de Razvan Iorga | sept. 25, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Penitenciarele din republica separatista transnistreana sunt supraaglomerate, a declarat expertul ONU pentru drepturile omului Thomas Hammarberg, recent aflat la Tiraspol. „Sunt prea multi detinuti. Multi dintre acestia au sentinte foarte lungi, nejustificat de lungi”, a afirmat expertul ONU pentru drepturile omului Thomas Hammarberg. Totodata, acesta a atras atentia ca din cauza focarelor de tuberculoza din penitenciare exista riscul izbucnirii unei pandemii. Expertul ONU a recomandat autoritatilor de la Tiraspol sa identifice pedepse alternative pentru infractiunile mai putin grave. Oficialul american a vorbit despre toate acestea cu liderul transnistrean Evgheni Sevciuk. Citat de agentia Olvia-press, acesta a dat asigurari ca va tine cont de recomandari. In luna octombrie, expertul ONU va efectua o noua vizita in stanga Nistrului, dupa care va elabora un raport, care va fi transmis si negociatorilor in conflictul transnistrean din cadrul formatului 5+2.
de Anatol Terzi | sept. 25, 2012 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Un proiect de lege care extinde definirea noţiunilor de trădare, spionaj şi secret de stat provoacă îngrijorare în rândul militanţilor pentru apărarea drepturilor omului din Rusia.
De acum înainte, „transmiterea de informaţii despre fraudele electorale din Rusia va putea fi considerată trădare”, afirmă pentru cotidianul Kommersant Pavel Cikov, responsabil al organizaţiei non-guvernamentale Agora. El crede că acest proiect de lege este „încă un pas către restabilirea Cortinei de Fier”, care separa Estul şi Vestul în perioada Războiului Rece. „Aceste amendamente sunt cel mai rău lucru la care ne aşteptam. Acum toţi militanţii pentru drepturile omului vor trăi cu sabia lui Damocles deasupra capului, întrucât vor risca pedepse cuprinse între 10 şi 20 de ani de închisoare”, a declarat Lev Ponomarev, reprezentantul organizaţiei Pentru Drepturile Omului.
O activitate de consultanţă în favoarea unei instituţii străine va fi un act de trădare, dacă se va considera că această activitate este „îndreptată împotriva securităţii Rusiei”, scrie Kommersant. Duma, camera inferioară a parlamentului, a votat vineri în unanimitate aceste amendamente la prima lectură. Proiectul de lege, propus de FSB, va trebui votat la a doua şi a treia lectură, înainte de a fi înaintat camerei superioare a parlamentului şi în final preşedintelui Vladimir Putin. În ultimii ani, în Rusia a crescut numărul condamnărilor pentru trădare şi spionaj. În luna iunie, doi cercetători din Sankt Petersburg au fost condamnaţi la 12 ani de închisoare pentru că au furnizat Chinei informaţii secrete despre rachetele de ultimă generaţie.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintelui PL, Mihai Ghimpu, a declarat luni ca un consulat al Federatiei Ruse va fi deschis in Transnistria doar atunci cand teritoriul va fi controlat de Chisinau. „Consulat nu va fi acolo. Tragem linia. Cum sa deschizi consulat pe un teritoiu pe care nu-l controlezi? Ar putea fi deschis acest consulat, dar numai atunci cand il vom controla. Daca maine poimaine este omorat vreun lucrator de le consulat, cine o sa raspunda? La fel ca cu gazul, ei consuma, dar nu achita. Banii de la cine se cer acum?”, a intrebat retoric liberalul. Daca Federatia Rusa va insista aupra deschiderii Consulatului, atunci noi va trebui sa ne punem serios pe ganduri”, a adaugat sursa citata. Anterior, Mihai Ghimpu a mai spus ca Alianta de guvernare se va clatina serios, daca acest consulat va fi totusi deschis. Recent, premierul Vlad Filat a declarat ca este de acord cu deschiderea unui consulat rus la Tiraspol. Acesta a precizat intr-un interviu pentru presa rusa ca malul stang al Nistrului face parte din componenta Republicii Moldova si ca tara noastra trebuie sa ofere diplomatilor rusi conditiile necesare pentru ca acestia sa lucreze in interesul cetatenilor care locuiesc acolo ce detin pasapoarte rusesti. In paralel, liderul de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk i-a indemnat pe deputatii Dumei de Stat sa-l ajute in problema deschiderii consulatului Federatiei Ruse in regiunea transnistreana si sa urgenteze pe cat este posibil procesul.
