„Băsescu ne-a făcut viața mai bună prin acordarea cetățeniilor”, „George Simion este un băiat care s-a bătut pentru Barasabia” sau „PNL s-a implicat mereu și ne-a ajutat la Bruxelles, ei sunt cu ACUM”, au fost unele dintre enunțurile pe care cele câteva sute de basarabeni le-au rostit ca-ntre megieși, duminică, la o coadă de zeci de metri pe o temperatură de 30 de grade, în fața Ambasadei României de la Chișinău.
Câteva zeci de mii de cetățeni ai R. Moldova, care dețin acte românești valabile, și-au exprimat votul în această duminică înfruntând temperaturi ridicate și oboseala aferentă.
Pentru Mihai Olaru din Strășeni, de 28 ani, sudor de meserie, primirea cetățeniei a însemnat o viață mai bună în Germania.
Rumen la față, cu început de calviție și ochelari de soare, tânărul depănează amintiri cu „nea Ion”, compozitor și muzician de muzică populară la nunți, botezuri și cumetrii, despre cum este viața de „gasterbaiter”.
„Am câștigat bani buni și am putut să merg să lucrez civilizat. Am lucrat înainte și la Moscova, dar condițiile din Europa nu se compară”, spune el.
Ca mai toți basarabenii, îl are la suflet pe Traian Băsescu, fostul președinte al României care a pedalat constant în ultimii ani pe tema unionistă, dar care a și creat controverse legate de exploatarea votului din stânga Prutului.
„Trebuie să îi mulțumim!”, spune Mihai, care mai prezicează totuși că nu este tocmai unionist, după care ia în brațe tema președintelui Igor Dodon, moștenită de Vladimir Voronin, a „vițelului blând cu două mame”.
„Noi trebuie să ne înțelegem și cu Vestul și cu Estul, dar să rămânem independenți”, spune el încercând să își amintească ca argumentul anul Războiului de pe Nistru.
Acest paradox al „vițelului blând” și al șovăirii politice a fost mereu exploatat de toată clasa politică din Republica Moldova și a creat senzația unei de stări de „in limbo” în perspectiva orientării acestei palme de pământ.
Reduta votului
La coadă timpul trece lent. Încet-încet durerile de picioare și spate își fac inevitabil apariția. Două doamne de vârsta a treia, cu gambele umflate, șterg gardul Ambasadei României la Chișinău și se așează pentru a se mai odihni un pic.
Totuși, nimeni nu renunță.
Tinerii părinți cu copii în brațe sunt lăsați cu prioritate în fața. „Treceți doamna, nu mai contează 5-10 minute în plus”, spun cu amabiltate oamenii din coadă.
Se intră câte cinci. Ies tot atâția. Carabinierul de la poartă își face conștiincios datoria și comunică prin mesaje telefonice când și la câți anume trebuie să dea drumul înautru. Sincronul merge perfect mai ceva ca la patinaj artistic.
„Toată lumea se „grămădește” la Ambasadă și la Consulat. Aici sunt vreo 200 de oameni”, spune el uitându-se în zare peste coada ce crește simțitor.
„Mai bine ați fi mers și la Ambasada Poloniei de exemplu. Acolo sunt 20 de oameni”, adaugă el. Acum e prea târziu pentru cei ajunși în față istoviți de circa trei ore de așteptare.
Se intră pe poartă și toată lumea este fericită că așteptarea lor a dat roade. Înauntru, comisia de supraveghere a alegerilor muncește fără întrerupere. Unii fac recepția și înregistrează votanții, alții dau ștampile și buletine. Se lucrează la foc continuu. Toate rotițele mecanismului merg ca unse.
„Nu aveți voie să faceți poze înauntru”, strigă un angajat al Ambasadei. „Dar sunt jurnalist și trebuie să-și ilustrez materialul, îi răspund”. Îmi argumentează că trebuia să mă acreditez înainte. Îi răspund rapid că atunci nu aș mai fi stat trei ore și ceva minute bune „trecute fix” și aș fi fluturat legitimația din dotare ca să sar rândul, dar că nici asta nu mi se pare tocmai corect pentru că am votat și eu ca un cetățean responsabil al polis-ului.
Cedez, îmi cer scuze, dar rămân cu pozele. Evident.
