de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, UE
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.
Consens politic
„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.
Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.
Guvern de criză
Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.
În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.
Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.
După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.
Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Plan american
Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.
Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.
În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.
Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 7, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria
Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.
Acuzații dure
„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.
Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.
Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.
Revizionism istoric
Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.
„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.
Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.
Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.
Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.
Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.
Buturuga estoniană
Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.
Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.
”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.
Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.
Războiul despăgubirilor
Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.
Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.
În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.
Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică
Sute de miliarde
Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 6, 2020 | România, Știri
Delfinii din Marea neagră, amenințați de pescuitul ilegal
În luna aprilie echipele de voluntari ai organizaţiei ecologiste Mare Nostrum, din Constanţa, au participat la documentarea a 12 cazuri de delfini eşuaţi, ale căror cadavre în descompunere au fost descoperite pe plajele turistice ale staţiunilor româneşti, de la Corbu până la Saturn, informează un comunicat de presă al organizației, transmis mass-media. Potrivit sursei citate, în luna aprilie, voluntarii Mare Nostrum s-au deplasat la 12 cazuri de eşuări ale unor defini, 11 dintre acestea fiind consemnate în perioada 17-28 aprilie, iar exemplarele erau din speciile marsuin şi afalin, cei mai mulţi aflaţi în stare avansată de descompunere.
Statistică îngrijorătoare
„În urma sesizărilor primite la numărul de urgenţă delfini – 0763255731, colegii noştri s-au deplasat la 12 cazuri de delfini eşuaţi, pe toată întinderea litoralului românesc. Intervenţiile rapide au avut loc la Corbu, Năvodari, Mamaia, Eforie Sud, Olimp şi Saturn, cele mai multe sesizări fiind înregistrate în zona Năvodari. Exemplarele fiind în stare avansată de descompunere, nu s-a putut stabili cauza exactă a morţii” – se arată în comunicatul Mare Nostrum.
În ceea ce priveşte exemplarele de marsuini, acestea nu au depăşit 1 m lungime, fiind juvenili, iar cele mai multe cazuri au fost înregistrate pe data de 28.04.2020, echipele de ecologişti sau deplasat pentru a recupera cadavrele a patru delfini.
„Ipotezele pe care le avem în determinarea cauzelor care au indus mortalitatea delfinilor şi marsuinilor ajunşi la mal, în ultima perioadă, deşi îngreunate de stadiul avansat de descompunere în care au fost găsite parte dintre exemplare, relevă atât activitatea de pescuit derulată în mod legal înainte de perioada de prohibiţie – instaurată de la 15 aprilie, cât şi pe cea ilegală din timpul perioadei de prohibiţie, dar şi cauze naturale. Cel puţin unuia dintre cadavre îi lipseau înotătoarele codală şi pectorală, aşa că se poate presupune că a fost prins în plasele pescăreşti, chiar dacă nu prezenta alte urme vizibile”, subliniază comunicatul ONG Mare Nostrum. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Administrația Trump nu este impresionată de efortul UE
SUA, absente de la teledonul mondial organizat luni de Uniunea Europeană pentru a finanţa descoperirea unui vaccin împotriva noului coronavirus, au minimalizat această iniţiativă, calificând-o drept o conferinţă „printre atâtea altele” şi şi-au exprimat hotărârea de a acţiona singure, relatează AFP, citată de agențiile de presă de la București. „În calitate de lider mondial în ajutorul străin împotriva COVID-19, salutăm eforturile UE de a atrage promisiuni de contribuţii suplimentare pentru a combate această pandemie”, a declarat presei un înalt reprezentant al administraţiei Donald Trump.
Triumfalism american
„Numeroase programe şi organizaţii care vor fi susţinute în cadrul acestei conferinţe a donatorilor de fonduri primesc deja finanţări şi o susţinere foarte semnificative din partea statului şi a sectorului privat americane”, a adăugat el. „Susţinem acest efort de finanţare al UE, este un efort de finanţarea printre atâtea altele care sunt în curs”, a mai precizat sursa citată.
