de Razvan Iorga | iul. 2, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Deputatul R. Moldova și politologul Igor Munteanu a acordat un interviu pentru „Evenimentul Zilei” în care a vorbit despre o serie de aspecte ce țin de sfera securității R. Moldova, de dosarul transnistrean și despre unele aspecte bilaterale care ar putea decurge din activitatea recentă a noii clase politice conducătoare de la Chișinău.
Redăm interviul integral:
Rep: Dorim să vă întrebăm dacă cumva ați sesizat în acest an vreo schimbare în ceea ce privește eforturile paradiplomației de la Tiraspol de a căuta recunoașterea internațională. Mai continuă aceste eforturi?
Nu cred că aceste eforturi au încetat, ei (cei de la Tiraspol -n.r.) au un număr mare de paradiplomați la ministerul lor de la Tiraspol. Problemele lor sunt mai grave din punct de vedere economic în acest moment, deoarece supraviețuiesc datorită infuziilor de capital și a unor scheme obscure tolerate de statul R. Moldova.
În primul rând, este vorba despre infuziile de capital prin furnizarea de electricitate pe malul drept al Nistrului. Ei folosesc gazul natural al Moldovagaz ca să achite și astfel profitabilitatea lor este foarte mare, iar Federația Rusă tolerează o politică de acumulare artificială a datoriilor, comisă de către administrația de la Tiraspol.
În privința recunoașterii, există mai multe tentantive de a promova acest narativ al realităților existente, dar ele continuă mai departe inclusiv prin studii sau documentări a diplomaților străini acreditați în R. Moldova. Totodată, prin acest format care menține un anumit statut al părților în negociere.
Odată cu instalarea noului guvern Chișinău, ați observat cumva o încetinere a retoricii Tiraspolului?
Au existat totuși o serie de subiecte aruncate în presa locală, inclusiv faptul că Plahotniuc, deși avea patru avioane charter pe aeroportul Chișinău, a preferat să plece prin Transnistria la Odesa. La fel a făcut și Ilan Șor, care a plecat în Israel, iar Plahotniuc de aici spre Londra.
Plahotniuc a avut coridor liber prin Transnistria și i-a fost garantat acest tranzit, în condițiile în care pierdea puterea și asta vorbește despre liniile lui prietenești și de solidaritate cu regimul de la Tiraspol.
Vedeți vreo corelație între eforturile făcute în ultimii ani de diplomația R. Moldova la ONU pentru retragerea trupelor ruse de peste Nistru și eforturile para-diplomației de la Tiraspol pentru lobby pe activ pe dimensiunea recunoașterii internaționale?
În primul rând, eu nu aș privi acea declarație de la New York în calitate de spărgător de gheață. Nu a fost altceva decât o declarație de intenție. Nu a primit sprijinul masiv al membrilor Adunării Generale. Nu a avut nicio șansă să intre pe agenda Consiliului de Securitate, din cauza blocajului pe care îl efectuează Rusia și din cauza relevanței limitate a inițiativei diplomației moldovenești.
Asemenea declarații s-au repetat și după cum ați văzut cu două săptămâni în urmă a fost același lucru repetat în cadrul unei declarații a Adunării Parlamentare a OSCE. O altă organizație internațională, chiar cu misiune în R. Moldova, care nu reușește să împingă acest dosar important al evacuării necondiționate a trupelor rusești, în primul rând din cauza blocajului Rusiei și în al doilea rând din cauza importanei relativ mici a problemei pentru principalii actori internaționali.
Problemele pe teren nu sunt rezolvate complet. Nu există probabil o abordare pozitivă din partea misiunii OSCE pentru temele de securitate și apărare.
Nu există alocarea unei importanțe cruciale din partea misiunii OSCE pe subiectul deja învechit al distrugerii munițiilor (depozitate în regiunea transnistreană -n.r.). Ori, atâta timp cât aceste muniții vor fi folosite în calitate de argumente pentru a nu evacua trupele, situația nu se va schimba. Deoarece ei spun așa: noi stăm pe malul stâng pentru că ne temem ca cineva să nu folosească în scopuri teroriste muniția de la Cobasna.