Un pic de suflu european
Ies cu „cârdul meu” de cinci înapoi pe ușa ambasadei cu sentimentul bucuriei că basarabenii fac coadă ca să simtă democrația europeană și alegerile libere. Sentimentul este cu atât mai plăcut cu cât Republica Moldova este de ani buni un stat aflat în campanie permanentă și accente belicoase.
O gâlceavă permanentă din care cetățenii nu-și mai revin niciodată.
Mai mult, alegeri europarlamentare a fost astăzi pentru basarabeni un exercițiu democratic prin care s-au alăturat și ei nu numai acte, concetățenilor marii Europe.
De data aceasta, fără „magazine sociale” care se închid după alegeri sau autocare cu votanți-voiajori cu simbrie. La final de zi, atmosfera din fața Ambasadei pentru cei care ieșeau de la urme aducea mai degrabă cu versurile celebrei piese „Wind of Change”.
„Venim și la prezidențiale în iarnă”, spun doi tineri în timp ce se deplasează cu un zâmbet satisfacut spre stația de autobuz dintre cârciuma „Eli Pili” și Ambasada României de pe strada București din Chișinău. Poate Moldova mai are într-adevăr viitor, dar numai așa!
Tinerii din „Garda Tânără” a PSRM au desfășurat un banner lung cu panglica sovietică a Sfântului Gheorghe.
Circa 20.000 de persoane au mărșăluit, vineri, pe străzile Chișinăului pentru a sărbători victoria Armatei Roșii în cel de-al doilea război mondial. Președintele pro-rus Igor Dodon și Partidul Socialiștilor din Moldova PSRM au organizat, vineri, un marș pentru a sărbători cea de-a 75-a aniversare a Armatei Roșii sovietice de invadarea Berlinului la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
„Mă bucur că în coloana în care am fost nu au fost insigne de partid, trebuie să fie o sărbătoare egală pentru absolut toți. Sărbătoarea Victoriei este o sărbătoare a tuturor cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon. „, a declarat Igor Dodon. Totuși, în mulțime erau prezente sute de steaguri ale Partidului Socialist, iar întreaga organizație de tineret a partidului – Garda Tânără – a fost scoasă la acest eveniment. Aceștia au purtat un banner mare de aproximativ 50 de metri lungime, cu panglica Sfântului Gheorghe, colorat în negru și portocaliu .
De asemenea, socialiștii au afișat și un marș al „Regimentului nemuritor” cu adolescenți îmbrăcați în uniforme militare și purtând steaguri de luptă medievale moldovenești, precum și steaguri ale Armatei Roșii sovietice alături de cele ale R. Moldova.
Marșul a fost coordonat și de deputații socialiști prin intermediul unor stații de tip walkie-talkie. De asemenea, un grup de copii de școală primară au fost aduși la marș în uniformele în miniatură ale armatei sovietice.
În fața mulțimii s-au aflat președintele Igor Dodon, ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Oleg Vasnetov, ambasadorul Belarusului în Moldova, Serghei Ciciuk, precum și liderul de iure al Partidului Socialiștilor, Zinaida Greceanîi, dar și alți deputați ai PSRM.
Cetățenii care participă la această paradă au strigat în limba rusă: „Ura!”, „Pobeda” și au cântat cântece militare rusești și unele dintre cele mai populare precum „Katușa„.
Uniunea Europeană, obiectiv ambițios pentru opoziția pro-europeană de la Chișinău
Lidera PAS Maia Sandu a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight și EvZ Moldova despre care sunt prioritățile în perioada următoare și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru susținerea pachetului anti-oligarhic. De asemenea, președinta PAS a mai oferit și o serie de detalii despre viitorul economic al R. Moldova în relația cu UE și FMI. Vă invităm să citiți integral interviul:
Aș dori, cu voia Dvs., să intrăm direct în subiect și să întreb cum decurg negocierile cu PSRM?
Nu negociem, avem doar niște discuții și încercăm să aflăm dacă există interes și voință din partea membrilor fracțiunii PSRM să voteze un șir de legi care ar iniția un proces de eliberare a statului din captivitate. Până acum, am văzut tot felul de declarații care confirmă că nu există acest interes sau curaj.
Noi rămânem deschiși în continuare pentru că considerăm că eliberarea statului din captivitate este cel mai important obiectiv al tuturor.
Vrem să eliberăm oamenii de sub presiunea acestui regim. Aceasta a crescut dramatic după alegerile parlamentare chiar și pentru activiștii noștri, pentru acei oameni care s-au implicat în campanie, dar și cu angajații instituțiilor publice, oameni de afaceri, etc.
