de Razvan Iorga | feb. 29, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Sofia Boiko Borisov a dat, miercuri, un ultimatum inaltilor oficiali de la administratia de stat sa returneze pana vineri primele financiare primite in anul 2011. Borisov a spus ca va demite luni orice ministru, secretar de stat sau prefect care pana la sfarsitul acestei saptamani nu a returnat la bugetul de stat sau nu a oferit pentru caritate toate sumele primite ca bonus la salariu. in ultimele zile Bulgaria este zguduita de un scandal politic care a dus la demisia mai multor inalti oficiali in urma unor dezvaluiri referitoare la prime salariale de mii de euro primite de acestia. Prima victima a acestor dezvaluiri a fost sefa Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Neli Neseva, care a fost nevoita sa demisioneze saptamana trecuta la cererea premierului Boiko Borisov dupa ce opozitia a dezvaluit ca aceasta a primit prime de 6 mii de euro pentru 2011. A urmat demisia sefei Agentiei Nationale de inregistrari, Violeta Nikolova, care a recunoscut ca in anul trecut a primit 37 mii de euro sub forma de bonusuri. Nikolova a justificat primirea acestrei sume cu faptul ca a lucrat mult, uneori cate 18-20 ore pe zi. Problema bonusurilor a intrat in centrul discutiilor dintre guvernul de centru-dreapta si opozitia de stanga. Parlamentul a respins miercuri propunerea socialistilor ca ministrul finantelor Simeon Diankov sa fie chemat la parlament ca sa prezinte date despre bonusurile primite de administratia de stat. Ca sa se apare, partidul GERB, de guvernamant, a cerut de la Curtea de conturi informatii despre primele salariale primite de membrii fostului guvern condus de socialistul Serghei Stanisev.
de Razvan Iorga | feb. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Asociatiile romanilor timoceni din Serbia se revolta si sustin ca le sunt incalcate drepturi fundamentale, denuntand declaratiile presedintelui Consiliului National Vlah, Radisa Dragojevici, informeaza site-ul postului B92. Cotidinaul Danas a publicat o scrisoare trimisa de Partidul Democrat Vlah din Serbia, Asociatia Ariadnae Filum pentru protejarea culturii romane in Serbia, Asociatia Traian a vlahilor-romani, Asociatia Pomoravlje a Culturii, Limbii si Religiei Vlahe, Asociatia Dunareana a Traditiei si Culturii Vlahe si Initiativei Culturale Vlahe. Aceste asociatii il contrazic pe Dragojevici in afirmatiile potrivit carora vlahii ar avea drepturi egale. „Vlahii nu au oportunitatea de pastrare a identitatii nationale, sunt manipulati de majoritatea institutiilor, de stat. De asemenea, nu exista posibilitatea studierii limbii materne in scoli. Actualul Consiliu National Vlah, in cadrul provocarilor cu Romania, a respins limba romana si a proclamat limba sarba ca limba a noastra. De ce vlahii nu au presa in limba lor si nu au posibilitatea pastrarii culturii si traditiei? Daca statul a fost corect cu vlahii, atunci de ce nu avem oportunitatile pe care le au celelalte grupuri minoritare din Serbia”, se arata in scrisoare. Zavisa Jurj, presedintele Asociatiei pentru cultura romanilor-vlahilor „Ariadnae Filum”, a aratat ca romanii timoceni sunt loiali Serbiei si sustin aderarea la UE, cu conditia sa li se respecte drepturile. „Cand e vorba de intrarea si sustinerea noastra a Serbiei in UE, normal ca noi sustinem tara in care traim si normal ca trebuie sa intre in UE, dar trebuie sa indeplineasca toate conditiile care se cer, trebuie in primul rand sa respecte legea. Romanii din Valea Timocului nu au pentru ce sa dovedeasca cat sunt de loiali pentru ca stramosii nostri, impreuna cu sarbii, au creat acest stat”, a spus el. De asemenea, Zavisa Jurj a mai evidentiat ca problema minoritatii romane nu este cu sarbii cu care convietuiesc, ci cu conducerea politica de la Belgrad. „Noi nu avem nicio problema cu poporul sarb, dar e problema ca conducerea de la Belgrad incearca sa ne impuna o alta istorie, o alta limba, o limba vlaha cu alfabet chirilic cu litere create de un ginecolog si de un invatator de muzica. Noi zicem ca limba si istoria trebuie sa se discute in Academia Romana si Academia Sarba. Cand e vorba de drepturi, Serbia trebuie sa respecte legile pe care le-a adoptat”, a mai spus el.
