de Vitalie Goncearov | feb. 9, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Bazinul Marii Negre, involburata de "razboiul terminalelor" dintre statele riverane
Republica Moldova examinează posibilitatea aderării la proiectul privind construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor de la Odesa, a declarat premierul moldovean Vlad Filat, citat de publicaţia ucraineană „Zercalo Nedeli”. Oficialul de la Chisinau a spus că acesta este doar unul din mai multe proiecte, în cadrul căruia părţile ar putea coopera întru asigurarea securităţii energetice celor două ţări. Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova are nevoie, la fel ca şi Ucraina, de diminuarea gradului de dependenţă faţă de monopoliştii de resurse energetice. „În plus, avem aceeaşi viziune faţă de proiectele enegetice ce vizează integritatea în sistemul energetic european”, a spus Vlad Filat.
Totodată, surse oficiale de la Kiev, citate de mass-media regionala, au declarat că premierul ucrainean Nikolai Azarov a şi dat indicaţii ministerelor şi instituţiilor specializate ca să examineze, la nivel de experţi, posibilitatea participării Republicii Moldova la construcţia terminalului de la Odesa. Proiectul prevede construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor, ce vor fi aduse din Azerbaidjan. Potrivit acestui proiect, Ucraina urmează să recepţioneze către anul 2014 circa 2 miliarde metri cubi de gaze.
Portalul arena.md reaminteşte că anterior, premierul Vlad Filat a declarat că Republica Moldova vrea să participe la realizarea proiectului AGRI (Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector). Prin AGRI este propusa transportarea gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România si mai departe către imensa piata reprezentata de statele Uniunii Europene.
AGRI, cartea strategica a Republicii Georgia
O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media regionala. “UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. “Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.
Gaz pentru UE
Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.
AGRI si NABUCCO in pericol
Turcia a semnat in decembrie 2011 un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco si a AGRI, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.
„Razboiul porturilor”
In incercarea de a anula avantajul strategic pe care Romania il are prin existenta portului de mare adancime Constanta, guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa). Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene, relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau si experti rusi, citati de mass-media regionala. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 metri.
Interese economice
Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.
de Vitalie Goncearov | feb. 8, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Republica Georgia mizeaza pe AGRI
O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media. „UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. „Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.
Gaz pentru UE
Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.
de Anatol Terzi | feb. 8, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a afirmat marţi că Turcia nu mai primeşte gaz din Azerbaidjan şi că soseşte mai puţin gaz decât era prevăzut din Iran, din cauza unor probleme tehnice.
”Am fost informaţi că există o avarie la platforma de unde iese gazul din Azerbaidjan. Pentru moment nu mai primim gaz deloc din Azerbaidjan”, a declarat Yildiz în faţa presei regionale, preluată de KARADENIZ PRESS.
În Iran este vorba de un compresor care a explodat, a indicat ministrul, precizând că aceste pene au făcut să scadă aprovizionarea cu gaz provenit din cele două ţări la o şeptime din volumul obişnuit. Iranul şi Azerbaidjanul furnizează Turciei 40 milioane de metri cubi de gaz pe zi. ”În pofida acestor dificultăţi, nu suntem într-o situaţie care să afecteze industria şi pe cetăţenii noştri”, a adăugat Yildiz, dând asigurări că Turcia dispune de planuri de salvare în caz de persistenţă a avariilor.
Azerbaidjan, important furnizor de gaze
Turcia a semnat in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.
de Anatol Terzi | ian. 26, 2012 | Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul iranian ar putea deja duminică să aprobe un proiect de lege privind suspendarea completă a exporturilor de petrol din Iran către ţările membre ale Uniunii Europene, înainte ca embargoul european asupra petrolului iranian să intre complet în vigoare.
„În cazul aprobării acestui proiect, guvernul nostru va fi obligat să sisteze vânzările de petrol în Europa înainte ca UE să-şi impună embargoul asupra petrolului din Iran”, a subliniat Emad Hosseini, reprezentantul Comitetului pentru Energie din legislativul iranian. „Mulţi parlamentari, printre care mă număr şi eu, abia aşteaptă să adopte acest proiect de lege, în conformitate cu care niciuna din ţările europene care au votat pentru instituirea de sancţiuni împotriva Iranului nu va mai putea cumpăra nici măcar o singură picătură de petrol din Iran”, a spus un alt deputat iranian Nasser Soudani, într-un interviu pentru ziarul Tehran Times.