De asemenea, lipsește o abordare generică a soluțiilor care ar putea să fie atribuite militarilor din armata transnistreană. Se pune întrebarea ce faci cu ei? Îi decomisionezi după modelul armatei irlandeze IRA sau îi integrezi în armata națională? Sau îi recunoști în calitate de apendice la statalitatea transnistreană în proces de a fi recunoscută, așa cum își doresc para-diplomații transnistreni?
Niciuna dintre aceste soluții nu e complet fezabilă sau recunoscută în drept cale de a fi urmată.
Doamna premier Sandu a spus că a discutat cu vicepremierul rus Dmitri Kozak această chestiune săptămâna trecută, atunci când oficialul rus a fost la Chișinău. Știți cumva mai multe detalii despre astfel de discuții?
Nu vă pot spune foarte multe, eu nu am participat la alte runde de discuții între premierul Maia Sandu și reprezentantul administrației de la Moscova.
Ceea ce știu cu siguranță este că guvernul R. Moldova nu a discutat despre niciun fel de planuri de federalizare și nu a discutat nimic care ar fi alterat suportul logic al pozițiilor Chișinăului: 1) Transnistria nu este stat recunoscut internațional și nu există niciun fel de plan B, în cazul în Federația Rusă ar putea să recunoască unilateral; 2) Nu există niciun fel de sprijin politic pentru un plan de federalizare, ceea ce înseamnă că pozițiilor celor care susțin sprijinul Federației Ruse pentru actuala majoritate parlamentară s-a pus ca și contrabalanță la federalizare sunt nule și doar niște speculații în presă fără să aibă un sprijin real.
Aș vrea să schimbă un pic registrului și să vă întrebăm care credeți că este interesul PSRM-ului de a primi aceste instituții de forță: Ministerul Apărării, directorul adjunct al SIS și Serviciul de Pază și Protecție?
Nu este adevărat, directorul de la SIS este din sistem, a lucrat pentru contrainformațiile militare.
Dar adjunctul său, domnul Artur Gumeniuc, este un fost consilier al domnului președinte Dodon?
Directorul SIS are mai mulți consilieri și mai mulți vice-directori. Cu siguranță nu este un singur vice-director. Evident, este o alertă, dar în condițiile în care această instituție trebuie să fie nepolitică și nepartizană eu cred că riscurile sesizate de mulți experți în domeniul securității pot fi echilibrate, mediate.
Același lucru poate fi spus și despre Ministerul Apărării în care persoana ca conduce acest minister va trebuie să urmeze politicile cunoscute și mă refer aici la statutul de neutralitate și consolidarea parteneriatului prin Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP), cel de cooperare cu NATO, indiferent de convingerile intime ale domniei sale.
În plus, toate afacerile militare sunt gestionate de către un șef al Statului Major, și nu ministrul Apărării. În acest fel, există suficiente garanții pentru ca politice pe aceste dimensiuni sensibile să fie echilibrate și să nu devină obiectul „prădătorilor” din domeniul politic.
Vă întreb acest lucru în contextul în care există voci și din România sau Ucraina, mai ales după votul de la APCE al domnului Năstase, care au ridicat o serie de întrebări în acest sens?
Sunt lucruri incomparabile. Sunt lucruri care nu ar trebui puse în același coș. Andrei Năstase a explicat motivele alegerii sale, sunt aproape 120 de reprezentați ai diferitor țări care au votat exact în aceeași manieră, inclusiv din România.
Votul nu este solidaritate de breaslă, sau solidaritate politică a PPEM, așa cum s-a votat de fapt, ci mai degrabă argumentele legaliste ale Consiliului Europei care susține că o Rusie integrată în standardele Consiliului Europei este mai ușor de convins să urmeze anumite comportamente democratice decât în afara grupului de țări, iar Consiliul Europei este cea mai democratică structură de reprezentare politică a statelor din Europa.
De asemenea, există temeri dacă acest vot va îngreuna și relația cu Ucraina pe viitor.
