de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Balcani, R. Moldova, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Mai multi europarlamentari s-au aratat, luni, interesati de soarta delfinilor din Marea Neagra, in contextul in care tot mai multe astfel de vietati au fost gasite moarte pe litoralul acestei mari. Eurodeputatul roman Elena Basescu a lansat, luni, impreuna cu alti patru membri ai Parlamentului European, o Declaratie scrisa privind protejarea delfinilor din Marea Neagra. Initiativa ii apartine eurodeputatei din Romania, careia i s-au alaturat Andrey Kovatchev (EPP, Bulgaria), Kristian Vigenin (S&D, Bulgaria), Chris Davies (ALDE, UK) si Isabella Lövin (Verzi, Suedia). Elena Basescu a prezentat astfel motivele care au determinat-o sa ia atitudine: „Am fost foarte impresionata de stirile despre sutele de delfini care au esuat in ultima perioada pe litoralul Marii Negre. Am simtit nevoia sa actionez, mai ales ca sunt nascuta la Constanta si am iubit dintotdeauna delfinii. Sunt animale frumoase, sensibile si inteligente, iar acum sunt in pericol. Trebuie sa facem ceva inainte sa fie prea tarziu, pentru ca numarul delfinilor din Marea Neagra a scazut drastic in ultimii ani. Ei sunt de multe ori victimele metodelor si practicilor de pescuit (prinzandu-se accidental in plase) si ale pescuitului ilegal, dar si ale poluarii”. Elena Basescu a ales sa lanseze o Declaratie scrisa pe acest subiect atat pentru a sensibiliza un numar cat mai mare de parlamentari, cat si pentru a avea un impact concret. Daca obtine semnaturile necesare (cel putin jumatate dintre membrii PE), Declaratia scrisa va deveni o pozitie oficiala a Parlamentului European. Ea va trebui, astfel, sa fie luata in considerare de Statele Membre, Consiliu si Comisie. „Dorim sa atragem atentia asupra situatiei delfinilor din Marea Neagra, dar cerem si masuri suplimentare pentru a le asigura protectia. De exemplu, folosirea dispozitivelor acustice, la care se recurge deja in alte parti, permite delfinilor sa evite plasele de pescuit. Speram in acelasi timp sa generam mai multa cooperare pentru protejarea delfinilor intre toate statele de la Marea Neagra, pentru ca este o problema comuna si trebuie rezolvata prin eforturi comune. Sinergia Marii Negre, in cadrul careia Romania este responsabila pentru programul pentru mediu, poate reprezenta un cadru potrivit de cooperare in acest domeniu”, a declarat eurodeputata. Elena Basescu a aratat ca spera sa obtina sustinerea cat mai multor europarlamentari pentru Declaratia scrisa si a lansat un apel catre acestia: „Cer sprijinul colegilor mei pentru salvarea delfinilor din Marea Neagra si sper ca cei multi dintre ei sa raspunda afirmativ. Imi doresc ca pe viitor sa nu mai vedem niciun delfin esuat! Daca impartasiti acest obiectiv, implicati-va alaturi de mine si semnati Declaratia scrisa n. 23.”