Potrivit acestuia, sancţiunile impuse de Occident Iranului vor afecta puternic Europa însăşi. În primul rând, spune el, ţările europene nu vor avea cu ce înlocui petrolul iranian, iar pe de altă parte preconizatul embargo asupra petrolului din Iran va duce la o creştere semnificativă a preţului la „aurul negru”. El mai consideră că, într-un fel sau altul, europenii vor continua să cumpere petrol iranian prin intermediari, ceea ce le va spori semnificativ cheltuielile.”De ce să nu sistăm imediat toate exporturile de petrol în ţările din UE şi să ne orientăm către alţi clienţi, de altfel, numeroşi, dispuşi să cumpere hidrocarburile noastre”, comentează, la rândul său, publicaţia locală Kayhan.
Miniştrii de externe din UE au aprobat luni la Bruxelles instituirea unui embargo, în etape, asupra petrolului iranian. Conform noului pachet de sancţiuni, este de aşteptat ca începând cu 1 iulie a.c. toate cele 27 de ţări membre ale UE, care în prezent se aprovizionează cu petrol de la Iran, să-şi sisteze în totalitate importurile de „aur negru” iranian.
de Anatol Terzi | ian. 24, 2012 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va dubla volumul gazului cumpărat din Azerbaidjan în cursul acestui an, de la 1,5 miliarde de metri cubi la 3 miliarde, a anunţat luni monopolul rus Gazprom.
Un document în acest sens a fost semnat la Soci, în sudul Rusiei, de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi preşedintele companiei petroliere azere, Rovgan Abdullaev, informează un comunicat al gigantului rus. „Volumul gazului achiziţionat din Azerbaidjan va creşte de la 1,5 la 3 miliarde de metri cubi, iar din 2013 va depăşi 3 miliarde”, menţionează sursa citată.
Aleksei Miller şi Rovnag Abdullaev au afirmat că întărirea cooperării dintre Gazprom şi compania azeră „răspunde intereselor strategice ale ambelor state”.
Azerbaidjanul dispune de rezerve prospectate de gaz natural în volum de până la 1,5 mii de milioane de metri cubi, inclusiv din zăcământul Shah Deniz din sectorul azer al platformei caspice, şi alte presupuse rezerve de 1,2 mii de milioane.
La sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz. O alta optiune o reprezinta planurile companiei British Petroleum, care ar intentiona sa construiasca un gazoduct cu lungimea de 1.300 de kilometri, via Bulgaria-Romania-Ungaria.
de Madalin Necsutu | ian. 16, 2012 | Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Flota militara rusa a Marii Negre, arma geopolitica a Kremlinului
Transformarile continue din zona Marii Negre a condus in ultimii ani la reaprinderea unei discutii mai vechi referitoare la necesitatea reactualizarii, in noul context geopolitic, a Conventiei de la Montreux, document semnat la 21 iulie 1936 care reglementeza in prezent echilibrului de forte la Marea Neagra. Acest document, ce isi face efectele de mai bine de 75 de ani, limiteaza dreptul vaselor de razboi de a trece prin stramtorile Marii Negre, dar stabileste in acelasi timp si regimul de navigatie a navelor comerciale. Conventia de la Montreux a fost invocata in ultimii ani in special in probleme militare si de securitate iar timpul razboiului dintre Rusia si Georgia, din august 2008, Moscova a acuzat ca navele SUA care transportau ajutor umanitar pentru georgieni ca ar incalca prevederile Conventiei. (extras din prima parte)
Tandem economico- militar
Romania, ca nou aspirant in balanta echilibrului de putere de la Marea Neagra face un joc interesant prin cele doua parteneriate strategice pe care le-a semnat in 2011, asigurandu-si astfel sprijinul a doi parteneri extrem de importanti – SUA si Turcia. Daca pe relatia cu Washingtonul, diplomatia romana a reusit cel mai important moment din istoria sa moderna in asigurarea securitatii tarii prin acceptarea instalarii elementelor scutului antiracheta american, Bucurestii au reusit sa aduca la maturitate si relatii cu Ankara, semnand de asemenea un parteneriat strategic care vizeaza in principal domeniul economic. Cu toate ca interesele SUA ar fi sa incerce schimbarea echilibrului de forte la Marea Neagra prin aducerea unor nave militare in regiune pentru a-si asigura securizarea rutelor energetice ce vin din zona Caucazului, Romania joaca alaturi de Turcia care nu isi doreste schimbarea status quo-ului, cel putin din punct de vedere