De acolo vine chemarea de a face tot ce ne stă în puteri pentru a sparge acest regim oligarhic.
Am văzut o masă goală pe de cealaltă parte, recent, în așteptarea deputaților socialiști pentru discuții. Există un termen limită pentru oferta politică pe care le-o faceți?
Atunci când am lansat invitația pentru discuții în cadrul grupului de lucru, am indicat și un termen limită de 25 aprilie până când grupul de lucru ar fi trebuit să se întâlnească și să se clarifice dacă se pot vota legile (de dezoligarhizare n.r.).
Acest termen expiră și evident nici nu se va întâmpla până atunci. Altfel, evident că există termenul limită până când Parlamentul va evita alegerile anticipate – aici vorbim despre data de 9 iulie – dacă până atunci s-ar putea să se prezinte dovezi mai clare ale parteneriatului PD-PSRM și atunci evident că nu trebuie să mai așteptăm nicio reacție de la socialiști.
Care este motivul acesui blocaj al venirii la discuții la PSRM? Poate avea vreo legătură cu vizita recentă incorpore la Moscova a deputaților socialiști sau mai degrabă cu eventuale înțelegeri subterane între PSRM și PD?
Noi putem doar să speculam aici. Chiar dacă sunt și niște semne care se văd și le pot interpreta. La fel de nociv este că întreaga fracțiune [PSRM] merge la Moscova, în situația în care aici nu s-a creat un Guvern și nu funcționează Parlamentul.
Această vizită poate fi interpretată ca o ocazie de a obține instrucțiuni de la Kremlin în raport cu ce trebuie să facă fracțiunea socialiștilor și asta nu este corect dacă ei pretind că R. Moldova este stat suveran.
În același timp cunoaștem dependența socialiștilor de Plahotniuc și regimul lui. Astfel, regimul are toate pârghiile pentru a-și impune voința în raport cu oamenii care au comis ilegalități.
Apropo de acest lucru, de oameni care au comis ilegalități, într-un interviu recent al ambasadorului UE la Chișinău, Peter Michalko, el vorbește de posibilitatea deteriorarea relației R. Moldova-UE, în cazul în care Ilan Șor și partidul său va fi cooptat într-o viitoare alianță la guvernare.
Dacă Partidul Democrat va vrea să încropească o majoritate folosind și Partidul Șor, aceasta înseamnă că își asumă o izolare și mai drastică a R. Moldova pe plan internațional. Și așa lucrurile nu stau bine deloc.
PD a privat țara de resursele financiare ieftine din cauza politicilor proaste și a acțiunile antidemocratice, dar această izolare poate deveni și mai pronunțată și evident această avertizare este foarte tranșantă și nu poate fi interpretată decât că UE și SUA nu vor să aibă de a face cu o guvernare sprijinită de hoți, lucru recunoscut inclusiv în raportul Kroll.
Concret, credeți că cele 100 cele milioane de euro promise de la Bruxelles vor mai ajunge la Chișinău?
Vreau să vă reamintesc că acordul pentru această finanțare a fost semnat pentru o perioadă de doi ani și jumătate. Acordul a fost semnat la începutul anului 2018 și asta înseamnă că în primăvara anului viitor acest acord va expira.
Între timp, va mai expira și acordul cu FMI și anume în noiembrie 2019. Asta înseamnă că finanțarea de la UE nu poate veni în lipsa unui acord prealabil cu FMI, iar eu nu văd cum un guvern PD-PSRM ar reuși să restabilească sau să obțină toată suma până la expirarea acordului cu FMI din toamnă.
Deoarece nu există voință politică și guvern în primul rând. Dar orice combinație de guvern PD-PSRM, PD-Șor sau un PD plus transfugi, nu poate să asigure implementarea tuturor condițiilor pe care le-a impus UE.
De ce este atât de importantă funcția de președinte al Parlamentului? Din afară se vede că discuțiile cu PSRM se cramponează de această funcție de speaker. De ce este atât de importantă pentru socialiști această poziție?
Din perspectiva noastră, această funcție este importantă deoarece altfel nu pot fi votate legile. Interesul nostru major la această etapă este să votăm o serie de legi, inclusiv schimbarea sistemului electoral și nu numai atât.
