de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Natalia Ciobanu | ian. 29, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE
Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.
Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean
La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.
Procuror non-grata
Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.
Stefan Fule o susține pe Timoşenko
Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.
Cruciada judiciara
Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.
de Natalia Ciobanu | ian. 10, 2013 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
NATO a anuntat joi ca a detectat noi tiruri de rachete balistice in Siria, care au atins, de la inceputul lui ianuarie, zone din interiorul frontierelor, potrivitul unui oficial din cadrul Aliantei Nord-Atlantice. „Am detectat lansarea, ieri (miercuri), a unei rachete balistice cu raza scurta de actiune in Siria. Lansarea are loc in urma unor tiruri similare la 2 si 3 ianuarie”, a declarat un oficial, la Bruxelles. Tirurile au vizat in special locuri aflate sub controlul rebelilor in regiunea Alep si Idleb, in nord, potrivit unei surse militare. La 21 decembrie, secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen a anuntat ca utilizarea de rachete balistice, detectate la sfarsitul lui 2012, de catre regimul lui Bashar al-Assad „evidentiaza necesitatea unei protectii eficiente a Turciei”, unul dintre cei 28 de membri ai Aliantei. „De la inceputul lui decembrie, au fost inregistrate cel putin 15 tiruri de rachete balistice”, a precizat el. „Toate rachetele au fost lansate in interiorul Siriei”, iar cele din ultimele zile „au atins (zone din) nordul” tarii, a adaugat oficialul, care a precizat ca nu este in masura sa ofere detalii tehnice despre armamentul utilizat, care poate fi de tip Scud. „Utilizarea oarba a unor asemenea arme demonstreaza dispretul total fata de viata sirienilor (…). Noi condamnam” aceasta utilizare, a continuat el. Din acest motiv, NATO a aprobat instalarea de rachete sol-aer de tip Patriot in Turcia „cu scop exclusiv defensiv”. Acestea vor instalate in totalitate pana la finele acestei luni, a dat asigurari NATO.
de Natalia Ciobanu | ian. 8, 2013 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul armean al Culturii, Hasmik Pogosian
Ministerul Culturii al Armeniei va lua curand o decizie referitoare la participarea acestei tari la urmatoarea sesiune a Comisiei interguvernamentale a UNESCO privind Conventia Protejarii si Intangilititatii Mostenirii Culturale. Aceasta sesiune va avea loc in luna decembrie a acestui an in Azerbaidjan, tara cu care Erevanul se afla intr-un conflict mocnit din prisma conflictului inghetat ce priveste provincia Nagorno-Karabah. Ministrul armean al Culturii, Hasmik Pogosian a declarat pentru agentia de presa de stat Armenpress ca aceste discutii care vor urma sa aiba loc in plan intern referitoare la viitoarea participare a Armeniei la aceste discutii vor ajuta la determinarea nevoii de a trimite o delegatie armeana la acestea sesiune a UNESCO. „Ne aflam in fata luarii unei decizii privind participarea la urmatoarea sesiune (a UNESCO -n.r.) si am trimis deja scrisoari catre mai multe organizatii din tara privind problemele legate de intangibilitatea mostenirii culturale. Printre acestea se numara Universitatea de Stat din Erevan, Conservatorul, Institutul de Arheologie etc. Suntem deschisi la orice sugestii”, a declarat Pogosian. Acesta a mai adaugat ca un accent deosebit se va pune pe participarea la aceste descutii de la Baku pe prezenta unor reprezentanti ai diplomatiei armene si a Ministerului Economiei din aceasta tara.
de Natalia Ciobanu | ian. 3, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca in 2012 Republica Moldova a facut pasi importanti in scopul apropierii de UE, premierul acestei tari, Vlad Filat, este convins ca si in noul an lucrurile vor sta la fel. Vlad Filat a mentionat ca 2013 a fost desemnat in mod oficial ca „An european al cetatenilor” de catre Parlamentul European si de Consiliul European, la propunerea Comisiei Europene. Evenimentele care vor avea loc pe parcursul anului european vor explica modul in care oamenii pot beneficia in mod direct de drepturile lor in UE, precum si politicile si programele existente. De asemenea, anul european va stimula organizarea la nivelul UE a unei dezbateri cu cetatenii cu privire la modul in care ar trebui sa arate Uniunea Europeana in viitor si la reformele necesare pentru imbunatatirea vietii de zi cu zi. „Toate cele mentionate mai sus arata ca anul 2013 va fi unul deosebit pentru cetatenii europeni, dar si pentru Republica Moldova. Nu o data am mentionat ca cetatenii Republicii Moldova sunt cetateni europeni si ei trebuie sa beneficieze din plin de drepturile si libertatile de care beneficiaza cetatenii europeni. Anume acest obiectiv il urmarim in actiunile noastre consecvente din ultimii mai bine de trei ani, care au drept scop final aderarea Republicii Moldova la marea familie europeana. Toate actiunile noastre au ca si beneficiar final cetateanul, de aceea era si logic ca noi sa ne alaturam acestei initiative si sa declaram si in Republica Moldova anul 2013 drept „An european al cetatenilor”, a spus Filat intr-un interviu pentru Moldpres. Prim-ministrul a subliniat ca in ultimii ani, la Chisinau a fost practic toata conducerea Uniunii Europene, dar si numerosi lideri europeni, care au reiterat sprijinul lor pentru aspiratiile europene ale Republicii Moldova. Aceasta fiind o recunoastere directa a reusitelor Moldovei in directia integrarii europene. Vlad Filat a mai declarat ca integrarea europeana este un proces ireversibil si care are la baza optiunea exprimata de cetateni in cadrul ultimelor doua scrutine parlamentare.
