guvernul a crezut de fapt mereu că Israelul a echipat cu armament nuclear submarinele de atac din clasa Dolphin. Duminică, această informaţie a provocat o reacţie din partea opoziţiei social-democrate (SPD) care a cerut explicaţii guvernului condus de Angela Merkel. „Guvernul federal trebuie să furnizeze informaţii ca să aflăm dacă submarinele livrate de Germania pot fi echipate cu sisteme potenţial purtătoare de focoase nucleare”, a declarat săptămânalului Rolf Mutzenich, purtător de cuvânt pe chestiuni de politică externă al grupului parlamentar SPD. „Până în prezent, aceste livrări erau justificate printre altele prin faptul că submarinele făceau parte dintr-un arsenal de disuasiune convenţională”, a remarcat acesta.
Germania a livrat deja trei dintre aceste submarine către Israel, finanţând de asemenea mare parte din factură, iar alte trei trebuie să fie livrate până în 2017. Israelul ia în considerare de asemenea posibilitatea de a comanda încă trei submarine.
Ultima ceremonia oficială de transmitere către Israel a unui submarin Diesel din clasa Dolphin (Delfin) a avut loc la începutul lunii mai 2012, în Germania, la Kiel. Potrivit ministerului israelian al apărării, submarinul, care a primit joi numele INS Tanin (crocodil, în ebraică), va intra în dotarea Forţelor Navale ale Israelului în 2013, după încheierea testelor tehnice şi de navigaţie.
INS Tanin este al patrulea submarin al Forţelor Navale Israeliene şi una dintre cele mai scumpe achiziţii făcute de armata israeliană. Construirea acestui submarin a presupus costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari. Submarin din clasa Dolphin şi cu o lungime de 68 de metri, INS Tanin a fost lansat la apă în luna februarie, la Kiel, după ce a ieşit din halele Howaldtswerke-Deutsche Werft.

Share our work
Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Scutul antiracheta NATO: Hollande si Putin, pe aceeasi linie

Preşedintele francez, François Hollande, a reamintit la sfârşitul săptămânii trecute că, în cursul summitului Alianţei Nord-Atlantice desfăşurat la jumătatea lunii mai la Chicago, a făcut din „dialogul cu Rusia” una din condiţiile pentru „a merge mai departe” în proiectul NATO de apărare antirachetă.
„I-am reamintit acest lucru preşedintelui Putin”, a subliniat Hollande cu prilejul unei conferinţe de presă, organizată în comun la Palatul Elysée cu omologul său, Vladimir Putin, la finalul întrevederii lor. La rândul său, liderul de la Kremlin a cerut „garanţii serioase” pentru securitatea Rusiei, considerând „posibil” dialogul între Moscova şi ţările Alianţei în privinţa acestui dosar. „Ni se spune că sistemul de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, dar am dori ca să nu fie doar declaraţii. Ne trebuie, de asemenea, garanţii militare şi tehnologice prevăzute în documente cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”, a subliniat el.
Putin a menţionat că, din acest punct de vedere, „Franţa este una dintre puţinele ţări care nu doar ne ascultă, dar ne şi înţelege”. „Ne exprimăm speranţa că, în calitate de membră a NATO şi ca putere nucleară, Franţa este conştientă de preocupările noastre şi avem speranţa că vom pune în practică un dialog cu restul Alianţei”, a mai spus el. Preşedintele rus a afirmat că în trecut a auzit numeroase promisiuni din partea NATO care nu au fost respectate. „Ne trebuie garanţii serioase şi acorduri în domeniul securităţii”, a ţinut el să adauge, subliniind totodată că Moscova „nu supraestimează tensiunile care există” la ora actuală.