Personal, cred că Ucraina s-a pripit cu această decizie de a ieși brusc din Consiliul Europei. Nu este în favoarea și în interesul Ucrainei să rămână pe dinafară, ori să creeze un fel de percepție a unui șantaj . Sunt multe alte formate la care nu vor avea acces cetățenii ucraineni, așa cum nu vor ar fi avut acces cetățenii Rusiei în condițiile în care acest stat ar fi fost pe dinafară.
Vream să vă spun și poate acesta este cel mai important lucru, votul din APCE nu înseamnă că reprezentanții politici ai bloculului ACUM nu conștientizează riscurile, sau că diminuează gravitatea raptului teritorial, a anexării Crimeii și a zonei Donbass de către Federația Rusă și acest lucru rămâne fără îndoială a învinuire directă adresată Moscovei de a-și revizui pozițiile și a se conforma dreptului internațional.
O poziție principială pe care noi nu am abandonat-o, ci din contră am dorit să o facem efectivă pentru obligațiile acestui stat în raport cu Consiliul Europei.
Vă mulțumim!
A consemnat Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iul. 1, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Premierul Maia Sandu a acordat un interviu pentru „Evenimentul Zilei” în care a vorbit o serie de chestiuni ce țin de bucătăria internă a reformelor pe care cabinetul său dorește să le implementeze în R. Moldova, da și o serie de aspecte ce ține de adeziunea externă a R. Moldova la drumul european și relația cu statele vecine cu care are proiecte comune.
Reporter: Sunteți cumva contra cronometru, neștiind exact cât va dura alianța de guvernare cu PSRM, ce priorități v-ați fixat în programul de guvernare și dacă ați reperat cumva și un calendar pentru depolitizarea instituțiilor publice?
Eu cred că niciodată nu se știe exact cât vor dura coalițiile de guvernare. Întotdeauna poate să intervină ceva.
Este adevărat, în cazul nostru, acest parteneriat este mai puțin firesc, dar am convenit să trecem printr-un proces și să implementăm aceste reforme prin dez-oligarhizarea statului, să eliberăm instituțiile statului din captivitate. Să încercăm să aducem în fruntea instituțiilor oameni independenți, onești, buni profesioniști și până acum lucrurile s-au întâmplat exact așa cum am convenit.
Va fi greu să spun până unde va dura acest parteneriat. Știu doar că este mult de făcut pentru ca să putem să spunem că instituțiile statului sunt independente, libere și că procesele democratice sunt sustenabile.
Noi avem acest obiectiv în acordul de parteneriat. În programul guvernul pe care l-au votat și socialiștii și colegii mei din blocul ACUM sunt și alte lucruri importante care provin din Acordul de Asociere cu UE.
Noi am promis să asigurăm o guvernare corectă în raport cu banul public. Am zis că trebuie să ne asigurăm că există suficiente resurse ca să putem să achităm poate plățite, inclusiv salariile și pensiile, ținând cont că am moștenit o gaură în buget de la guvernarea precedentă.
Am discutat și alte lucruri care duc dincolo de acest pachet de dez-oligarhizare și eu sper ca acest parteneriat să mențină pe o perioadă suficient de lungă ca să putem realiza mai multe lucruri.
Reporter: Ați mers marți la CSM și ați cerut măsuri imediate și vizibile pentru reformarea justiției. Azi (miercuri), procurorii i-au pus sechestru pe avere lui Ilan Șor, dar acesta a părăsit țara. Chiar dacă este devreme, credeți că lucrurile se mișca în direcția dorită și impusă de Dvs.?
Eu nu cred că judecătorii care se fac vinovați de faptul că nu au pus sechestru până acum pe averea lui Șor și a altora la timp, că aceste bunuri care au aparținut în trecut statului au dispărut și au trecut în alte mâini, eu nu cred că acești judecători trebuie să rămână în funcții.
Deciziile lor sunt întârziate și insuficiente. Atunci când am mers la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) am avut în vedere altceva. Am avut în vedere sancționarea judecătorilor și a procurorilor tuturor celor care au luat decizii ilegale în trecut, care au făcut jocul regimului [precedent] și care au prejudiciat statul de sume enorme.
