de Natalia Ciobanu | apr. 30, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timosenko, simbol al opozitiei ucrainene
Comisia ucraineană pentru graţieri a recomandat preşedintelui Viktor Ianukovici să nu o elibereze din închisoare pe ex-premierul Iulia Timoşenko. Potrivit Ria Novosti Ucraina, următoarea cerere de graţiere, adresată preşedintelui de opoziţia de la Kiev, va fi luată în considerare nu mai devreme de 2014. Analiştii politici ucraineni susţin însă că Timoşenko ar putea fi eliberată abia după alegerile prezidenţiale, care sunt programate pentru primăvara anului 2015.
La reuniunea de la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia de graţieri a decis să recomande preşedintelui să nu ia hotărârea de eliberare a Iuliei Timoşenko, membrii comisiei considerâd că graţierea ar fi prematură, în condiţiile în care justiţia nu s-a pronunţat în alte două dosare penale deschise împotriva fostului premier. Viktor Ianukovici a declarat de repetate ori că graţierea Iuliei Timoşenko va fi posibilă numai după finalizarea tuturor procedurilor legale în dosarele deschise împotriva fostului prim-ministru. Există posibilitatea ca autorităţile să prelungească procedurile în celelalte două cazuri penale, în care Timoşenko este acuzată de implicare în asasinarea unui fost deputat şi de comiterea unor infracţiuni financiare, în anii 1990, pe vremea când se afla la conducerea corporaţiei Sistemele Energetice Unice ale Ucrainei.
Precedentul Lutenko
Odată cu graţierea fostului ministru de Interne, Iuri Luţenko, simpatizanţii Iuliei Timoşenko au sperat că preşedintele Ucrainei va lua o decizie similară şi în cazul fostului premier, însă analiştii consideră că eliberarea Iuliei Timoşenko ar fi periculoasă pentru Viktor Ianukovici.
„Diferenţa fundamentală este că fostul ministru Luţenko nu reprezintă o ameninţare directă pentru Ianukovici, în timp ce riscurile legate de eliberarea Iuliei Timoşenko sunt mult mai mari”, susţine analistul politic Volodimir Fesenko, directorul Centrului pentru Studii Politice „Penta” din Kiev, care reiterează că soluţionarea problemelor legate de aplicarea selectivă a justiţiei este una dintre cerinţele UE, pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească înainte de semnarea Acordului de asociere.
Probleme diplomatice
Kievul speră să semneze documentul la summitul „Parteneriatului Estic”, care va avea loc în noiembrie 2013, cu toate că Bruxellesul a cerut ca problema justiţiei selective să fie rezolvată până în luna mai. „Deşi oficialii europeni au subliniat în repetate rânduri necesitatea eliberării Iuliei Timoşenko şi a lui Iuri Luţenko, pentru Viktor Ianukovici, orice presiuni nejustificate din exterior reprezintă un factor destul de descurajant”, subliniază directorul Centrului ucrainean de Studii Politice şi Conflictologie, Mihail Pogrebinski. Opinia sa este împărtăşită şi de către Vladimir Fesenko, care susține că pentru Ianukovici şi apropiaţii săi, detenţia Iuliei Timoşenko este mai mult o chestiune de principiu.
Razboi la CEDO
Iulia Timoşenko a depus la CEDO o plângere în care acuză că a fost condamnată politic, instanţa urmând să ia o decizie în acest sens marţi, 30 aprilie. Potrivit avocatului fostului premier, Serghei Vlasenko, dacă CEDO va lua o decizie favorabilă Iuliei Timoşenko, Ucraina va fi obligată să o elibereze din închisoare, deşi plângerea depusă la Curtea Europeană nu atacă sentinţa de condamnare.
Analistul Volodimir Fesenko, însă, este de părere că probabilitatea eliberării Iuliei Timoşenko va creşte brusc după alegerile prezidenţiale din 2015, chiar dacă acestea vor fi câştigate de Ianukovici, nu de un reprezentant al opoziţiei. „În primul rând, în 2015, Timoşenko va avea deja ispăşit mai mult de jumătate din termen, iar, în al doilea rând, este puţin probabil că, după alegerile prezidenţiale, fostul premier va mai reprezenta o ameninţare serioasă pentru Ianukovici”, a declarat Fesenko.
