de Razvan Iorga | feb. 26, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Bucuresti au reiterat ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac. El a mai spus ca Romania este un model pentru aceasta zona a Europei in materie de drepturi pentru cele 20 de minoritati care traiesc pe teritoriu ei. „Nu au motive temeinice de a se teme ca minoritatea romana poate crea anumite probleme in interiorul Serbiei. Ei sunt o comunitate compacta, extrem de loiala statului sarb, si, din acest punct de vedere, prioritate pentru noi ramane ca romanii din aceasta zona, din Valea Timocului, sa se poata bucura in cel mai scurt timp de scoala in limba romana, sa fie recunoscuta jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane din Serbia, inclusiv in aceasta zona, pentru ca in momentul de fata decat romanii din Banatul sarbesc se pot bucura de slujbe in limba romana. Sa se poata bucura de institutii media in limba romana, pe care noi dorim sa le sustinem si, impreuna cu statul sarb, sa le dezvoltam, pentru ca minoritatea noastra sa se poata bucura si comunica in limba materna. Sunt obiective precise. Vom insista, in continuare, astfel incat romanii din aceasta zona sa-si poata recupera demnitatea de care au nevoie”, a mai spus oficialul roman. Postul sarbesc de radio B92 a comentat, joi, ca oficialii de la Belgrad au primit pe diverse canale vestea opozitiei Romaniei in calea drumul spre UE al Serbiei chiar inaintea ca acestia sa se intalneasca cu cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle. „Romanii au anuntat ca vor bloca candidatura din cauza problemei (etnicilor) vlahi. Acest lucru arunca o umbra asupra negocierilor si asa dificile cu (ministrul german de Externe Guido) Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian, potrivit B92.
de Anatol Terzi | feb. 24, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România este hotărâtă să blocheze o hotărâre pozitivă cu privire la acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei, „dacă nu sunt efectuaţi paşi rapizi pentru ameliorarea situaţiei minorităţii vlahe (române)” din această ţară, anunţă postul B92.
Postul sârb de radio comentează că această informaţie publicată de un cotidian din Belgrad reprezintă „un nou obstacol, în contextul în care Serbia se confruntă deja cu un parcurs dificil către obiectivul de a deveni candidat la aderarea la Uniunea Europeană”. Vestea pare că a ajuns la oficialii sârbi joi, în timp ce se pregăteau să se întâlnească cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle.
„Românii au anunţat că vor bloca candidatura din cauza problemei etnicilor vlahi (români). Acest lucru aruncă o umbră asupra negocierilor şi aşa dificile cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian. Aceste surse au mai declarat pentru cotidian că va avea loc „o angajare imediată în discuţii intensive” cu „vecinul prieten” România, unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, mai scrie B92.
Abecedare pentru copii români din Timoc
Câteva zeci de abecedare a primit joi Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” a Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est din partea Fundaţiei Culturale Lumina din Drobeta Turnu Severin.Vicepreşedintele acesteia, prof.univ. dr.Claudia Duma, a declarat că donaţia este un gest simbolic, cu dublă semnificaţie pentru românii din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării.
„În primul rând dorim ca acţiunea noastră să fie interpretată ca o reacţie a românilor de pretutindeni împotriva deciziei autorităţilor sârbe de a încuraja oficializarea limbii vlahe, limbă inventată pentru a semăna discordie între cei peste 300.000 de români din acest spaţiu, iar în al doilea rând să-i determine pe românii vlahi să nu-şi uite identitatea românească”, a precizat Duma. În opinia acesteia, românii vlahi din Serbia de nord-est nu trebuie să-şi lase falsificată istoria şi de dragul unor interese meschine să se depărteze de filonul latin şi valorile culturale româneşti, de tradiţia şi idealurile celor care s-au sacrificat pentru drepturile lor strămoşeşti.
La rândul său, preotul vicar Boian Alexandrovici a arătat că abecedarele primite de Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” îmbogăţesc fondul de carte existent şi permanent aflat la dispoziţia tuturor iubitorilor de limbă românească. În acelaşi context, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului, Duşan Pîrvulovici, a spus că evenimentul va rămâne definitiv înscris în istoria comunităţi româneşti din Timoc, dar este necesar ca şi intituţiile statului român să se implice în lupta pentru conservarea şi dezvoltarea limbii române prin susţinerea unor proiecte promovate de entităţile culturale româneşti din zonă.
Serbia are sprijinul Franţei, Italiei şi Austriei
Franţa, Italia şi Austria pledează pentru a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, estimând, într-o scrisoare către şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, că Belgradul a îndeplinit condiţiile stabilite în decembrie trecut de către liderii europeni. În respectiva scrisoare, miniştrii de externe din Franţa, Italia şi Austria afirmă c-au făcut „o analiză aprofundată” a progreselor Serbiei şi au ajuns la concluzia c-au fost îndeplinite condiţiile.
