România este hotărâtă să blocheze o hotărâre pozitivă cu privire la acordarea statutului de candidat la UE al Serbiei, „dacă nu sunt efectuaţi paşi rapizi pentru ameliorarea situaţiei minorităţii vlahe (române)” din această ţară, anunţă postul B92.
Postul sârb de radio comentează că această informaţie publicată de un cotidian din Belgrad reprezintă „un nou obstacol, în contextul în care Serbia se confruntă deja cu un parcurs dificil către obiectivul de a deveni candidat la aderarea la Uniunea Europeană”. Vestea pare că a ajuns la oficialii sârbi joi, în timp ce se pregăteau să se întâlnească cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle.
„Românii au anunţat că vor bloca candidatura din cauza problemei etnicilor vlahi (români). Acest lucru aruncă o umbră asupra negocierilor şi aşa dificile cu ministrul german de Externe Guido Westerwelle”, au declarat surse citate de cotidian. Aceste surse au mai declarat pentru cotidian că va avea loc „o angajare imediată în discuţii intensive” cu „vecinul prieten” România, unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii Europene care nu au recunoscut declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, mai scrie B92.

Abecedare pentru copii români din Timoc

Câteva zeci de abecedare a primit joi Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” a Protopopiatului Bisericii Ortodoxe Române „Dacia Ripensis” din Serbia de nord-est din partea Fundaţiei Culturale Lumina din Drobeta Turnu Severin.Vicepreşedintele acesteia, prof.univ. dr.Claudia Duma, a declarat că donaţia este un gest simbolic, cu dublă semnificaţie pentru românii din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării.
„În primul rând dorim ca acţiunea noastră să fie interpretată ca o reacţie a românilor de pretutindeni împotriva deciziei autorităţilor sârbe de a încuraja oficializarea limbii vlahe, limbă inventată pentru a semăna discordie între cei peste 300.000 de români din acest spaţiu, iar în al doilea rând să-i determine pe românii vlahi să nu-şi uite identitatea românească”, a precizat Duma. În opinia acesteia, românii vlahi din Serbia de nord-est nu trebuie să-şi lase falsificată istoria şi de dragul unor interese meschine să se depărteze de filonul latin şi valorile culturale româneşti, de tradiţia şi idealurile celor care s-au sacrificat pentru drepturile lor strămoşeşti.
La rândul său, preotul vicar Boian Alexandrovici a arătat că abecedarele primite de Biblioteca „Sfântul Niceta de Remesiana” îmbogăţesc fondul de carte existent şi permanent aflat la dispoziţia tuturor iubitorilor de limbă românească. În acelaşi context, preşedintele Comitetului Drepturilor Omului, Duşan Pîrvulovici, a spus că evenimentul va rămâne definitiv înscris în istoria comunităţi româneşti din Timoc, dar este necesar ca şi intituţiile statului român să se implice în lupta pentru conservarea şi dezvoltarea limbii române prin susţinerea unor proiecte promovate de entităţile culturale româneşti din zonă.

Serbia are sprijinul Franţei, Italiei şi Austriei

Franţa, Italia şi Austria pledează pentru a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, estimând, într-o scrisoare către şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, că Belgradul a îndeplinit condiţiile stabilite în decembrie trecut de către liderii europeni. În respectiva scrisoare, miniştrii de externe din Franţa, Italia şi Austria afirmă c-au făcut „o analiză aprofundată” a progreselor Serbiei şi au ajuns la concluzia c-au fost îndeplinite condiţiile.
Liderii europeni au decis, la summitul lor din decembrie, amânarea luării unei decizii privind acordarea acestui statut Serbiei, estimând că trebuie realizate progrese în aplicarea acordurilor obţinute în cadrul dialogului dintre Serbia şi Kosovo, provincia din sudul Serbiei care şi-a declarat în mod unilateral independenţa faţă de Belgrad. Germania a făcut parte atunci dintre ţările cele mai reticente.