de Natalia Ciobanu | apr. 21, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Bruxelles este tot mai ingrijorat de perpetuarea crizei politice de la Chisinau, in pragul semnarii unor acorduri foarte importante intre UE si Republica Moldova. „Republica Moldova este binevenita in Uniunea Europeana. impreuna putem obtine mai mult. Anul 2013 este crucial pentru a aduce mai aproape Republica Moldova de Uniunea Europeana. Avem nevoie de un partener european in Republica Moldova, iata de ce am venit la Chisinau. Parlamentul European este ingrijorat de criza politica de la Chisinau. Astfel de crize se intampla in orice tara, insa important este sa fie identificata calea de iesire din aceasta criza si sa ne unim fortele pentru un scop comun, care in acest caz este integrarea europeana a Republicii Moldova”, a declarat vicepresedintele Parlamentului European, Jacek Protasiewicz. De aceea parere a fost eurodeputatul Monica Macovei. „Nu putem accepta ca acest parcurs sa inceteze. Ne pasa de ceea ce se intampla la Chisinau si vrem sa sustinem formarea unui nou Guvern. Toata lumea trebuie sa munceasca pentru ca in noiembrie 2013, la Vilnius, Uniunea Europeana sa-si dea acordul pentru liberalizarea vizelor, pentru Acordul de Asociere cu Republica Moldova si pentru Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator. Pentru ca aceste acorduri sa fie semnate, trebuie sa existe un Guvern pro-european”, a afirmat Macovei.
de Natalia Ciobanu | mart. 12, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Viktor Iuscenko, alungat din propriul partid
Partidul „Nașa Ucraina” („Ukraina noastră”), susținătorul activ al lui Viktor Iușcenko, candidatul opoziției la președinția Ucrainei în noiembrie 2004 și participant activ la Revoluția Portocalie din acea perioadă, și-a pierdut notorietatea de care se bucura în acea perioadă. Susținătorul valorile europene și a orientării pro-occidentale a Ucrainei a rămas în afara parlamentului de la Kiev după alegerile generale din octombrie 2012, pentru că a obținut un scor mai mic de pragul electoral de 5%.
Începând cu luna februarie, „Nașa Ukraina” a revenit pe primele pagini ale ziarelor, după ce organizația din Kiev a formațiunii a decis să îl excludă din partid pe liderul partidului Viktor Iușcenko (președinte al Ucrainei în perioada 2005-2010), iar la câteva zile după acest anunț, un președintele biroului politic, Serghei Bondarciuk, a organizat un congres, la care a fost votată decizia privind autolichidarea formațiunii.
Razboi civil
Viktor Iușcenko a fost acuzat de colegii săi din organizația din capitală că la parlamentarele din 2012 ar fi înaintat candidați incompetenți în unele regiuni din sudul și estul Ucrainei, pentru a le oferi mai mari șanse celor de la Partidul Regiunilor. „Prin aceste acțiuni Viktor Iușcenko a trădat idealurile partidului nostru”, au comentat decizia foștii colegi ai lui Iușcenko. Fostul șef de stat a mai fost acuzat că ar fi uzurpat puterea în partid, deoarece refuza să organizeze congresul partidului la care urma să fie aleasă noua conducere.
Presa de la Kiev a scris că „Nașa Ukraina” s-a întrunit, doar că în două congrese separate. Unul a fost prezidat de către Viktor Iușcenko, iar altul de către Ruslan Bondarciuk. La congresul organizat de Bondarciuk, a fost luată decizia de a autosuspenda activitatea partidului. Pentru aceasta au votat delegații din 18 regiuni, ceea ce constituie două treimi din componența organizațiilor teritoriale ale formațiunii „Nașa Ukraina”, astfel încât adepții lui Bondarciuk nu pun la îndoială legitimitatea acestei decizii. „Partidul „Nașa Ukraina” a devenit un satelit al Partidului Regiunilor. Deoarece acest lucru contravine ideologiei și valorilor Maidanului (piața centrală din Kiev, unde a avut loc Revoluția Portocalie – n. red.), noi nu am avut o altă opțiune decât de a stopa activitatea formațiunii”, a explicat Bondarciuk. El a mai precizat că drapelul, ștampila și certificatul de înregistrare al partidului vor fi păstrate în Muzeul Revoluției Portocalii din Kiev.
Iușcenko se mai vrea președinte
Totodată, Bondarciuk a mai declarat că mmebrii formațiunii nu vor să renunțe la activitatea plitică și că au început deja negocieri privind colaborare cu partide politice de dreapta cu care ar putea crea un partid puternic.
Cu toate acestea, Viktor Iușcenko a declarat într-un interviu pentru publicatia „Kommersant” că ar putea candida la funcția de șef de stat în anul 2015. „Nu știu acum ce voi face, dar nu exclud o asemenea posibilitate. La momentul potrivit voi lua o decizie”, a spus Iușcenko.