militar chiar daca in plan economic Ankara ar dori sa schimbe anumite prevederi ale Conventiei de la Montreux care sa serveasca la o mai buna circulatie a navelor comerciale care intampina probleme in ceea ce priveste tranzitul aglomerat prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Tocmai din acest motiv la care se mai adauga si o componenta finaciara din taxe aferente, Turcia se pregateste sa construiasca un proiect megalomanic numit Canalul Istanbul. Acesta va avea o lungime de 50 de kilometri, o latime de 150 de metri si o adancime de 25 de metri si va permite tranzitul a pana la 160 de nave pe zi, inclusiv tancuri petroliere mari, anunta in primavara anului trecut premierul Recep Erdogan, citat de agentia Bloomberg. Numai planificarea acestuia va dura doi iar costurile sunt estimate la circa 10 miliarde de dolari. „Turcia are nevoie de un proiect magnific, nebunesc, pana in 2023″, a precizat Erdogan, referindu-se la cea de-a 100-a aniversare a declararii Republicii Turcia. Aceasta declaratie a venit sa intareasca proiectiile multor analisti internationali care vad in actuala guvernare a AKP o reinviere a islamistului imperial al Turciei cunoscut drept „neo-Osmanism”. Acelasi lucru l- apreciat si liderul opozitiei din Turcia. Kemal Kilicdaroğlu (Partidul Republican – CHP) care a accentuat ca infatuarea nu isi are locul printre prioritatile Turciei. Potrivit ziarul turc Zaman, Kemal Kilicdaroğlu a mai spus referitor la acest subiect ca acest proiect nu face decat sa imbogateasca grupurile economice care sustin formatiunea lui Erdogan.
Tabla de sah a energiei
In urma cu circa trei saptamani, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si omologul sau turc, Abdullah Gul, semnau la Ankara declaratia pentru parteneriatul strategic dintre Romania si Turcia. „Am semnat astazi un parteneriat strategic intre Turcia si Romania, care fixeaza toate domeniile de maxim interes in relatia bilaterala. Am stabilit prin acest parteneriat cooperarea in politica externa, cooperarea in politica de securitate, si, in mod deosebit, in lupta antiterorista, am stabilit consolidarea cooperarii economice, lucru extrem de important, mai ales in aceasta perioada”, declara Basescu in Turcia. In aceeasi zi, presedintele roman declara intr-un interviu cotidianul turc Zaman ca respinge ideea – invocata inclusiv de Ankara – de a aduce modificari Conventiei de la Montreux, incheiata in 1936, prin care Turciei i se acorda control asupra stramtorilor Bosfor si Dardanele, permitandu-i sa reglementeze activitatea militara in regiune. Acest fapt este demonstrat si de decizia Romaniei negociata cu SUA de a nu dori sa achizitioneze sistemul AEGIS, pentru dotarea celor doua fregate ale sale, fapt ce ar fi echivalat cu intarirea flotei romane la Marea Neagra, ci de a opta pentru amplasarea unor interceptori terestri in sudul Romaniei, in judetul Dolj in baza de la Deveselu. Totodata, in timpul interventiei americane din Irak, Turcia a refuzat sa permita SUA, de altfel aliat al sau, sa ii tranziteze teritoriul pentru a transporta materiale necesare razboiului din Irak. Acest fapt, alaturi de sporirea apropierii militare dintre Romania si SUA prin construirea bazei militare de la Kogalniceanu si totodata prin discutii tot mai avansate vizavi de cumpararea de avioane F-16 de catre Bucuresti de la firma americana Lockheed Martin, autoritatile de la Ankara nu se simt deloc confortabil cu ascensiunea unui nou potential jucator sprijinit masiv de cea mai puternica armata a lumii. Jurnalistii publicatiei turce amintite mai scriu ca invocand preocupari in materie de mediu si potentialul pericol pe care petrolierele il pot reprezenta pentru stramtori si pentru orasele din jurul Marii Marmara, Turcia este de parere ca acordul, vechi de aproape trei sferturi de secol, trebuie sa fie modificat pentru a reflecta schimbarile aduse de vremurile actuale. Presedintele Basescu a ocolit extrem de abil comentariu jurnalistilor turci, expunand practic pozitia Romaniei care prin apartenenta la proiectele Nabucco si AGRI, dar si stat membru al UE, nu are interesul ca Turcia sa dicteze tot ce tine de rutele de transport energetice din Marea Neagra si sa creeze noi oportunitati de transport (vezi Canalul Istanbul – n.a) al petrolului si gazelor prin Marea Neagra.