Acesta ar fi lucrul corect de făcut: suspendarea temporară a unor judecători. Este nevoie de o curățare serioasă a sistemul și de sancționarea judecătorilor corupți.
Când va fi prezentat public raportul Kroll în integralitatea sa?
Nici eu nu am văzut încă raportul Kroll (despre furtul miliardului -n.r.), l-am cerut de la Banca Națională și răspunsul a fost că documentul nu este acolo. Înțeleg că raportul Kroll este la Procuratura Generală.
Procuratura nu este foarte deschisă să ne prezinte și nouă documentul. Am făcut și noi o solicitare către compania Kroll pentru a ne prezenta o a doua copie și înțeleg că reprezentanții acestei companii ar putea să ne viziteze în timpul apropiat. Vom putea discuta cu ei despre acest raport, dar și despre o eventuală conlucrare pe mai departe pentru recuperarea banilor.
Reporter: Există discuții în spațiul public virtual despre faptul că PSRM a cerut și a primit conducerea instituțiilor de forță și a lăsat ACUM să ducă tot greul reformelor. Cum vedeți acest lucru?
Este greșit, deoarece conducerea SIS nu este o decizie politică. Omul (Alexandru Esaulenco -n.r.) care a fost numit ieri (marți- n.r.) la SIS vine din sistem. Nici eu nu l-am cunoscut și înțeleg că nici cei din Partidul Socialiștilor. A fost recomandat inclusiv de partenerii noștrii de dezvoltare, care în trecut au lucrat cu această instituție și care au crescut capacități acolo. Este o persoană independentă politic.
Noi ne-am asigurat că această persoană nu a fost implicată în jocurile politice ale Partidului Democrat, că nu a fost implicată în sechestrarea și deportarea profesorilor turci – un abuz comis de fosta conducere a SIS.
În rest, este absolut eronat când se spune că un director al SIS este persoana socialiștilor.
Reporter: Aceste controverse există deoarece și domnul Pavel Voicu și Artur Gumeniuc au fost până nu demult consilierii președintelui Dodon?
În cazul ministrului Apărării, da acesta a fost consilier al domnului Dodon, dar vreau să vă amintesc că acest guvern este sprijinit și de PSRM și, în momentul în care o persoană sau două, au fost recomandate de către acest partid, mi se pare firesc în situația în care marea majoritate a miniștrilor au fost din rândurile noastre (ale ACUM) și au fost sprijiniți de noi.
Deci, nu putem să facem asemenea acuzații și lucrăm cu toții într-o echipă. Domnul ministru al Apărării se subrdonează premierul. Toate lucrurile sunt coordonate și nu există niciun motiv de îngrijorare pentru moment.
Ați discutat cumva cu președintele Dodon sau PSRM posibilitatea repetării situației din 2017, atunci când președintele Dodon nu a permis militarilor moldoveni să meargă și să antreneze cu militarii NATO, provocând practic un vid de securitate pentru R. Moldova?
Am înțeles că a existat o discuție la acest subiect între noul ministru al Apărării și partenerii internaționali. Aceștia au fost asigurați că nu va exista niciun fel de obstrucționare în acest sens.
Reporter: Ce ați discutat cu domnul Dmitri Kozak, se vor încălzi relațiile în sensul ridicării parțiale a embargoului economic impus produselor moldovenești pe piețele rusești?
Este o încercare de îmbunătățire a relațiilor economice și comerciale care, știm cu toții, s-au înrăutățit destul de tare după ce R. Moldova a semnat Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
Atunci, Federația Rusă s-a supărat și a introdus mai multe măsuri de protecție. Acum am discutat în ce măsură putem rediscuta aceste lucruri și în ce măsură putem să creștem accesul produselor moldovenești pe piața Rusiei.
Am convenit să creem o comisie interguvernamentală, așa cum există cu toți partenerii pe care R. Moldova îi are. În toamnă, va avea loc o primă ședință a acestei Comisii interguvernamentale la care se vor pune în discuție subiecte concrete.