Sunt legi care ar pune temelia scoaterii din captivitate a instituțiilor statului de sub controlul lui Plahotniuc și de aceea este nevoie de controlul președintelui. Spunem că partidele care fac parte din blocul ACUM sunt credibile atunci când vorbesc de lupta împotriva regimului oligarhic.
Noi am făcut dovada acestui lucru în ultimii ani și de aceea, dacă socialiștii își doresc să lupte împotriva regimului oligarhic ar trebui să voteze pentru președintele Parlamentului propus de ACUM, după care legile despre care discutăm.
Astăzi, noi am mers mai departe și am anunțat public angajamentul să renunțăm la funcția de președinte al Parlamentului în momentul în care legile au fost votate.
De aici putem să discutăm dacă mergem în alegeri anticipate sau putem să demontăm sistemul mai departe, PSRM își dorește această funcție pentru că e mai ușor să nu îți asumi responsabilitatea pentru guvernare, așa cum am propus noi să se susțină un guvern minoritar și pentru că funcția de președinte al Parlamentului, din partea socialiștilor, consolidează puterea președintelui.
În același timp, un președinte al Parlamentului din partea socialiștilor nu poate fi demis de restul Parlamentului. Matematic, celelalte partide din Parlament nu au suficiente voturi. Deci, odată votat acest președinte al Parlamentului de la socialiști, el va rămâne acolo.
În timp ce un guvern poate fi demis cu o majoritate simplă, președintelele Parlamentului nu poate fi demis decât cu votul a două treimi din numărul total al deputaților.
Da, de exemplu, un președinte din partea blocului ACUM, poate fi demis de celelalte formațiuni din Parlament.
Dacă ar fi să privim și în perspectivă, vedeți preluarea acestei funcții favorabilă lui Igor Dodon din perspectiva de a nu mai fi suspendat oricând, mai ales că în 2020 vom avea alegeri prezidențiale, așa cum i s-a întâmplat deja de cinci ori numai până acum?
Cred că această funcție și alegerile prezidențiale următoare fac parte din târgul pe care îl fac PSRM și PD. Sigur, Dodon dorește să își păstreze funcția și cel mai probabil va obține, sau poate deja a obținut, angajamentul PD-ului să îl sprijine ca să rămână în funcție și pentru un al doilea mandat.
Practic, președintele a părut că merge la Moscova să negocieze nu numai pentru formațiunea sa, iar unele voci din rândul experților au văzut chiar că ar face acest lucru pentru PD. Cum se vede acest lucru din perspectiva Dvs?
În primul rând, vizitele acestea arată prost pentru că demonstrează lipsă de independență în decizii. În al doilea rând, se pare că Igor Dodon și PSRM este prins între două forțe, și față de Moscova care a investit masiv în acest partid și în cariera lui politică, dar și față de Plahotniuc.
Acum el încearcă să împace așteptările acestor două forțe și nu cred că este foarte ușor pentru el. Se găsesște într-o situație mai dificilă, dar va încerca, așa cum face întotdeauna să țină cont de interesul său personal.
Din ce cunoașteți Dvs există un oarecare conflict între Igor Dodon și PSRM, sau se merge în bloc cu deciziile. Vă întreb doarece, în ultima vreme, președintele Dodon nu se mai sfiește nici măcar public să vorbească și anunțe decizii în numele PSRM, chiar dacă Constituția îi interzice expres acest lucru.
Probabil putem admite că există unor divergențe sau măcar puncte de vedere diferite, așa cum au fost membrii PSRM sau ai Parlamentului care nu au fost de acord cu schimbarea sistemului electoral, conștientizând că acest lucru nu este bun pentru partid.
Dar până la urmă au votat, deci disciplina de partid a fost impusă de Igor Dodon. Acum, nu cunoaștem cât de mari sunt aceste neînțelegeri, dacă ar fi vorba de așa ceva. Oricum, eu cred că Igor Dodon va continua să își impună deciziile în partid.
Dacă nu îi este rușine public să iasă și să reprezinte Partidul Socialiștilor în situația în care ar trebui să stea departe, chiar dacă acum câteva săptămâni încerca să ne convingă că este un mediator apolitic, iata că acum nu a mai avut răbdare și a venit să vorbească în numele PSRM de parcă este purtătorul de cuvânt al formațiunii.