Share our work
Sankt-Petersburg: Summitul UE-Rusia, cu ochii pe Siria

Sankt-Petersburg: Summitul UE-Rusia, cu ochii pe Siria

La Sankt-Petersburg are loc, în perioada 3-4 iunie, cel de-al 29 summit UE-Rusia, la care participă şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Astfel de întâlniri au loc regulat, o dată la şase luni de zile, şi au o tradiţie şi un protocol bine stabilit, care vor fi respectate şi de această dată.
Oficialii Uniunii Europene vor discuta luni cu Vladimir Putin în vederea luării de măsuri mai dure faţă de situaţia din Siria. UE vrea ca Rusia să facă presiuni asupra regimului de la Damasc să retragă armata din oraşele principale şi să accepte planul de pace al lui Kofi Annan. Duminică, preşedintele Bashar al-Assad a negat că forţele sale au fost implicate în masacrul din Houla. El a declarat în faţa parlamentului că de vină pentru problemele din Siria sunt puterile străine care s-au implicat în situaţia din ţară.
Printre liderii UE care participă la summit se află Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, transmite Tvrinfo. Duminică seara, Putin a cinat împreună cu oaspeţii săi la o vilă somptuoasă de la marginea oraşului. Liderii europeni consideră că întâlnirea este o oportunitate de a întări legăturile cu Rusia, odată cu venirea la putere a noii administraţii.
Corespondenţii occidentali de la faţa locului spun că Siria este principalul subiect de pe agenda summitului din Petersburg. De asemenea, liderii europeni vor discuta despre comerţ şi controversatul program nuclear al Iranului, iar ruşii sunt interesaţi de posibilitatea de a călători în Uniunea Europeneă fără vize. „Ruşii nu au fost tocmai cooperativi în găsirea unei soluţii politice pentru situaţia din Siria”, a declarat un oficial european. Administraţia de la Moscova insistă că nu îl protejează pe Bashar al-Assad, dar că îndepărtarea lui de la putere nu poate fi o condiţie pentru dialogul politic. Şefa diplomaţiei europene, baronesa Catherine Ashton, a declarat duminică: „Rolul Rusiei este crucial pentru succesul planului lui Kofi Annan”. Baronesa Ashton a mai declarat că Uniunea Europeană vrea să colaboreze cu Rusia pentru găsirea unei soluţii în Siria. Şefa diplomaţiei europene a vorbit duminică la telefon cu Annan şi amândoi au căzut de acord că situaţia a ajuns într-un punct critic.

Colaborarea bilaterală

Partea oficială a summitului va începe în dimineaţa zilei de 4 iunie cu o şedinţă plenară, care va fi consacrată, în totalitate, discutării problemelor cooperării bilaterale. Printre acestea se numără formarea spaţiilor comune, activitatea asupra noului tratat de bază, etc. După încheierea şedinţei plenare va urma un mic dejun de lucru, care, în mod tradiţional, este consacrat ordinii de zi internaţionale.
Se aşteaptă să fie abordate situaţiile din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Siria şi Libia, programul nuclear al Iranului şi situaţia din Peninsula Coreeană. Summitul Rusia-UE se va încheia cu o conferinţă de presă. În opinia Kremlinului, „relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană se dezvoltă foarte dinamic şi au caracterul unui parteneriat strategic”. La finalul anului 2011, schimbul comercial dintre Rusia şi UE a depăşit nivelul anterior declanşării crizei din 2008, ajungând la valoarea de 394 de miliarde de dolari. De asemenea, pentru UE, Rusia este cel de-al treilea partener comercial, după SUA şi China, cu o pondere de 9%, a declarat Uşakov.

Share our work
Dosarul nuclear: Iranul avertizeaza Israelul

Dosarul nuclear: Iranul avertizeaza Israelul

Liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a avertizat duminică Israelul că orice atac împotriva instalaţiilor sale nucleare „va cădea ca un trăsnet pe capul” statului evreu.
„Dacă conducătorii sionişti vorbesc de o acţiune militară împotriva Iranului, fac acest lucru pentru că sunt înspăimântaţi (…) şi mai vulnerabili ca niciodată. Orice decizie proastă (…) va cădea ca un trăsnet pe capul lor”, a spus ayatollahul Khamenei într-un discurs rostit cu ocazia celebrării morţii imamului Khomeiny, fondatorul Republicii Islamice. Israelul şi Statele Unite au afirmat de mai multe ori în ultimele luni că nu exclud atacuri militare împotriva instalaţiilor nucleare din Iran dacă negocierile în curs între marile puteri şi Teheran nu duc mai rapid la o soluţie diplomatică.
Liderii iranieni au repetat la rândul lor că Teheranul va riposta în caz de atac prin lansarea de rachete împotriva Israelului, duşmanul lor declarat. De asemenea, liderul suprem i-a acuzat pe occidentali că recurg la „minciuni” în legătură cu pericolul nuclear iranian numai pentru că „le este frică de Iranul islamic”.
„Mediile politice şi mass-media internaţionale spun că Iranul nuclear este periculos. Eu spun că este o minciună. Lor le este frică nu de Iranul nuclear, ci de Iranul islamic”, a spus acesta. Liderul suprem iranian nu s-a referit direct la negocierile nucleare în curs cu marile puteri în vederea rezolvării crizei pe cale diplomatică, dar a afirmat că Iranul „va continua pe calea progresului politic, ştiinţific sau tehnologic”. El a afirmat, de asemenea, că severele sancţiuni economice aplicate de occidentali „nu au niciun efect şi nu pot opri poporul iranian”, ele nu fac decât „să mărească ura poporului” faţă de occidentali.

Share our work