Sarbi infiltrati
Presedintele Consiliului National Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, a declarat marti ca „nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani”, in contextul in care Romania s-a opus acordarii statutului de tara candidata la UE Serbiei, pana la rezolvarea acestei probleme. Acesta a fost acuzat de frauda electorala la alegerea sa in functie si ca ar face de fapt jocurile Belgradului in aceasta comunitate. Dragojevici a apreciat ca Romania „nu poate da ultimatumuri Serbiei” in aceasta privinta, deoarece vlahii nu se simt privati de drepturi in Serbia si pentru ca statul sarb recunoaste atat minoritatea etnica vlaha, cat si pe cea romana. Dragojevici a mai mentionat ca numarul cetatenilor sarbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la referendumul de anul trecut fata de 2002, ajungand la circa 64.000 de persoane. El a adaugat ca factiunea proromana „care vrea sa faca din comunitatea vlaha una romana” este mica, avand doar patru dintre cei 23 de membri ai Consiliului National Vlah.
de Anatol Terzi | feb. 29, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.
Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27’, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.
România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.
Tadic acuză la televiziunea naţionala România
De la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. „Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers „ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el.
„Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic. Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se vor reuni în summit joi şi vineri la Bruxelles.
Garanţii suplimentare
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.
El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.
România nu doreşte sancţionarea Serbiei
Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.
Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români
„Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
„Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, „un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care „au creat problema apelând la autorităţile din România”.
250.000 de români fără drepturi
În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.
Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.
de Razvan Iorga | feb. 28, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa presiuni constante si declaratii ale mai multor politicieni romani potrivit carora Serbia nu va adera la UE din cauza opozitiei Romaniei pe problema lipsei drepturilor romanilor din Valea Timocului, Serbia incepe sa-si nuanteze pozitia rigida in aceasta chestiune. Serbia intelege pozitia partii romane, a fost constienta mereu de dificultatile existente pentru obtinerea statutului de candidat la UE si este dispusa sa discute cu toti actorii implicati, a declarat marti, la Bruxelles, presedintele sarb Boris Tadic, referitor la discutiile din Consiliul Afaceri Generale (CAG) privind acordarea statutului de candidat pentru Serbia. Tadic a confirmat ca pana in prezent in CAG nu s-a ajuns la un acord asupra acordarii Serbiei a statutului de candidat la Uniunea Europeana, dar si-a manifestat speranta ca pana la finalul reuniunii de marti sa se ajunga la o intelegere. ”Noi ne asteptam la obstacole, dar nu renuntam si suntem dispusi sa discutam cu toti actorii”, a afirmat sefului statului sarb. ”Ii intelegem pe prietenii romani, este vorba de drepturile omului si noi mereu am luat in considerare pozitiile tuturor in aceasta chestiune”, a afirmat Tadic, referitor la informatiile potrivit carora partea romana a solicitat garantii privind respectarea drepturilor minoritatii romane in Serbia. in opinia sa, chestiunea vlahilor este una regionala, nu doar a Serbiei, in conditiile in care vlahi traiesc si in Grecia, Albania, Croatia sau Macedonia, si in acest context este nevoie de discutii la nivel regional. Boris Tadic a sustinut ca standardele drepturilor minoritatilor in Serbia sunt ridicate si ca exista legi care protejeaza accesul acestora la sistemele de educatie, la cultura etc. ”Nu sunt sigur ca exista multe state in UE cu standarde atat de ridicate ca in Serbia privind drepturile minoritatilor. (…) Am discutat de mai multe ori acest dosar cu presedintele Traian Basescu. Suntem prieteni istorici cu Romania, ne sustinem reciproc in problemele de interes comun. Romanii au si o vorba care spune ca au doi prieteni: sarbii si Marea Neagra”, a adaugat presedintele sarb. in cazul in care la reuniunea CAG de marti se va ajunge la un acord, oficializarea statutului Serbiei de candidat la aderarea la UE ar urma sa aiba loc vineri, in a doua zi a Consiliului European de primavara.
Atentionari de la Bucuresti
Autoritatile de la Bucuresti au reiterat saptamna trecuta ideea ca Serbia trebuie sa inceapa sa ii trateze egal pe etnicii romani de pe teritoriul sau daca vrea sa primeasca votul Romaniei pentru aderarea la UE. Secretarul de stat pentru romanii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat duminica la postul public de radio ca Romania nu va la tolera tratarea diferentiata a romanilor din zona Voivodina si cei din zona Valea Timocului. „Noi nu vrem altceva decat sa se revina la o anumita stare fireasca, o stare a normalitatii (…) Mecanisme exista. Serbia a aderat, le-a imbratisat. Doreste sa se integreze in UE. Este si obiectivul nostru, ca statul vecin sa devina stat membru al UE intr-un viitor cat mai rapid, dar acest lucru trebuie sa se intample in aceeasi maniera fireasca, garantandu-le tuturor cetatenilor ei, inclusiv minoritatii romane, drepturi elementare. Nu vorbim despre subiecte ce tin de altceva, decat de respectarea unei minoritati nationale pe intreg cuprinsul statului sarb. Imaginati-va ca noi, in Romania am avea o atitudine diferita fata de minoritatea nationala sarba. intr-un fel i-am trata pe sarbii din Bucuresti si cu totul altfel pe sarbii din Banat. Nu se pune problema in acesti termeni”, a declarat Tomac.
de Anatol Terzi | feb. 28, 2012 | Balcani, Știri, Uncategorized @ro
Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
Manifestanţii au denunţat „acest guvern care nu lucrează în interesul poporului” din Kosovo. Răspunzând apelului lansat de mişcarea radicală „Autodeterminarea”, reprezentată în Parlamentul de la Priştina şi care susţine unirea Kosovo cu Albania, protestatarii au acuzat guvernul de a fi „ajutat Serbia să obţină statutul de candidat la aderarea la UE”.