Rămâne de văzut dacă vom reuși sau nu să îmbunătățim situația, dar ne dorim să o îmbunătățim așa cum avem condiții bune de export în UE, așa ar fi bine să putem conta pe condiții bune de export și în Rusia.
Reporter: Care sunt ultimele semnale de la Bruxelles privind deblocarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Există un calendar concret? Și tot aici voiam să vă întreb dacă se dorește continuarea acordului de împrumut cu FMI?
Există o nevoie serioasă de deblocare cât mai rapidă a finanțării pentru că guvernarea precedentă a făcut promisiuni mari, dar nu s-a asigurat că există finanțare pentru ele. Vorbim aici despre creșterile salariale, despre tot felul de proiecte pe care le-au lansat reprezentanții guvernării precedente.
Putem să acoperim această gaură financiară pe care am moștenit-o doar prin obținerea asistenței externe. Astăzi a avut prima discuție cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Este știut că pentru că a obține asistență de la UE și Banca Mondială trebuie să avem un program funcțional cu FMI.
Am discutat puțin despre lucrurile pe care trebuie să le corectăm și pe care le-a făcut greșit guvernarea precedentă, astfel încât să putem să obținem cele două tranșe de la FMI și sprijinul UE și al Băncii Mondiale.
Sunt și anumite lucruri procedurale pe care trebuie să le respectăm, mai vine și perioada vacanței, atunci când Washintonul și Bruxelles vor fi în vacanță în luna august, dar sperăm ca în septembrie-octombrie să primim bani.
Reporter: În final, cum vedeți dezvoltarea relației cu România în continuare și cât este de necesară accelerarea proiectelor energetice de interconectarea la sistemul european via România?
Azi (miercuri n.r.) am avut posibilitatea să discut cu președintele României și am fost onorată să primesc o invitație și voi merge la București chiar săptămâna viitoare, chiar înainte să merg la Bruxelles. I-am spus și domnului președinte că îmi doresc să urgentăm lucrările pe proiectele deja lansate, în special în sistemul energetic, dar nu doar ele.
O să discutăm mai multe lucruri concrete săptămâna viitoare pentru că noi avem mare nevoie de ajutor. Noi avem o șansă acum să avansăm pe care integrării europene să implementăm reforme autentice, dar e nevoie și de ajutor și contăm foarte multe pe sprijinul României.
Mai multe detalii o să oferim în urma acestei vizite, după ce vom discuta cu autoritățile de la București.
Reporter: Doamnă premier, mai aveți nevoie de specialiști din România, în special pe domeniul justiției?
Sigur, am anunțat mai devreme că îmi doresc să creăm un connsiliu aici pe lângă Oficiul Primului Ministru pe subiecte care țin de combaterea corupției și reforma justiției. România are o experiență mare și utilă pentru noi în acest domeniu.
Vrem să învățăm cum putem să facem anumite lucrui mai repede. Care sunt greșelile pe care trebuie să le evităm și care ar trebui să fie prioritățile atunci când vorbim de reforma justiției.
Vă mulțumim!
de Razvan Iorga | iun. 20, 2019 | R. Moldova, România, Știri, UE
Istoricul din România Armand Goșu și deputatul și politologul Igor Munteanu au lansat împreună, joi seara, la „Librăria din Centru” din Chișinău, un volum de studii despre nivelul de democrație și mai ales derapajele lui din țări precum România, Turcia, Ungaria, Rusia sau R. Moldova.
Fiecare dintre cei șapte autori colectivi ai cărții „Democrația sub asediu. România în context regional” au dezvoltat problemele cu care se confruntă democrațiile din țările menționate și deviațiile ideologice care converg spre instalarea mai degrabă a unor regimuri autoritare și corupte, cu un sistem clientelar și bine controlat și politizat, în care echilibrul puterilor în stat nu mai funcționează în parametrii definiției clasice a democrației.