Întrebat în mai multe rânduri despre motivele absenţei Washingtonului de la această conferinţă, acest responsabil a evitat constant întrebarea, în cele din urmă minimalizând iniţiativa europeană. Responsabilul citat a preferat să insiste asupra rolului jucat de americani.
„SUA sunt cu adevărat în fruntea tuturor acestor eforturi internaţionale”, în calitate de „cel mai important donator din lume în domeniile sănătăţii şi umanitar”, a spus el. Sursa citată de mass-media de peste Ocean a dat asigurări că preşedintele Trump, care nu-şi ascunde lipsa de apetit pentru iniţiativele multilaterale, se află în prima linie a coordonării internaţionale împotriva epidemiei, pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale americane.
Uniunea Europeană, miliarde pentru vaccin
Miliarde pentru vaccin
O conferinţă a donatorilor organizată online de Comisia Europeană a permis strângerea a 7,4 miliarde de euro pentru a finanţa dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, a anunţat preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Am făcut-o. În doar câteva ore am strâns 7,4 miliarde de euro pentru vaccin, diagnosticare şi tratament. Asta va contribui la începerea unei cooperări globale fără precedent”, a declarat Ursula von der Leyen, precizând că vedeta muzicii pop Madonna a anunţat o contribuţie de 1 milion de dolari.
Comisia Europeană a dat lovitura de începere a acestui „maraton online” la ora locală 15:00 (13:00 GMT) prin anunţarea unei contribuţii de un miliard de euro. Franţa şi Germania au ridicat apoi ştacheta donaţiilor la peste 2 miliarde de euro, cu contribuţii de 500 şi, respectiv, 525 milioane de euro. La o oră de la lansarea conferinţei, fuseseră promise peste 5 miliarde de euro.
Promisiuni financiare
Italia a promis 140 de milioane de euro, Spania – 125 de milioane de euro, Canada a anunţat o contribuţie de 850 de milioane de dolari, alături de o donaţie de 500 de milioane de dolari de la Arabia Saudită, 388 de milioane de lire sterline de la Marea Britanie, 60 de milioane de dolari de la Israel şi 1,3 milioane de dolari de la Africa de Sud.
Totuşi, notează DPA, nu se ştie pentru moment câte dintre aceste angajamente de finanţare reprezintă fonduri noi față de cele deja anunțate de autoritățile din diferite state.
Deşi s-au realizat angajamente de 7,4 miliarde de euro, Ursula von der Leyen a afirmat că va fi nevoie de „mult mai mult” în lunile care vor urma. „Sprintul de astăzi este un început grozav pentru maratonul nostru”, a mai spus Ursula von der Leyen după teledonul de trei ore deschis statelor, organizaţiilor, filantropilor şi celebrităţilor din lumea întreagă. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Scăderea prețurilor la petrol amenință stabilitatea Federației Ruse
Federația Rusă se confruntă cu cea mai rapidă evoluție a pandemiei în Europa, numărul cazurilor de coronavirus urcând vertiginos în ultimele zile, astfel că marți a fost depășită cifra de 150.000. Modul în care autoritățile ruse gestionează situația este contestată de un număr din ce în ce mai mare de cetățeni, mai ales pe rețelele sociale, relatează mass-media regională. Frustrările populației au crescut pe fondul evoluției nefavorabile a pandemiei, problemelor economice grave cauzate de măsurile de izolare, amplificate de scăderea prețurilor la petrol și a înghețării majorității planurilor de investiții strategice.
Luni, autoritățile de la Moscova au anunțat că numărul de noi cazuri de coronavirus în Rusia a fost de peste 10.000, fiind a doua zi consecutivă când este depășit acest prag. În același timp, bilanțul deceselor se apropie de 1.400. În pofida acestor evoluții, rata mortalității rămâne scăzută în comparație cu țări, precum Italia, Spania și Statele Unite. Autoritățile spun că se datorează închiderii rapide a frontierelor, testării ample și monitorizării infecțiilor, în timp ce criticii pun la îndoială cifrele prezentate de oficialii ruși, relatează postul CNN. Declarațiile autorităților ruse sunt contestate de o serie de activiști, care acuză oficialii că nu raportează cifrele reale.