de Razvan Iorga | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Diplomatia romana a precizat, luni, ca autoritatile ucrainene nu pot trece la constructia reactorilor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Hmelnitki fara a lua in considerare observatiile partii romane cu privire la posibilul impact de mediu asupra teritoriului Romaniei. „Procedura de consultare referitoare la posibilul impact transfrontalier al proiectului privind construirea blocurilor 3 si 4 la centrala de la Hmelnitki, in conformitate cu prevederile Conventiei de la Espoo, este in derulare. Partea ucraineana a transmis documentatia de evaluare a impactului de mediu al proiectului. In prezent, este in curs de elaborare punctul de vedere al autoritatilor romane competente cu privire la posibilul impact al extinderii centralei nucleare asupra teritoriului Romaniei. Autoritatile ucrainene nu pot trece la implementarea proiectului fara a lua in considerare eventualele observatii ale partii romane”, a comunicat MAE. Institutia mai precizeaza ca au fost solicitate autoritatilor tarii vecine informatii suplimentare cu privire la stadiul procedurilor interne din Ucraina legate de aprobarea proiectului constructiei celor doua reactoare ale centralei situata la aproximativ 150 de kilometri de teritoriul Romaniei, urmand ca situatia sa fie analizata in functie de clarificarile primite.
Rusia da o mana de ajutor
Potrivit site-ului companiei ucrainene de stat Energoatom, care administreaza activitatile nucleare civile, constructia la Khmelnitsky a inceput in 1981, in 1987 fiind finalizat primul reactor, iar al doilea fiind finalizat in 2004, dupa o intrerupere intre 1991-1993. Constructia la reactoarele 3 si 4 a inceput de asemenea in perioada sovietica, in 1985 si 1986, reactorul 3 fiind finalizat in prezent in proportie de 75%, iar unitatea 4 in proportie de 28%. Ucraina si Rusia au semnat in iunie 2010 un acord interguvernamental pentru reluarea lucrarilor de constructie a celor doua unitati, urmat in februarie 2011 de un contract intre compania Energoatom si Atomstroyexport, o subsidiara a companiei rusesti Rosatom care se ocupa de realizarea de facilitati nucleare civile in afara tarii. Finalizarea celor doua reactoare e programata pentru 2016 si respectiv, 2007.
Proteste de mediu
Organizatia ecologista CEE Bankwatch Network a cerut saptamana trecuta Ucrainei, printr-o scrisoare deschisa transmisa presedintelui Viktor Ianukovici, oprirea planului Guvernului ucrainean de construire a doua noi reactoare la centrala nucleara de la Hmelnitki, situata in vestul tarii. „Facem apel sa opriti planurile guvernului ucrainean de a construi doua noi unitati nucleare la centrala nucleara Khmelnitsky. Va cerem sa va folositi dreptul de veto si sa nu semnati legea privind locatia, designul si constructia unitatilor 3 si 4 ale centralei, adoptata de Rada pe 6 septembrie 2012”, se arata intr-o scrisoare deschisa transmisa, joi, de organizatia ecologista internationala mentionata. De asemenea, organizatia motiveaza cererea sa prin faptul ca legea respectiva incalca obligatiile internationale ale Ucrainei, in mod concret ale Conventiei de la Espoo, prin care Ucraina trebuie sa consulte tarile vecine inainte de a lua decizii privind activitati care ar putea avea un impact negativ din punct de vedere al mediului asupra teritoriilor nationale ale tarilor respective. Potrivit scrisorii ONG-urilor, Romania si alte cinci tari – Austria, Polonia, Ungaria, Slovacia, R.Modova si Belarus si-au exprimat interesul de a participa la consultari cu autoritatile ucrainene privind constructia unitatilor 3 si 4 de la central respectiva. „Desi aceste consultari au inceput in vara acestui an, acestea nu au fost incheiate cand Rada a adoptat legea privind constructia noilor unitati de la centrala Khmelnitsky. Daca veti semna legea acum, Ucraina se va afla in situatie de incalcare a Conventiei de la Espoo, articolul 2, paragrafele 3 si 6. Va fi de asemenea intr-o situatie de sfidare a statelor vecine si a drepturilor cetatenilor de a fi informati si consultati cu privire la proiecte care ar putea avea un impact asupra mediului si sanatatii lor”, se afirma in scrisoarea organizatiei ecologiste transmisa presedintelui Ianukovici. Potrivit CEE Bankwatch Network, proiectarea celor doua reactoare este un „alt motiv de ingrijorare”. „Tipul de reactor propus VVER-1000 (V-392B) nu a mai fost construit nicaieri in lume si nu exista experienta utilizarii lui in siguranta. Proiectul celor doua noi unitati nucleare de la Khmelnitsky prevede constructia pe fundatiile vechi care dateaza din anii ’80 si care vizau tipuri de reactoare diferite”, se arata in documentul ONG-urilor. Stadiul fundatiilor deteriorate si inundate, care au stat sub cerul liber pentru mai mult de un sfert de secol, contribuie la riscul general ridicat de acest proiect. Totodata, proiectul constructiei celor doua reactoare nu a fost nici evaluat si avizat potrivit prevederilor legislatiei ucrainene in vigoare, afirma ONG-urile. „O astfel de abordare superficiala a unui proiect nuclear este inacceptabila intr-o lume care a suferit deja consecintele accidentelor de la Cernobal si Fukushima”, e concluzia scrisorii transmise lui Ianukovici. CEE Bankwatch Network este un ONG international care regrupeaza alte15 organizatii ecologiste din mai multe tari ale Europei Centrale si de Est – Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Georgia, Ungaria, Ucraina, Letonia, Lituania, R. Macedonia, Polonia, Serbia, Rusia si Slovacia.