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Mai multe state importante din Europa care actioneaza intens in industria de armament fa presiuni pentru reglementarea mai precisa in acest domeniu. Franta, Marea Britanie, Germania si Suedia au facut apel la adoptarea unui tratat international „solid, eficace si constrangator din punct de vedere juridic” pe tema comertului cu arme conventionale, potrivit unui editorial publicat luni in presa europeana. „In luna iulie va trebui sa indeplinim acest angajament elaborand de comun acord un tratat solid, eficace si constrangator din punct de vedere juridic pe tema comertului cu arme”, scriu ministrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic William Hague, german Guido Westerwelle si suedez Ewa Björling. „A sosit timpul sa obtinem un nou rezultat”, adauga ministrii intr-o tribuna publicata de Liberation si The Guardian, chiar in momentul in care incepand de luni la New York, statele membre ONU incearca sa elaboreze un prim tratat international care sa reglementeze comertul cu arme conventionale. „in marea lor majoritate, statele membre ONU au facut dovada unei dorinte reale de a rezolva problemele pe care le ridica un comert nereglementat cu arme clasice”, apreciaza oficialii. „Consideram ca un tratat privind comertul cu arme trebuie sa cuprinda toate tipurile de arme clasice, prin aceasta intelegandu-se in special arme usoare si de calibru mic, toate tipurile de munitie si tehnologiile asociate lor”. Majoritatea statelor recunosc necesitatea reglementarii pietei uriase a armelor conventionale, evaluata la 70 de miliarde de dolari anual, dintre care 40 la suta pentru Statele Unite. Dar unele, printre care si Rusia (care a vandut in 2011 echipamente militare in valoare de 13,2 miliarde de dolari), prefera sa insiste pe lupta impotriva traficului de arme, spre deosebire de comertul legal. Potrivit unui document de lucru al ONU, India – cel mai mare importator de arme la nivel mondial -, Pakistan, Japonia sau Arabia Saudita insista mai mult pe „dreptul legitim la aparare”, adica libertatea unui stat de a-si dota fortele de securitate. Europenii, printre care si Franta, cel de al patrulea exportator mondial, au din 2008 o pozitie comuna care duce spre un tratat constrangator din punct de vedere juridic.
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Grupul de Orientare privind Kosovo (ISG) a decis, luni, la Viena, ca Pristina sa obtina „suveranitate deplina” in septembrie. Din acest grup fac parte tari precum Statele Unite, unele state membre ale Uniunii Europene si Turcia, care au sustinut independenta Kosovo, a anuntat seful diplomatiei austriece. „Monitorizarea internationala” a Kosovo „ia sfarsit odata cu decizia de astazi”, a declarat Michael Spindelegger, ministrul austriac de Externe. La reuniunea de la Viena a participat si premierul kosovar, Hashim Thaçi. Grupul de Orientare privind Kosovo (ISG) este format din 25 de state care au sustinut independenta fostei provincii sarbe, proclamata pe 17 februarie 2008. La acea vreme, mediatorul ONU, Martti Ahtisaari, adoptase un proces de proclamare a independentei Kosovo „sub supraveghere internationala”, Administratia de la Pristina find monitorizata de ONU.
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Ankara a adoptat, luni, o reforma judiciara care desfiinteaza tribunalele speciale insarcinate cu judecarea presupusilor autori ai unor comploturi impotriva regimului islamisto-conservator, iar acestia ar putea sa fie eliberati, a anuntat o sursa parlamentara. Textul, votat duminica, a fost depus de catre Partidul Justitie si Dezvoltare (AKP, rezultat dintr-o miscare islamista) al premierului Recep Tayyip Erdogan si face parte dintr-un pachet de amendamente vizand sistemul judiciar. Obiectivul este de a transforma tribunalele exceptionale, create in 2005, pe cand AKP se afla deja la putere, in tribunale regionale, care se vor ocupa de „infractiuni de natura terorista”, a subliniat o sursa apropiata Guvernului. De la preluarea puterii, in 2002, AKP s-a confruntat cu establishmentul militar favorabil caracterului laic al statului, care a indepartat de la putere trei Guverne, incepand din 1960, si care a obligat un al patrulea Guvern sa plece de la putere, in 1997. Cateva sute de persoane, majoritatea ofiteri activi sau in retragere, au fost incarcerati si inculpati pentru complotare impotriva regimului, incepand din 2007, iar tribunalele de exceptie, acuzate ca au vrut sa reduca opozitia la tacere, au fost dur denuntate atat in Turcia, cat si in strainatate. Nu se stie inca in ce masura suspectii incarcerati in cadrul unei vaste anchete, Ergenekon, o presupusa nebuloasa antiguvernamentala, urmeaza sa beneficieze de aceasta reforma, insa mai multi dintre ei ar putea sa fie eliberati si judecati in continuare, scria presa turca luni. Erdogan a criticat puterile extraordinare ale acestor tribunale speciale, care au trimis la inchisoare sute de militari, profesori universitari sau etnici kurzi, denuntand un „stat in stat”.