„De ce studiul lui Igor Munteanu [despre R. Moldova] este lângă cel despre România? Evident pentru că vorbim despre un spațiul cultural comun și în aceeași măsură în care mă interesează pe mine despre România, mă interesează și ce se întâmplă în R. Moldova. Cartea este construită în jurul acestor studii.
De ce vin aici și explic modelul rusesc, sau cel al lui Orban sau Erdogan… pur și simplu este o încercare de a răspunde colegilor din presă care sună și întreabă: ce face Dragnea seamănă cu ce face Erdogan sau Putin, sau Orban? Și atunci am realizat că dezbaterile de la televiziuni din România, și presupun că și la Dvs., sunt invocate tot timpul în astfel de dezbateri figuri de afară, neștiind cei care invocă aceste personaje politice importante ce se întâmplă cu aevărat în Polonia, Ungaria, Turcia sau Rusia.
Asta a fost o încercare a mea de a oferi, împreună cu colegi și prieteni, cu Igor, o cheie sau o grilă de interpretare. Un minim bagaj teoretic pentru cei care se lansează în aceste dezbateri privind regimurile politice și prăbușirea democrației”, a declarat istoricul și politologul Armand Goșu.
El a mai atras atenția că a fost câștigată „doar o repriză și nu campaionatul” și după alegerile europarlamentare din 26 mai de la București, dar și după instalarea noului guvern la Chișinău.
„Aceasta carte, după victoria mult mai mare pe care ați repurtat-o la Chișinău și totuși o victorie electorală la București, această carte nu este nicio secundă depășită. Regimul Dragnea, cu Dragnea la pușcărie din 27 mai, nu a murit odată cu acest eveniment, regimul Dragnea e bine mersi și controlează România. Deocamdată, nici la Dvs, regimul Plahotniuc nu a decedat după ce acesta a plecat și nu știm unde este. Deci, cartea nu își pierde din actualitate”, a mai punctat Armand Goșu.
La rândul său, Igor Munteanu a vorbit despre cultura „cleptocrației” ridicată la un alt nivel de către guvernarea Partidului Democrat, condus de Vlad Plahotniuc. El a menționat că R. Moldova a fost lovită, în special în ultimii trei ani de zile, de grave derapaje cu accente pronunțate de la normele democratice clasice.
„Ideile care stau la baza acestei cărţi sunt legate de forţa angajamentului cetăţenesc în statele care trebuie să apere democraţia, care trebuie să se apere de forţe ostile, despre puterea regimurilor clientelare care lucrează în reţea”, a declarat deputatul Igor Munteanu.
De asemenea, jurnalistul Vasile Botnaru, șef al stației Europa Liberă de la Chișinău, a declarat la rândul său că regimul Plahotniuc și-a construit și extins influența cu ajutorul imperiului media pe care oligarhul l-a dezvoltat în toți acești ani.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | iun. 7, 2019 | R. Moldova, Știri
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a anunțat vineri seară că urmează a fi organizate alegeri anticipate, după ce partidele parlamentare nu au reușit să ajung la niciun consens privind formarea unei majorități.
El a învinuit PSRM și blocul ACUM pentru situația creată, într-un briefing de presă. Candu a mai precizat că PDM va căuta soluții legale, astfel ca cheltuielile pentru alegerile parlamentare să fie achitate din bugetele partidelor parlamentare.
Totodată, premierul în exercițiu Pavel Filip, prim-vicepreședinte al PDM a declarat că Executivul își va continua activitatea și va administra problemele curente. El a dat asigurări că alegerile anticipate nu vor afecta achitarea salariilor și pensiilor.
Anterior, președintele Igor Dodon a anunțat și el acest lucru, învinuind la rând său PD și ACUM de inflexibilitate la negocieri. „La această etapă trebuie să constatăm că alegerile anticipate reprezintă o probabilitate extrem de mare”, potrivit lui Igor Dodon.