de Madalin Necsutu | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Ca intr-o piesa de teatru cu papusi, vicepremierul rus Dmitri Rogozin trateaza cu mult dispret si ironie tot ce se intampla in Republica Moldova. Mai exact in dosarul conflictului transnistrean. Acesta nu are nicio misie in a rezolva acest diferend pe care Rusia daca il voia incheiat pana acum nu trebuia decat sa pocneasca din degete. Sa fim seriosi! Acest trimis special al Kremlinului pentru Transnistria nu face decat sa joace o carte a discordiei introducand pe agenda bilaterala dintre cele doua parti aflate in conflict noi teme de disputa. Ca in legenda mesterului Manole, ce contruieste UE in timpul zilei, darama Rusia pe timpul noptii. O munca sisifica fara un deznodamant. Una dintre probleme o reprezinta deschiderea unui consulat al Rusiei la Tiraspol, fapt ce ar echivala de facto cu stabilirea de relatii diplomatice intre cele doua „tari”. Argumentul Moscovei ca astfel vor fi mai bine tratati si reprezentati cetatenii rusi de pe aceasta parte a Nistrului, nu este decat o tema falsa. Cetatenii rusi de aici nu sunt deloc cetateni de mana a doua, asa cum nu sunt in niciun loc de pe teritoriul Republicii Moldova.
Revenind la „personajul Rogozin”, inca de la desemnarea sa in Republica Moldova intentiile Federatiei Ruse au fost clare. Asa cum ani de zile Rogozin nu a facut decat sa vocifereze la NATO, ca ambasador al Moscovei pe langa aceasta institutie internationala, un astfel de comportament prezinta acum si in Republica Moldova. Din ianurie 2008 si pana in decembrie 2011, atat timp cat a detinut postul de diplomat pe langa Alianta Nord-Atlantica, Rogozin nu a facut nimic concret pentru dezvoltarea relatiei Rusiei cu NATO. Din contra, a tunat si a fulgerat isteric de fiecare data cand a avut ocazia. Un trimis al discordiei, atitudine pe care Moscova si-a dorit-o dintotdeauna vizavi de NATO, blocul militar rival al defunctului Tratat de la Varsovia ale carui haturi de detinea. Principala tema de scandal a lui Rogozin a reprezentat-o scutul american antiracheta amplasat in Europa. Mutarea lui Rogozin de la NATO in Transnistria trebuie citata in cheia presiunii pe care Rusia o pune pe NATO in problema transnistreana. Mai pe romaneste: amplasati scutul aici la Marea Neagra, dosarul transnistrean nu va fi niciodata rezolvat si veti avea la granita UE un conflict inghetat nerezolvat care va compromite avansul UE inspre Rasarit. In ciuda eforturilor facute prin intermediul Parteneriatului Estic, instrument al UE de penetrare economica in acest spatiu ex-sovietic care actioneaza in nu mai putin de sase foste republici astfel de republici.