Anterior Viktor Iușcenko a declarat că se consideră cel mai bun președinte din perioada independenței Ucrainei. Viktor Iușcenko a mai candidat pentru al doilea mandat și la alegerile prezidențiale din 2010, obținând un scor de 6%.
de Natalia Ciobanu | feb. 26, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Razboiul politic de la Chisinau este aproape de apogeu si niciuna dintre tabere nu pare sa doreasca incetarea ostilitatilor. In timp ce premierul Vlad Filat refuza sa capituleze din fruntea guvernului, PDM-ul lui Lupu si Plahotniuc se pregateste sa dea lovitura finala si ameninta ca va vota caderea actualului cabinet impreuna cu PCRM. Seful Guvernului de la Chisinau a declarat marti seara ca nu-si va prezenta demisia. „Nu voi capitula in fata mafiei si ar fi o lasitate daca mi-as da demisia. Cei care vor sa inainteze motiune de cenzura, votul de neincredere, vor trebui sa-si asume efectul – alegerile anticipate”, a spus Filat. La randul sau, liderul PLDM Valeriu Strelet a declarat marti ca demisia Guvernului ar declansa in mod automat mecanismul unor alegeri parlamentare anticipate. „Demisia Guvernului AIE2 va duce inevitabil la alegeri anticipate. Vlad Filat are mandat din partea cetatenilor pentru a implementa agenda de reforme si de integrare europeana. Guvernul are mandat din partea cetatenilor si ramane unul functional”, a declarat vicepresedintele PLDM, Valeriu Strelet, in cadrul unui briefing de presa, citat de Unimedia.md. Pe de cealalta parte, PDM-ul lui Lupu cere demisia actualului cabinet Filat. „Consider ca Guvernul si Vlad Filat trebuie sa-si dea demisia, iar ulterior sa inceapa negocierile privind semnarea unui nou Acord de guvernare. Negocierile trebuie sa inceapa de la 0. Astfel, si eu sunt gata sa-mi dau demisia din functia de speaker”, spune Marian Lupu.
Comunistii vor anticipate
Daca PLDM si PDM continua cearta, comunistii in contiua agenda politica de dezbinare. Partidul Comunistilor din Republica Moldova solicita alegeri anticipate si demisia din functie a liderilor AIE. O astfel de initiativa a fost inaintata marti catre Parlamentul de la Chisinau. in cadrul unui comunicat de presa, unde PCRM isi expune pozitia cu privire la situatia politica, formatiunea anunta ca a adresat deputatilor 5 intrebari la care solicita raspuns public in cel mai scurt timp. Comunistii cer membrilor AIE stabilirea datei alegerilor anticipate, care trebuie sa aiba loc nu mai tarziu de luna iune 2013. O alta cerinta inaintata de opozitie vizeaza reformarea Comisiei Electorale Centrale si CCA, care ar trebuie sa fie sub controlul societatii civile. In context, comunistii solicita garantii legislative suplimentare, care sa stopeze falsificarea alegerilor si cumpararea alegatorilor. De asemenea, initiativa prevede ca Procuratura, Serviciul de Informatii si Securitate, Ministerul Afacerilor Interne sa opreasca imediat represiunile asupra unor surse mass-media independente si de opozitie.
de Natalia Ciobanu | feb. 14, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus, Vladimir Putin, a felicitat joi FSB (serviciul federal de securitate) pentru activitatea sa din anul trecut, care a permis demascarea a peste 200 de agenti straini, in cadrul unei reuniuni cu conducerea fostului KGB. Putin, el insusi fost agent KGB sovietic si director al FSB inainte de a accede la puterea politica in 1999, a salutat munca „onesta” a fostilor sai colegi in 2012, potrivit site-ului Kremlinului. „Anul trecut, gratie operatiunilor unitatilor noastre de contraspionaj, au fost demascati 34 de ofiteri de meserie si 181 de agenti ai serviciilor secrete straine, dintre care 12 au fost prinsi in flagrant delict”, a declarat Putin. „Spionajul vizeaza tehnologiile noastre de varf, planurile de dezvoltare ale fortelor noastre armate si industria noastra militara, precum si informatiile cruciale de ordin politic si economic”, a continuat presedintele rus in fata adunarii gradatilor din FSB. O alta prioritate este lupta impotriva terorismului, a adaugat Putin. „Trebuie impiedicata inrolarea oamenilor, a tinerilor, in gruparile teroriste si cele cladestine”, a subliniat el. El a subliniat necesitatea de a impiedica „orice ingerinta directa sau indirecta in afacerile (noastre) interne”, reafirmand necesitatea de a supraveghea activitatile organizatiilor neguvernamentale finantate din strainatate. Putin a avertizat, de asemenea, impotriva „tentativelor de franare a procesului de integrare” pe teritoriul fostei URSS. Rusia, care are o uniune vamala cu Belarus si Kazahstan, vrea sa faca din aceasta embrionul unei noi Uniuni economice eurasiatice pe teritoriul fostei URSS.