Recent ați participat la lansarea candidaților PNL din România pentru alegerile europarlamentare, aici la Chișinău. Vedeți mai mult sprijin acum din partea României pentru partidele blocului ACUM sau, prin prisma faptul că în România PSD este aliatul PD de la Chișinău acest lucru nu s-a schimbat?
Cred că la nivelul forțelor politice de opoziție din România există mai multă înțelegere în raport cu cele din R. Moldova. Sunt de părere că pentru mai multă lume de la București este clar cât de dăunător este Plahotniuc și regimul pe care acesta îl construiește.
Și, da, recent au fost mai multe mesaje de de sprijin pentru procesul democratic din Republica Moldova. Altfel, la nivelul instituțiilor din România, nu am observat o schimbare sau vreo disponibilitate de a condamna acțiunile antidemocratice de la Chișinău.
Chiar dacă din partea Occientului, a UE și SUA, am avut mesaje mult mai tranșante la acest subiect, România cumva păstrează tăcerea. Asta în cel mai bun caz.
Se împlinesc 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, în urma summitului de la Praga din 7 mai 2009. Pe scurt ce credeți că a câștigat R. Moldova în urma aproireri de UE și ce șanse s-au ratat pe parcursul ultimei decade.
Bineînțeles că beneficiile au fost multe și de unele dintre ele ne bucurăm și acum doar că valoarea lor a fost cumva subminată, diminuată de procesele interne extrem de negative.
Toate investițiile care au venit și care trebuiau să contribuie la crearea locurilor de muncă, toate reformele care au fost inițiate în mai multe domenii pentru a îmbunătăți standardele de viață au fost compromise de actele de corupție, de evoluțiile politice nefaste.
Anume de faptul că statul a fost capturat. Republica Moldova a ratat o oportunitate extraordinată în ultimii zece ani de zile, atunci când a existat o deschidere majoră de a sprijini Republica Moldova, atunci când a existat un sprijin popular mare pentru apropierea de UE și acest eșec se datorează politicienilor de acasă.
Președintele PPDA Andrei Năstase (foto) a vorbit într-un interviu în exclusivitate pentru Balkan Insight despre posibilitatea alegerilor anticipate și despre cum decurg discuțiile cu PSRM pentru o eventuală majoritate parlamentară. Vă invităm să citiți integral interviul:
Aș dori să ne spuneți, în primul rând, cu decurg discuțiile cu PSRM pentru o eventuală majoritate parlamentară?
Nici măcar discuții nu avem. Mai degrabă putem să vorbim de o poziționare clară a ceea ce este PSRM-ul. Nu putem vorbi despre negocieri pentru că ele nu există, nu avem ce să negociem. În ceea ce ne privește, nu negociem principii și valori. Am spus asta în câteva rânduri și anume că nu dăm cinstea pe rușine. Am spus acest lucru pentru a fi înțeleasă expresia și la Chișinău și la București.
În special la București, de acolo de unde în ultima perioadă de timp, cu insistență, ni se transmit niște mesaje inclusiv din partea celor care îl mai țin în brațe pe Plahotniuc. Ca să se cunoască și în țară și la București și oriunde în lume, cei din blocul ACUM nu au făcut niciun fel de concesie pe valori, principii și identitatea noastră națională și cea europeană.
Nu vom face astfel de concesii absolut cu nimeni. Nici cu PSRM, nici cu PD sau cu altă forță politică.
De ce este atât de importantă funcția de speaker? De ce ține PSRM cu dinții de această funcție. Care este miza?
Importanța speaker-ului în R. Moldova a intervenit în momentul în care a devenit cunoscut numele candidatului din partea blocului ACUM la această funcție (Andrei Năstase -n.r.). Aici s-a început a schimba toate logicile posibile de până atunci.
Se știe foarte bine că, în toată lumea, partidul care are numărul mai mare de mandate după un scrutin parlamentar, vine cu propunerile de premier. În momentul în care s-a făcut public numele candidatului blocului ACUM pentru funcția de premier. Acest nume nu este pe placul lui Plahotniuc, care este de altfel și unul dintre patronii lui Dodon, cel intern din cadrul R. Moldova, și atunci pentru toată lumea nu a mai contat funcția de premier.
Nu a mai contat Guvernul și funcția de premier. Iată a contat această funcție de președinte al Parlamentului. Această nu era decât o garanție a punerii pe agendă, a votării și a implementării legilor de dez-oligarhizare a R. Moldova. Nimic mai mult.