La rândul lor, liderii ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase i-au invitat, vineri seară, pe deputații PSRM la discuții în Parlament, ei aflăndu-se în acest moment în sala de ședințe.
de Razvan Iorga | mai 28, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Razboi energetic, România, UE
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon s-a întâlnit pe 30 ianuarie 2019, la Moscova, cu directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller
Moscova pare să dețină toate cărțile în negocierile privind livrările de gaze către Moldova, cel puțin pentru moment. Mișcarea recentă a Rusiei de a încerca să recupereze datoriile uriașe ale R. Moldovei la gaze a subliniat încă o dată necestitea Chișinăului de a găsi surse urgent alternative de aprovizionare cu energie, dar acest lucru pare puțin probabil până în 2020, se arată într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
La jumătatea lunii mai, gigantul energetic rus Gazprom a înaintat o cerere la Curtea Internațională de Arbitraj Comercial din Rusia pentru recuperarea a peste 300 de milioane de dolari cu titlul de datorii de la compania moldovenească de transport gaze MoldovaGaz pentru gazul livrat în 2016.
Gazprom a făcut un pas similar anul trecut pentru datorii de 428 milioane dolari aferente anului 2015.
Mișcarea poate fi o formalitate, dar subliniază amploarea dependenței Republicii Moldova de Rusia față de aprovizionarea cu gaze, dependența pe care Moscova a folosit-o în mod repetat ca pârghie politică în fosta republică sovietică, care s-a orientat spre Vest, în 2009, odată cu răsturnarea guvernului comunist de atunci.
R. Moldova cochetează cu ideea de a fi racordată la sistemul energetic european via România, dar livrările de gaz prin conducta Iasi-Ungheni-Chișinău par puțin probabil să vină mai devreme de 2020.
Chișinăul, între timp, se confruntă cu perspectiva de a avea de acord cu noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când contractul său actual cu Gazprom expiră la sfârșitul acestui an. R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține rate mai avantajoase, dar și acelea riscă să dispară, spun experții.
Rusia și Turcia așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră, ocolind R. Moldova și Ucraina.
Finalizarea TurkStream ar putea face ca gazoductul Trans-balcanic, construită în anii 1990 și care trece prin R. Moldova și Ucraina, să fie irelevant ca pârghie în viitoarele negocieri dintre Chișinău și Gazprom.
„Pârghiile de negociere ale Chișinăului s-au înrăutățit, deoarece Rusia finalizează conducta prin Turcia, respectiv pozitia exclusivă a Moldovei privind tranzitul de gaze este pierdut. În schimb Moldova nu are alternativa de alimentare cu gaze. Astfel va fi nevoită să accepte condițiile impuse de Rusia”, a declarat pentru BIRN, expertul economic Sergiu Gaibu, director de programe la think tank-ul „Expert Group” din Chișinău.
„Lucrările la gazoductul Iași-Chișinau au fost tărăgănate în primul rând de birocrația ineficientă de la Chișinău. Cea mai bună soluție pentru a reuși este sa fie procurată și instalată o statie de pompare în regim revers pe una din cele trei țevi de tranzit din sudul R, Moldova. Această este soluția cea mai ieftină și rapidă”, mai precizează expertul citat.
În lipsa acestui lucru, Moldova nu are alternativă la furnizarea de gaze, a avertizat Gaibu. „Astfel, va trebui să accepte condițiile impuse de Rusia”.
Gaz pe gratis
În mod ironic, mai mult de 90% din datoria istorică a Moldovagaz, despre care Gazprom spune că se ridică la peste 6,2 miliarde dolari, este pentru gazul livrat în regiunea separatistă transnistreană, sprijinită de Rusia.
Un tanc sovietic încă „păzește” centrul Tiraspolului
Regiunea separatistă nu a plătit pentru gaze naturale de la Moscova din 2006. MoldovaGaz este deținută de Gazprom în proporție de 50% și de statul moldovenesc de 35%, alte 13% fiind deținute de regimul sepatist transnistrean prin Tiraspolgaz.
Transnistria, unde Rusia a stabilit o forță de menținere a păcii de la începutul anilor 1990, folosește abundența de energie ieftină pentru a se transforma într-un hub regional pentru minarea de criptomonede, o mișcare care ar putea crește consumul de gaze.