Proiectii de viitor
Si asta nu numai din perspectiva Romaniei, dar Bucurestii sunt pusi in pozitia ingrata de a fi cap de pod pentru Uniunea Europeana in acesta zona care nu vede tocmai cu ochi buni o hegemonie de tip energetic a Turciei in regiune. Constructia celor doua terminale de gaz natural lichefiat pe malul Marii Negre din proiectul AGRI, unul la Kulevi in Georgia si celalalt la Constanta, in Romania, vor costa intre doua si cinci miliarde de euro si vor fi proiectate cu o capacitate maxima de opt miliarde de metri cubi de gaze. Practic, Romania este singura tara din UE care are deja un parteneriat strategic cu o tara la Marea Caspica, respectiv Azerbaidjan. „Cunoastem ingrijorarile Turciei. in opinia noastra, Conventia de la Montreux este un instrument juridic important pentru navigatie si trebuie respectat intocmai”, a spus Basescu insistand in cadrul aceluiasi interviu ca transporturile sunt elementul cel mai important care trebuie luat in considerare intr-o lume tot mai globalizata. „Fara un transport eficient, de incredere, nu poate exista comert sau investitii internationale”, a subliniat Basescu. Turcia nu are un interes direct in a vedea materialiat proiect AGRI care ar diminua din pozitia de monopol tranzitar energetic al Ankarei. Practic, vasele speciale incarcate cu gaz lichefiat (LNG) nu ar mai fi nevoite sa treaca prin cele doua stramtori pentru a ajunge in Europa, si ar putea traversa pe verticala Marea Neagra pe relatia Georgia-Romania si apoi spre Ungaria prin interconectorul Arad-Szeged. Concluzionand, intr-o perspectiva viitoare a amplicarii cursei pentru monopol energetic si rutelor si a resurselor din zona Caucazul, discutiile pentru refacerea echilibrului de putere la Marea Neagra si modificarea Conventiei de la Montreux vor fi amplicitate in perspectiva in care atat Turcia, cat si Rusia au inceput inzestrarea navala la Marea Neagra iar SUA, care nu a ratificat nici pana in prezent Conventia de la Montreux, face presiuni tot mai mari pentru Marea Neagra sa devina intr-adevar un „lac al NATO” care sa asigure o platforma de forta pentru accesul la bogata zona a Caucazului si inspre Asia Centrala.
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a afirmat marţi că Turcia nu mai primeşte gaz din Azerbaidjan şi că soseşte mai puţin gaz decât era prevăzut din Iran, din cauza unor probleme tehnice.
Parlamentul iranian ar putea deja duminică să aprobe un proiect de lege privind suspendarea completă a exporturilor de petrol din Iran către ţările membre ale Uniunii Europene, înainte ca embargoul european asupra petrolului iranian să intre complet în vigoare.
Rusia va dubla volumul gazului cumpărat din Azerbaidjan în cursul acestui an, de la 1,5 miliarde de metri cubi la 3 miliarde, a anunţat luni monopolul rus Gazprom.