Deci, garanția îndeplinirii unui pachet de dez-oligarhizare pe care blocul ACUM l-a promovat înainte de alegerile europarlamentare și imediat după acestea s-au produs, iar în Parlamentul R. Moldova blocul ACUM a intrat doar cu un sfert din numărul total de mandate.
Și asta, bineînțeles, după o fraudă masivă. Una cum nu am mai avut până acum, pusă la cale pe baza sistemului mixt de vot, votat în iulie 2017 de către partidele lui Dodon, Plahotniuc și indivizii conduși de Leancă în Parlamentul R. Moldova.
Cum vedeți această ultima deplasare incorpore a deputaților PSRM la Moscova pentru a primi ordine despre ce ar trebui să facă în țară. Fie alianță cu ACUM sau PD. Cum se vede acest lucru?
Întâi de toate, am văzut-o ca pe o vasalitate pe care eu eu o resping cu fermitate. O vasalitate din partea PSRM-ului demonstrată la nivel de partid, dar pe care o au în sânge probabil socialiștii . Cel mai probabil acest același lucru s-ar aplica și dacă PSRM ar deține guvernarea.
Este o vasalitate pe care noi, cei din blocul ACUM, o respingem categoric, deoarece noi avem altfel de modele. Noi suntem altfel de oameni politici, unii care dacă vor să se consulte cu cineva, dacă este de consultat cu cineva, acel cineva nu poate fi nicăieri în această lume, ci doar acasă.
Asta vrea populația R. Moldova și în special cei care ne-au dat mandatul să venim în Parlamentul țării să-i reprezentăm. Nu te consulți cu cei din afară, ci cu cei care ți-au dat mandatul. Ori mandatul deputaților este dat de cetățenii R. Moldova și nu de Kremlin sau alt centru de putere.
Ce urmează de aici încolo pentru blocul ACUM?
Dacă am fi avut o majoritate în Parlament, macar 50%, atunci altfel ar fi stat lucrurile. Dar, acum suntem și într-o întârziere foarte gravă. Vom face tot ce ne stă în puteri ca, păstrându-ne identitatea, păstrându-ne blazonul și respectându-ne cuvântul dat față de oameni de nu face niciun fel de coaliție sau alianță cu partidele proruse, antieuropene sau oligarhice.
Vă așteptați și la alegeri anticipate anticipate?
PPDA este un partid responsabil și este pregătit oricând pentru anticipate. Este adevărat că anticipatele, în formula în care și-o doresc Dodon și Plahotniuc pe sistemul mixt de vot, nu va face decât să întărească puterea lui Plahtoniuc și aici se vede foarte clar duplicitatea și vulnerabilitatea lui Dodon.
Dodon mizează pe un al doilea mandat de președinte. Dacă Plahotniuc îi va cere să arunce Moldova în haos, pe sistemul actual de vot, ACUM va face față tuturor acestor provocări.
Am spus și cu alte ocazii, Platforma DA nu se teme de judecata populară și mie, personal, nicio secundă nu mi-a fost frică. Eu am coborât în stradă, am fost printre oameni și știu ce își doresc. Trebuie să spun că avem o mare responsabilitate să ne respectăm valorile și princiile.
Nu am dat niciodată cinstea pe rușine, dar în același timp ne vedem obligați în continuare să căutăm soluții legale, constituționale, morale pentru scoate această țară și oamenii ei din captivitatea sărăciei, a mizeriei, a exodului și a corupției. Pe fond, din prizonieratul lui Plahotniuc și a mafiei sale.
În timp ce, în ultimii zece ani, cetățenii moldoveni au avut numai beneficii din partea Bruxelles-ului, politicienii au prejudiciat ideea europeană
Foto credit: DW
De la lansarea oficială a Parteneriatului Estic (PaE) pe data de 7 mai 2009, la Summitul Parteneriatului Estic de la Praga, Republica Moldova a suferit mari transformări dar, potrivit experților, mai rămân încă multe de făcut pentru a transforma această țară post-sovietică într-o adevărată democrație de tip occidental, se arată într-un comentariu publicat de Balkan Insight și preluat de portalul afiliat sinopsis.info.ro
După Revoluția Twitter de pe 7 aprilie 2009, care a înlăturat regimul comunist al fostului președinte Vladimir Voronin, aparent R. Moldova și-a schimbat orientarea, angajându-se total pe calea europeană. Numai că acest drum nu a fost niciodată ușor, având în vedere că forțele proeuropene și cele proruse au fost aproape mereu la egalitate în opțiunile electoratului moldovean.