Liderii europeni au decis, la summitul lor din decembrie, amânarea luării unei decizii privind acordarea acestui statut Serbiei, estimând că trebuie realizate progrese în aplicarea acordurilor obţinute în cadrul dialogului dintre Serbia şi Kosovo, provincia din sudul Serbiei care şi-a declarat în mod unilateral independenţa faţă de Belgrad. Germania a făcut parte atunci dintre ţările cele mai reticente.
de Razvan Iorga | feb. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Cinci bombardiere strategice rusesti au zburat, miercuri, deasupra Marii Negre, punand in stare de alerta fortele aeriene bulgare si turce, informeaza agentia bulgara de presa Novinite. Cele cinci bombardiere Tu-22M au fost detectate in largul coastelor Bulgariei, la limita spatiului aerian al tarii, a anuntat, joi, cotidianul bulgar Standard precizand ca informatiile au fost confirmate de surse din Ministerul Apararii. Oficiali din cadrul Fortelor Armate bulgare au explicat ca bombardierele rusesti nu au intrat in spatuiul aerian al Bulgariei, desi au ajuns la 40 de km de coastele tarii, indreptandu-se, aparent, spre sud, catre Africa. Bombardierele au alarmat si fortele aeriene turce, relateaza agentia de presa adaugand ca, potrivit unor surse neoficiale, guvernul de la Ankara ar fi trimis doua avioane F-16 pentru a escorta aeronavele rusesti. Intrebat de ce armata bulgara nu a trimis avioane de vanatoare in directia bombardierelor, Ministerul Apararii a precizat ca este de datoria comandamentului sudic al NATO sa decida cine actioneaza in astfel de situatii. Specialistii cred ca exista o legatura intre zborul aeronavelor rusesti deasupra Marii Negre si exercitiile navale ale marinei rusesti, in contextul tensiunilor internationale cauzate de situatiile din Siria si Iran. Un grup de nave rusesti a sosit, la inceputul lunii ianuarie, in portul sirian Tartus (Marea Mediterana) unde, in urma cu o saptamana, au acostat doua nave de razboi iraniene, relateaza Novinite.
de Anatol Terzi | feb. 22, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Noul guvern central din Bosnia vrea să îndeplinească toate condiţiile stabilite de Uniunea Europeană şi să aplice pentru aderarea la blocul comunitar până la sfârşitul lunii iunie.
Anunţul făcut de noul premier, Vjekoslav Bevanda, vine după ce liderii comunităţilor musulmană, sârbă şi croată au pus capăt blocajului politic care a împiedicat realizarea reformelor necesare pentru avansarea spre aderarea la UE şi care a lăsat economia în suferinţă în urma alegerilor fără un câştigător ferm din octombrie 2010. „Mă aştept să îndeplinim condiţiile pentru înaintarea aplicaţiei de aderare la UE până la 30 iunie”, a spus Bevanda, un economist bosniaco-croat care conduce guvernul central cunoscut sub numele de Consiliul de Miniştri.
Liderii etnici rivali din Bosnia au ajuns în cele din urmă la un acord politic în decembrie care a rezultat în formarea unui guvern central şi în adoptarea a două noi legi considerate esenţiale pentru relansarea planului de aderare la UE, transmite Agerpres. „Adoptarea legilor privind recensământul şi ajutoarele de stat a fost o mare realizare, însă acum trebuie să le implementăm”, a spus Bevanda. Parlamentul trebuie de asemenea să adopte o lege pentru armonizarea Constituţiei cu standardele privind drepturilor omului din UE, ultima condiţie a Bruxellesului rămasă nerezolvată, a adăugat el.
În urma războiului din 1992-1995, Bosnia s-a împărţit în două regiuni autonome legate printr-un guvern central: Federaţia Croato-Musulmană şi Republica Srpska. Bosnia se află mult în spatele vecinilor săi balcanici pe drumul spre UE. Croaţia se va alătura blocului comunitar în 2013, Macedonia a obţinut statutul de ţară candidată, iar Muntenegru se aşteaptă să înceapă negocierile de aderare în iunie. Serbia şi Albania au aplicat pentru aderare, însă nu au primit încă statutul de ţări candidate.
de Anatol Terzi | feb. 21, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Un reprezentant al ONU se află în Macedonia pentru a lansa o nouă rundă de discuţii menite să pună capăt unei dispute de lungă durată asupra numelui acestei ţări între cei doi vecini Grecia şi Macedonia.
Mediatorul Matthew Nimetz, care s-a întâlnit luni cu membri ai guvernului macedonean la Skopje, a declarat reporterilor că el are o „dorinţă sinceră de a rezolva problema”. Atena susţine că numele de Macedonia implică pretenţii teritoriale faţă de provincia ei din nord denumită de asemenea Macedonia şi a blocat aderarea Skopje la NATO până la rezolvarea disputei. Nimetz este aşteptat la Atena miercuri
De asemenea, preşedintele macedonean Gjorge Ivanov a cerut sâmbătă NATO să accepte aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică, în cadrul viitorului summit prevăzut pentru luna mai la Chicago. „Ne aşteptăm ca statele membre să ajungă la consens pentru reînnoirea invitaţiei Republicii Macedonia privind aderarea la NATO sub numele temporar utilizat la ONU”, scrie Ivanov, într-o scrisoare adresată şefilor statelor membre ale NATO.