Printre cei infectați se numără și Mihail Mișustin, premierul Rusiei, care a fost înlocuit rapid de președintele Vladimir Putin.
Forțele militare, decimate
În privința numărului de cazuri active, Rusia este pe locul doi în Europa, cu 125.000, în ultima săptămână fiind înregistrată o creștere accelerată a numărului de noi cazuri. Printre aceștia cel puțin câteva mii sunt membri ai unor unități militare terestre, navale ori aeriene, precum și ai unor instituții militare de învățământ.
Potrivit presei, printre militarii infectați se numără și cei care au participat la repetițiile pentru Parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, care între timp a fost amânată din cauza pandemiei.
De asemenea, în pofida afirmațiilor autorităților privind eficacitatea măsurilor de combatere a pandemiei, tot mai multe cadre medicale ruse trag un semnal de alarmă în legătură cu situația din spitale, atrăgând atenția la lipsa de finanțare și de echipamente medicale moderne din multe unități medicale.
Desfășurarea nefavorabilă din acest moment a pandemiei în Rusia reprezintă o turnură dramatică comparativ cu situația din luna martie, când Vladimir Putin poza în salvatorul lumii, trimițând un avion cu echipamente medicale la New York.
Însă, la mijlocul lunii aprilie, confruntat cu creșterea numărului de cazuri, Vladimir Putin recunoștea că Rusia “are multe probleme”.
Potrivit unui sondaj de opinie, realizat de Levada Center în martie, doar 46% dintre respondenți ar dori ca Putin să rămână la putere după finalul actualului său mandat, în 2024, față de 54% în luna iunie a anului trecut, relatează mass-media britanică.
Popularitatea elitei politice rusesti, in scadere
Record negativ
În timp ce unele țări europene încep să relaxeze treptat măsurile de izolare, Rusia a devenit țara din Europa care acum înregistrează zilnic cel mai mare număr de noi infecții. Rezidenții Moscovei, epicentrul pandemiei în Rusia, sunt îndemnați să rămână în locuințe, în pofida vremii frumoase.
Moscova, cel mai mare oraș rusesc, cu un buget care poate rivaliza cu cel al Parisului sau Berlinului, a gestionat pandemia impunând carantina, testări pe scară largă și cheltuind milioane pe noi paturi de spital și echipamente medicale.
Dar restul țării, rămas mult în urmă ca nivel de trai, riscă să fie copleșit de pandemie. Medici din întreaga Rusie au făcut apeluri la ajutor în săptămânile recente, plângându-se de spitalele subfinanțate și prost echipate, în care adesea lipsesc provizii de bază.
În unul din cele mai recente apeluri, zeci de medici și asistente din orașul Ufa au înregistrat un video în care îi îndemnau pe oficiali să investigheze ceea ce ei au descris drept o mușamalizare a pandemiei COVID-19 la spitalul de acolo.
Sondaje recente arată că rușii sunt împărțiți aproape exact în două cu privire la modul în care autoritățile au gestionat pandemia.
Planuri constituționale amânate
Liderul rus a ales să se distanțeze de gestionarea răspunsului la pandemie devreme după izbucnirea acesteia, nedorind să fie asociat cu vești proaste, și a lăsat la latitudinea liderilor regionali să își dea seama de cel mai potrivit răspuns la criză.
Când a izbucnit pandemia COVID-19, Rusia urma să organizeze un referendum asupra unor amendamente constituționale care i-ar fi permis președintelui Putin să rămână la putere până cel puțin în 2036. Analiștii politici au început însă să discute de ceva aproape de neconceput: renunțarea la amendamente cu totul.
Deși majoritatea se așteaptă ca inițiativa să meargă înainte, Kremlinului îi va veni greu să îi convingă pe rușii afectați de ceea ce mulți experți se așteaptă că va fi cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice, să iasă la vot. (N.G.)