Conform unui acord încheiat vineri la Bruxelles, Priştina va putea lua partea la conferinţele internaţionale cu privire la Balcani fără ca Belgradul să recunoască independenţa fostei sale provincii. Acest acord este una dintre principalele condiţii puse de Bruxelles înainte de a acorda Serbiei statutul de candidat. Conform liderului diplomaţiei franceze, Alain Juppe, UE ar putea aproba marţi candidatura la aderare a Belgradului. Kosovo şi-a proclamat independenţa de Serbia în 2008 şi a fost apoi recunoscut de 90 de state. Belgradul refuză categoric să îi recunoacă independenţa, însă negociază cu Priştina în conformitate cu cerinţele de la Bruxelles.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat luni, după întrevederea avută la Bruxelles cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, că speră ca la reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) să se ajungă la un acord privind acordarea pentru Serbia a statutului de candidat la aderarea la UE. ”Sper ca mâine Serbia să obţină acest statut, dar acesta nu va fi ultimul pas”, a declarat Tadic, care a reafirmat că obiectivul strategic al ţării sale este integrarea deplină în structurile Uniunii Europene. La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe Catherine Ashton a salutat rolul jucat de preşedintele Serbiei în procesul de apropiere a ţării balcanice de Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | feb. 27, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Uniunea Europeana va fi de acord ca Serbia sa obtina statutul de candidat pentru aderarea la UE, a anuntat luni seful diplomatiei franceze, Alain Juppe. „Exista un acord in prezent” pentru ca Serbia sa obtina statutul de candidat la UE, a declarat Juppe in cadrul unei reuniuni cu omologii sai europeni la Bruxelles. Decizia a acorda statutul de tara candidata Serbiei trebuie aprobata oficial marti, cu ocazia unei reuniuni a ministrilor europeni de Externe. „In privinta Serbiei suntem convinsi de multa vreme ca trebuia sa avanseze si sa ii fie conferit statutul de candidat, s-a intamplat”, a declarat Juppe. „Va fi o incurajare pentru Belgrad ca sa progreseze pe calea apropierii sale de UE”, a adaugat el, recunoscand ca Serbia mai are „inca mult drum de parcurs” pentru a se alatura UE.
Seful Executivului de la Sofia Boiko Borisov a dat, miercuri, un ultimatum inaltilor oficiali de la administratia de stat sa returneze pana vineri primele financiare primite in anul 2011. Borisov a spus ca va demite luni orice ministru, secretar de stat sau prefect care pana la sfarsitul acestei saptamani nu a returnat la bugetul de stat sau nu a oferit pentru caritate toate sumele primite ca bonus la salariu. in ultimele zile Bulgaria este zguduita de un scandal politic care a dus la demisia mai multor inalti oficiali in urma unor dezvaluiri referitoare la prime salariale de mii de euro primite de acestia. Prima victima a acestor dezvaluiri a fost sefa Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Neli Neseva, care a fost nevoita sa demisioneze saptamana trecuta la cererea premierului Boiko Borisov dupa ce opozitia a dezvaluit ca aceasta a primit prime de 6 mii de euro pentru 2011. A urmat demisia sefei Agentiei Nationale de inregistrari, Violeta Nikolova, care a recunoscut ca in anul trecut a primit 37 mii de euro sub forma de bonusuri. Nikolova a justificat primirea acestrei sume cu faptul ca a lucrat mult, uneori cate 18-20 ore pe zi. Problema bonusurilor a intrat in centrul discutiilor dintre guvernul de centru-dreapta si opozitia de stanga. Parlamentul a respins miercuri propunerea socialistilor ca ministrul finantelor Simeon Diankov sa fie chemat la parlament ca sa prezinte date despre bonusurile primite de administratia de stat. Ca sa se apare, partidul GERB, de guvernamant, a cerut de la Curtea de conturi informatii despre primele salariale primite de membrii fostului guvern condus de socialistul Serghei Stanisev.
Peste o mie de radicali albanezi au protestat luni pentru a denunţa acordul încheiat între Priştina şi Belgrad, favorabil unui Kosovo independent şi care deschide, de asemenea, calea către obţinerea statutului de candidat la aderarea la UE pentru Serbia.