Andrei Betanov, directorul Agenției de Investiții din Transnistria, a declarat pentru BIRN că criptominarea are un potențial serios pentru regiune.
„Da, poate aduce mai mulți bani pentru buget”, a declarat el pentru BIRN.
Banii pe care Transnistria îi economisește pe gaz sunt acumulați într-un așa-numit „cont de gaze”, folosit de autoritățile secesioniste din Transnistria pentru a susține economia regiunii.
Problemă electorală
Gazul rusesc este o chestiune invocată frecvent ca temă de campanie în alegerile din R. Moldova, politicienii pro-ruși marșând pe potențialul lor de a câștiga concesii de la Moscova sub formă de prețuri mai scăzute la gaze.
Foto: BIRN
În ultimele alegeri, în luna februarie a acestui an, Partidul Socialist pro-rus, PSRM, a jucat foarte mult cartea gazului, promițând că, în cazul în care vor fi aleși, vor reduce rapid prețurile la gaze.
În ianuarie, președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon (foto stânga), s-a întâlnit cu președintele Gazprom, Alexei Miller (foto dreapta), la Moscova, pentru a discuta despre livrările de gaze.
„Am discutat despre problemele legate de livrarea gazelor naturale din Federația Rusă în Moldova și despre politica de prețuri pentru îmbunătățirea situației consumatorilor moldoveni”, a declarat Dodon după întâlnire.
El a insistat că prețurile nu vor fi ridicate ridica și au sugerat că, dacă PSRM va veni la putere, problema va fi rezolvată fără întârziere.
Dodon a remarcat că el și Miller au același semn zodiacal, Vărsător, reprezentând împreună o „echipă serioasă”.
Gazprom, însă, nu a avut nici o dispoziție pentru glume și a ridicat prețul pe care îl plătește Moldovei în primele trei luni ale anului 2019 cu 25%, față de aceeași perioadă a anului trecut, la 237,46 dolari pe mia de metri cubi.
Consumul de gaz din Moldova este în creștere; țara a importat mai mult în 2018 din Rusia – 1,13 miliarde metri cubi – decât în orice moment din 2011, în creștere cu aproximativ 9,3% în 2017.
Reguli clare, nu doar infrastructură
Având în vedere vulnerabilitatea securității energetice a Moldovei, expertul în energetică Ana Nutu de la „Expert Forum”din București a declarat pentru BIRN că ar putea fi nevoie de negocieri trilaterale între Uniunea Europeană, Ucraina și Moldova.
Astfel de discuții s-ar putea referi la rezolvarea problemelor de reglementare și tehnice privind livrările de gaze din Ucraina în R. Moldova, a spus ea.
Conectivitatea cu România se poate confrunta cu alte întârzieri, spun experții.
„Cel mai probabil, interconectorul va fi finalizat” în 2020, a declarat Nutu pentru BIRN. „Dar asta nu înseamnă neapărat că va exista o alternativă reală pentru consumatorul moldovean […] Sunt necesare reguli de piață pentru ca furnizorii din România să vândă gaze către Moldova; nu este vorba numai de infrastructură „.
„E nevoie ca Moldova să scape de dependența de energie electrică din Transnistria, să poată cumpară din România și din Ucraina și să aibă de unde alege. Pentru asta, trebuie organizate licitații transparente pentru achiziția de energie electrică, deoarece atunci când va exista interconexiunea cu România, să existe interes din partea unor furnizori români să intre într-o piață care poate oferi condiții corecte „, a spus Nutu.
„Întrebarea este dacă factorii de decizie de la Chișinău doresc cu adevărat să rezolve această problemă sau nu”, mai precizează experta.
Cu toate acestea, Gaibu a mai spus că trebuie luată în calcul și ipoteza cum că Gazprom ar putea condiționa orice nou contract de gaze cu privire la garanția datoriilor din partea guvernului moldovean „care, evident, în viitor s-ar transforma în datoria națională a Republicii Moldova”.
O analiză semnată de Mădălin Necșuțu, Chișinău