de Razvan Iorga | iul. 2, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ziua comemorarii a 508 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare si Sfant a fost un prilej de intepaturi intre politicienii de la Chisinau, care nu s-au dat in laturi de la mici atacuri politice, fie in interiorul AIE, fie in randul opozitiei comuniste. Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, a declarat ieri ca fiecare epoca isi are liderii sai, unii intra in istorie, altii se pierd in negura vremii. „Moldova are nevoie ca toate celelalte tari, la aceasta etapa, de o guvernare conforma rigorilor timpului – una democratica, eficienta si una europeana. stefan cel Mare a domnit intr-o perioada istorica si a facut foarte multe ca aceasta tara sa existe”, a mai spus Marian Lupu. La randul sau, premierul Filat a pus ca Moldova il are pe Stefan cel Mare pentru ca el este nemuritor. „Guvernarea vine si pleaca, dar un simbol ramane pentru totdeauna”, a precizat Filat. Clincurile din cadrul AIE sunt evidente iar la acest eveniment, presedintele PL, Mihai Ghimpu, a stat separat de colegii din alianta. Acesta a depus flori la monumentul lui stefan cel Mare aparte de cei trei lideri Potrivit liberalului, acest lucru s-a intamplat pentru ca era nevoie de respectat protocolul. Declaratii pe marginea acestei comemorari au facut si liderii PCRM. „Este nevoie urgent de un Stefan cel Mare. Este imposibil de tolerat ceea ce se intampla. Doamne fereste ce se intampla in tara noastra. Pentru a reintegra tara, a uni societatea si a intari statalitatea si independenta tarii noastre este nevoie de un Stefan cel Mare”, a declarat Vladimir Voronin. Poate cel mai echilibrat dintre toti s-a dovedit a fi presedintele RM, Nicolae Timofti, care a spus ca domnitorul Stefan cel Mare a fost un mare ostas, care a reusit sa revendice multe victorii. In comparatie, Timofti a spus ca victoria sa consta in contributia la linistirea climatului politic de la Chisinau. „Cea mai mare victorie a mea de pana acum este ca am reusit sa contribui la stabilitatea politica. Acum Republica Moldova poate merge inainte”, a spus Timofti.
de Anatol Terzi | iul. 2, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
O interdicţie a Uniunii Europene care interzice membrilor săi să importe petrol din Iran a intrat în vigoare duminică, 1 iulie.
Măsura face parte din eforturile concertate ale UE şi Statelor Unite de a intensifica presiunile asupra Iranului din cauza programului său nuclear. Interdicţia va avea, probabil, un impact mare asupra Iranului, care a exportat anul trecut 23% din petrolul său către Uniunea Europeană. Iranul este pregătit să facă faţă embargoului petrolier european care intră în vigoare duminică, a declarat ministrul iranian al petrolului, Rostam Ghassemi
Aceste sancţiuni nu vor avea „niciun efect” asupra Iranului, deoarece guvernul de la Teheran „a luat deciziile necesare şi este în întregime pregătit să facă faţă”, a afirmat Rostam Ghassemi, citat duminică de presă. „Petrolul iranian se vinde în continuare pe pieţele internaţionale”, iar Iranul a găsit „noi clienţi pentru a înlocui Europa”, a spus ministrul, fără alte precizări.
Casa Albă a salutat duminică intrarea în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra importurilor de petrol iranian şi a apreciat că Teheranul are ocazia în discuţiile de săptămâna viitoare să facă progrese în dosarul legat de activităţile sale nucleare. „Statele Unite ale Americii salută interzicerea importurilor de petrol de către Uniunea Europeană şi alte sancţiuni ce vizează industria petrolieră iranian, care intră în vigoare astăzi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney într-un comunicat.
„Decizia colectivă a celor 27 de state ale Uniunii Europene reprezintă un angajament adiţional substanţial din partea aliaţilor şi partenerilor noştri europeni de a căuta o soluţionare paşnică care să ţină cont de îngrijorările comunităţii internaţionale legate de programul nuclear al Iranului”. În opinia lui Carney, pasul făcut de UE este „o parte esenţială” a eforturilor diplomatice de gestionare a relaţiei cu Iranul. „Iranul are o şansă să continue negocierile, începând cu runda de discuţii la nivel de experţi de săptămâna viitoare de la Istanbul, şi trebuie să facă paşi concreţi în sensul liniştirii îngrijorărilor internaţionale referitoare la programul nuclear iranian”, a conchis el.