Moldova a avut un bun început în 2009, iar Bruxelles-ul a apreciat modul în care Chișinăul aplica reformele și schimbările necesare pentru ca țara să se apropie mai mult de valorile și principiile europene. Grație acestui lucru, Chișinăul a devenit celebru la nivel internațional, oficialii europeni considerându-l „elevul eminent ” al clasei.
Cu toate astea, „luna de miere” a durat aproximativ trei ani și jumătate, până la sfârșitul anului 2012, când pe scenă au apărut rivalitățile politice interne.
Un incident soldat cu moartea unei persoane publice, semnalat la o partidă de vânătoare din Pădurea Domneascăîn 23 decembrie 2012, a provocat o adevărată luptă pentru putere între fostul premier Vlad Filat și principalul său adversar, magnatul Vlad Plahotniuc.
“Atunci a devenit clar că nu toate instituțiile din Moldova funcționează și că la noi există acele relații de rudenie și de nepotism “, a declarat analistul politic Ion Tăbârță. El spune că distorsiunile, existente mai ales în sistemul juridic, au ieșit la suprafață atunci când în joc au fost poziții-cheie din sistemul juridic, dovedind că, în realitate, ele sunt controlate politic din culise.
„La vânătoarea aceea au participat judecători, procurori și politicieni care, într-o societate democratică, n-ar trebui să se adune la un asemenea eveniment din cauză că există un conflict de interese „, a spus Tăbârță
În pofida acestor lupte interne, UE a continuat să ajute Moldova la nivel politic semnând, în iunie 2014, Acordul de Asociere și eliminând vizele pentru moldovenii care ulterior au putut circula liber între frontierele Uniunii Europene.
Astăzi, după cinci ani, peste 2 milioane de moldoveni au intrat în spațiul UE. De asemenea, potrivit datelor oficiale de la Ministerul moldovean de Interne, s-au înregistrat peste 6 milioane de treceri ale frontierei de stat.
„La început, Moldova s-a arătat sceptică față de PaE, dar cu timpul, Chișinăul a înțeles valoarea adăugată a acestei politici […] dar mai sunt multe de făcut și sunt necesare numeroase eforturi pentru a îndeplini toate condițiile prevăzute în Acordul de Asociere”, a declarat la o conferință de la Chișinău, din data de 24 aprilie, Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afecerilor Externe și Integrării Europene.
Reorientarea spre Vest a fluxului economic
Totuși, dacă, din perspectivă politică, Moldova a înregistrat plusuri și minusuri, din punct de vedere economic Moldova a avut numai de câștigat de pe urma relațiilor cu UE.
Cu puțin înaintea celui de-al treilea summit PaE de la Vilnius, la sfârștul lunii noiembrie 2013, Rusia a impus un embargo asupra vinurilor moldovenești având în vedere că Moldova se pregătea să-și exprime dorința de a semna Acordul de Asociere cu UE. Embargoul Moscovei a fost impus ulterior și asupra cărnii, fructelor și legumelor, în 2014.
În 2013, statisticile oficiale demonstrau că Moldova exporta 46,83% din produse în țările UE și 38,02% în Comunitatea Statelor Independente (CIS), în special în Federația Rusă.
Lăsând Moldova în afara piețelor sale, Rusia spera ca Moldova să fie forțată să se abată de la drumul european și să se întoarcă în brațele sale. Cu toate astea, UE a hotărât să ajute Moldova și mai mult și a semnat Acordul de Asociere în iunie 2014, el prevăzând și Zonele de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA)
EXPO LA CHIȘINĂU / Foto credit BIRN
Demersul a impulsionat exporturile moldovenești, îndreptându-le spre piețe europene mai bogate și mai competitive, ceea ce, într-un fel, i-a silit pe producătorii moldoveni să-și ridice produsele la standarde mai înalte și să-și modernizeze afacerile tot cu fonduri europene.
În plus, Uniunea Europeană a început în Moldova sute de proiecte de dezvoltare. “Pentru perioada 2014 – 2020, am reușit să alocăm nu mai puțin de 726 milioane euro din fonduri europene pentru Moldova și să suplimentăm totodată banii alocați la nivel anual”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor pentru bugetul general al UE pe anul 2018.