Decizia CIJ
Macedonia a fost admisă la Naţiunile Unite în 1993 sub numele provizoriu „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” ( FYROM). Cu toate acestea, peste 120 de ţări, între care Rusia şi SUA, au recunoscut această ţară balcanică sub numele „Republica Macedonia”.
Din cauza unui litigiu cu ţara vecină Grecia, tocmai din cauza numelui său, aderarea Macedoniei la NATO, precum şi aderarea sa la UE, este blocată de Atena. O invitaţie de aderare a Macedoniei a fost avansată la summitul Alianţei de la Bucureşti în 2008, dar a fost suspendată din cauza opoziţiei Greciei, transmite Agerpres. Preşedintele Ivanov afirmă în scrisoarea sa că ţările membre ar trebui să ia în considerare acum concluzia din decembrie 2011 a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) la sesizarea Skopje.
CIJ a estimat că Grecia „nu şi-a respectat” obligaţiile opunându-se aderării Macedoniei la NATO sub pretextul că „un nume care ar fi potrivit pentru această fostă republică iugoslavă nu a fost încă găsit”. Curtea nu a considerat totuşi necesar să dispună Greciei să se abţină pe viitor de a se opune aderării Macedoniei la NATO.
de Vitalie Goncearov | feb. 16, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Statele membre NATO mizeaza pe noile tehnologii militare
România şi alte 12 state NATO vor cheltui trei miliarde de euro pentru a achiziţiona şi a opera în comun cinci avioane fără pilot concepute de americani, în cadrul unui ambiţios program de supraveghere aeriană în Europa, a anunţat miercuri un oficial al Alianţei Nord-Atlantice. Treisprezece state NATO, între care Germania, Italia, România şi Statele Unite, vor investi un miliard de euro în achiziţionarea unor avioane de recunoaştere fără pilot de tip Global Hawk, fabricate de compania americană Northrop Grumman.
Aceste ţări vor mai cheltui în plus două miliarde de euro pentru funcţionarea sistemului global de supraveghere, denumit Alliance Ground Surveillance (AGS, Supraveghere Terestră Aliată), timp de două decenii, de la baza aeriană Sigonella din Sicilia (Italia), a precizat oficialul.
Precedent libian
„Operaţiunea recentă din Libia a ilustrat importanţa unor asemenea echipamente”, a explicat oficialul NATO, citat de mass-media regionala. Avioanele europene au realizat majoritatea zborurilor deasupra Libiei, dar s-au bazat în esenţă pe informaţiile colectate datorită avioanelor fără pilot ale armatei americane.
Lansarea AGS, aflată în discuţie din 1992, a fost oficializată la începutul lui februarie 2012 de miniştrii Apărării din cele 28 de state membre NATO. Franţa şi Marea Britanie au decis să se asocieze programului, dar fără a-l finanţa, deoarece ele dezvoltă capacităţi similare. Armatele franceză şi britanică vor contribui astfel cu avionul britanic fără pilot Sentinel şi cu viitorul sistem francez Heron, care se bazează pe o tehnologie israeliană.
AGS intră în cadrul programelor dezvoltate de NATO pentru a folosi în comun mijloacele, ceea ce permite statelor să facă faţă reducerii bugetelor militare din cauza crizei economice. Avioanele fără pilot vor fi achiziţionate de 13 state: Germania, Bulgaria, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Luxemburg, Norvegia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia şi Statele Unite.
Autoritatile de la Bucuresti au reiterat ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac. El a mai spus ca Romania este un model pentru aceasta zona a Europei in materie de drepturi pentru cele 20 de minoritati care traiesc pe teritoriu ei. „Nu au motive temeinice de a se teme ca minoritatea romana poate crea anumite probleme in interiorul Serbiei. Ei sunt o comunitate compacta, extrem de loiala statului sarb, si, din acest punct de vedere, prioritate pentru noi ramane ca romanii din aceasta zona, din Valea Timocului, sa se poata bucura in cel mai scurt timp de scoala in limba romana, sa fie recunoscuta jurisdictia Episcopiei Ortodoxe Romane din Serbia, inclusiv in aceasta zona, pentru ca in momentul de fata decat romanii din Banatul sarbesc se pot bucura de slujbe in limba romana. Sa se poata bucura de institutii media in limba romana, pe care noi dorim sa le sustinem si, impreuna cu statul sarb, sa le dezvoltam, pentru ca minoritatea noastra sa se poata bucura si comunica in limba materna. Sunt obiective precise. Vom insista, in continuare, astfel incat romanii din aceasta zona sa-si poata recupera demnitatea de care au nevoie”, a mai spus oficialul roman. Postul sarbesc de radio B92 a comentat, joi, ca oficialii de la Belgrad au primit pe diverse canale vestea opozitiei Romaniei in calea drumul spre UE al Serbiei chiar inaintea ca acestia sa se intalneasca cu cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle. „Romanii au anuntat ca vor bloca candidatura din cauza problemei (etnicilor) vlahi. Acest lucru arunca o umbra asupra negocierilor si asa dificile cu (ministrul german de Externe Guido) Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian, potrivit B92.