Inca de dinainte sa desanteze in „cotet”, asa cum a numit el acest spatiu, Rogozin s-a aflat intr-un real „conflict de interese” din pozitia sa de fost mercenar in conflictul de pe Nistru din 1992. Acesta a luptat cu arma in mana impotriva Republicii Moldova si a aparat separatismul rusofil al Tiraspolului. Ori, la doua zeci de ani distanta, cineva ar trebui sa isi inchipuie ca un astfel de personaj isi va pastra impartialitatea de mediator in dosar. Tot jocul lui Rogozin in acest spatiu este unul de distractie si intoxicare, similar cu unul de papusar care se joaca cu niste marionete trase cu niste sfori. Interventiile sale sunt mai degraba pe platforme de socializare moderne precum Facebook si Twitter, de acolo unde jurnalistii se grabesc sa ii redea comentariile ca declaratii oficiale. Un joc pe care Rogozin il joaca abil facand un joc dublu astfel incat la Chisinau nu se intelege exact cand Rogozin vorbeste in nume personal si cand o face in cel al Rusiei. Cand ii spune „presedinte” lui Evgheni Sevciuk si cand isi sterge „din greseala” postarile de conturile sale de socializare. Ultima postare a sa din aceasta categorie este un misto aruncat in directia lui Ghimpu, politician de la Chisinau care ii sta in coaste lui Rogozin. Acesta a declarat, fara a pune ghilimele, ca acesta este un „politician curajos si prevazator”. Declaratia a fost facuta in contextul in care Ghimpu a spus ca deschiderea unui consulat rus la Tiraspol „va clatina serios Alianta”. In fapt, Ghimpu transmitea un mesaj catre partenerii sai de alianta – Filat si Lupu – carora le spunea voalat ca sprijinirea unui astfel de demers al Rusiei ar putea echivala cu iesirea Partidului Liberal din AIE.
Un lucru care ar bucura Rusia din prisma revenii la putere fara niciun dubiu a comunistilor lui Voronin. Asta dupa ce Filat a declarat in recenta sa vizita la Moscova ca un astfel de demers nu contravine bunelor relatii dintre Republica Moldova si Federatia Rusa. Amuzat de declaratia lui Ghimpu, Rogozin a avut din nou o interventie ironica care ii confirma rolul prestabilit de Moscova in Republica Moldova. De a fi un fel de Eris care nu conteneste sa arunce marul discordiei in mijlocul tentativei de nunta dintre Chisinau si Tiraspol, in ciuda faptului ca mesenii europeni isi fac planuri in diverse formate alambicate prin castele occidentale despre cum ar trebui sa arate luna de miere a celor doi miri.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii cu drept de vot din Belarus sunt chemati duminica sa voteze in cadrul alegerilor legislative al caror rezultat este probabil sa consolideze puterea presedintelui Aleksandr Lukasenko asupra micului stat fost sovietic, in pofida unui apel la boicot din partea opozitiei, informeaza presa occidentala, citata de Karadeniz-Press. Partidul Civic Unit si Frontul Popular Belarus, cele doua partide principale din opozitie, i-au sfatuit pe alegatori sa mearga la pescuit sau cules de ciuperci in loc de a participa la scrutin, afirmand ca cei ce voteaza nu fac decat sa valideze detentia prizonierilor politici si frauda electorala. Aproximativ sapte milioane de alegatori sunt asteptati la urne intre orele locale 8.00 (8.00, ora Romaniei) si 20.00 (20.00, ora Romaniei) pentru a-i alege pe cei 110 deputati ai Parlamentului acestei tari, cea mai inchisa din Europa. Aleksandr Lukasenko, un populist care conduce tara de 9,5 milioane de locuitori cu un pumn de fier din 1994, a respins actiunea de boicot si acuzatiile liderilor opozitiei. ‘Sunt niste lasi care nu au nimic de spus oamenilor’, a declarat acesta pentru jurnalisti, dupa ce a votat la o sectie din Minsk, insotit de fiul sau de sapte ani, Kolia. ‘Nu avem nevoie de revolutii si tulburari’, a mai afirmat presedintele descris de administratia lui George W. Bush drept ‘ultimul dictator al Europei’.
OSCE va asista neputincioasa
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a trimis 330 de observatori la scrutin si isi va face public verdictul luni. ‘Daca si de data aceasta sunt indoieli privind alegerea poporului belarus, atunci nu stiu ce standarde vor fi suficient de bune in alegerile viitoare’, a declarat Lukasenko. intrebat despre posibila recunoastere a alegerilor de catre Occident, presedintele belarus a spus ca spera ‘la ce este mai bine’. ‘Nu tinem alegeri pentru Occident. Arhitectul principal este poporul belarus’, a explicat Lukasenko. Relatiile lui Lukasenko cu SUA si UE, niciodata foarte bune, au avut de suferit in urma actiunilor sale impotriva protestelor de strada de dupa alegerile prezidentiale din decembrie 2010. Multi dintre opozantii sai au fost arestati, unii dintre acestia fugind din tara sau ramanand in umbra dupa ce au petrecut o vreme in inchisoare. Aceste alegeri au loc la doi ani dupa controversata realegere a presedintelui Aleksandr Lukasenko pentru un al patrulea mandat, in urma careia zeci de mii de oameni au iesit in strada la Minsk pentru a denunta fraude masive.