El a subliniat că, din acești bani, s-au făcut multe lucruri bune și concrete pentru populația acestei țări. “15.700 de locuințe au beneficiat de canalizare, în peste 225 de școli și grădinițe s-a instalat încălzire centrală, au fost reabilitați 700 km de șosele, iar 1000 de studenți moldoveni au putut învăța în alte țări (în cadrul Programului Erasmus)“, a adăugat Mureșan.
UE a alocat totodată 10 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru extinderea spre Chișinău a conductei de gaze Iași-Ungheni, care va conecta Moldova la sistemul energetic european prin intermediul României.
Pentru acest proiect vital, alte 40 de milioane de euro au fost oferite sub formă de credit de către Banca Europeană de Investiții (BEI), iar asta va întări securitatea energetică a țării, având în vedere că, acum, Moldova este 100% dependentă de gazele furnizate de Gazprom.
Siegfried Mureșan a mai declarat că “UE constată că populația Moldovei se pronunță pentru o traiectorie proeuropeană, există oameni care doresc o bună guvernare, care optează pentru valorile europene”. “Tocmai de aceea, UE s-a implicat activ în acest sprijin, dar, din nefericire, în ultimii ani, a existat un guvern care și-a încălcat promisiunile față de Bruxelles “, a conchis purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE).
Suișuri și coborâșuri
După ce Partidul Democrat a prelut singur puterea în Moldova, după arestarea, în octombrie 2015, a fostului premier Vlad Filat, magnatul Vlad Plahotniuc, totodată lider al democraților, a început un nou joc cu Bruxelles-ul. Prorusul Igor Dodon și socialiștii acestuia au fost prezentați drept sperietoarea „scenariului rusesc” destinat Moldovei, el cerând sprijinul politic și economic al UE în această dispută.
Experții consideră că, în realitate, Plahotniuc a întărit un regim oligarhic și a condus Moldova într-un stil corporatist, înlăturându-și adversarii unul câte unul, dar sprijinindu-l pe Dodon din umbră, ba chiar și deschis în noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale pentru ca el să ajungă șef al statului.
” În ultimii ani, toate succesele au fost eclipsate de o creștere evidentă a corupției și de ultraoligarhizarea Moldovei , pe care actualul regim Plahotniuc le-a perfecționat”, spune analistul politic Mihai Isac.
Bruxelles-ul a constatat primul semn care i-a dezvăluit jocul oportunist al PD în iulie 2017, când așa-zișii democrați proeuropeni și socialiștii proruși au votat împreună pentru schimbarea sistemului electoral, în pofida recomandărilor negative ale Comisiei de la Veneția.
Un an mai târziu, în iunie 2018, două instanțe din Chișinău, despre care se crede că erau controlate politic de PD, au suspendat rezultatele corecte ale alegerilor pentru postul de primar care fuseseră câștigate de principalul său adversar, liderul Partidului Platforma pentru Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.
PLAHOTNIUC & DODON / FOTO: EPA-DORU DUMITRU (credit BIRN)
Odată cu alegerile parlamentare de pe 24 februarie a.c., PD nu s-a mai declarat un partid proeuropean și a adoptat o poziție mai naționalistă, mult mai apropiată de retorica socialiștilor și de tematica sovietică legată de problemele identității, care dezbină societatea pe criterii etnice și geopolitice.
În prezent, analiștii cred că sunt șanse ca PD și PSRM să formeze o majoritate în parlament și să-și asume deschis colaborarea care, în ultimii ani, a stat în umbră.
„În ultimii ani, atunci când clasa politică moldovenească a trebuit să intre mai adânc în acest proces de reforme, elita politică moldovenească a dovedit că nu e pregătită pentru asta […] De fapt, dat fiind comportamentul său, ea este mai degrabă de tip sovietic decât de tip european „, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.
El afirmă că, dacă în anii de început ai drumului către Europa, totul mergea bine, atunci când s-a pus problema unor reforme profunde, au contat interesele de grup, iar clasa politică moldovenească nu a dorit sa aprofundeze modernizarea țării.
„Moldova a ratat o șansă extraordinară în ultimii zece ani, pe vremea când exista un mare deschidere pentru Moldova și când sprijinul față de UE era foarte mare în rândul populației, iar acest eșec este cauzat de politicienii autohtoni „, a conchis președinta Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, într-un interviu pentru Balkan Insight.
