Flota de nord a Rusiei urmăreşte un grup de nave americane şi britanice care au intrat luni dimineaţă în Marea Barents, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de Interfax, preluată de mass-media internațională.
Navele de suprafaţă din marina militară americană nu au operat în Marea Barents începând de la jumătatea anilor ’80, iar Ministerul Apărării rus a fost notificat la 1 mai ”în efortul de a evita neînţelegerile, de a reduce riscurile şi de a preveni o escaladare neintenţionată”, relatează sursa citată.
Arctica, obiectiv strategic
Flota de nord rusă, care include atât nave de suprafaţă, cât şi submarine cu propulsie nucleară, are baza în apropiere de Murmansk, în apele Golfului Kola.
În afară de considerabilele rezerve de hidrocarburi, Arctica suscită interesul Rusiei datorită rutei nord-estice pe care speră să o exploateze pe viitor drept marea rută comercială ce leagă Europa şi Asia. Această rută maritimă, devenită mai practicabilă ca urmare a încălzirii climatice şi topirii gheţarilor, ar urma să joace un rol tot mai important în comerţul internaţional.
Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă
Desant naval
Forţele navale ale SUA au informat că patru nave de-ale sale şi una a Forţelor regale britanice intraseră în Marea Barents pentru a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă în condiţii de mediu vitrege dincolo de Cercul polar de nord.
US Navy a anunțat că Flota 6 a SUA a efectuat un exercițiu bilateral de luptă împreună cu nave ale Marii Britanii în zona Cercului Arctic. Într-un comunicat de presă al US Navy se menționează că – un submarin, un avion de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon și două distrugătoare Aegis din clasa Arleigh Burke USS Donald Cook (DDG 75) și USS Porter (DDG 78), aflate sub comanda SUA – au efectuat, în Marea Norvegiei, exerciții de luptă anti-submarin în condițiile vitrege din Arctica.
Acestora li s-au alăturat nava de sprijin USNS Supply (T-AOE 6) și HMS Kent (Royal 78) ale Royal Navy.
Submarinul US Navy și aeronava de recunoaștere maritimă P8-A Poseidon au participat și ele la exercițiile care au avut obiectiv consolidarea interoperabilității celor două forțe navale aliate.
Cold Response, amânat de pandemie
Desfășurarea forțelor navale americano-britanice vine în urma amânării din cauza pandemiei a tradiționalului exercițiu internațional Cold Response, la care urmau să ia parte peste 15.000 de militari ai NATO în nordul Norvegiei, aproape de graniţa cu Rusia.
„Dorim să menţinem capacităţile de luptă ale armatei astfel încât să putem susţine societatea în perioada turbulentă care vine”, a explicat şeful Centrului de operaţiuni al armatei, Rune Jakobsen, într-o conferinţă de presă.
La exerciţiul prevăzut să se desfăşoare în perioada 12-18 martie urmau să participe soldaţi din zece state membre sau partenere ale Alianţei nord-atlantice. Având ca obiectiv testarea capacităţii de luptă de mare intensitate în condiţii grele de iarnă. Armata norvegiană vrea să „evite să fie o povară pentru aparatul de sănătate civil”, care ar fi trebuit să-i furnizeze personal, a menţionat ofiţerul citat.
Anunţul venea la scurt după ce oficialii armatei Norvegiei au anunţat închiderea bazei militare de la Skjold, în zona unde urmau să aibă loc manevrele, după ce un soldat a fost testat pozitiv la Covid-19. Este singurul caz de până acum din rândurile forţelor armate, dar 240 de militari sunt încă în carantină, a mai spus Jakobsen. (N.G.)
Cabinetul de Miniștri de la Kiev a decis, într-o ședință a Guvernului, prelungirea până la 22 mai a măsurilor de carantină impuse pentru a preveni răspândirea noului tip de coronavirus, relatează RBC, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este important să finalizăm corect procesul de carantină. Acum vedem că OMS (n.r.-Organizația Mondială a Sănătății) a extins regimul global de urgență. Prin urmare, pentru noi, atenuarea carantinei nu înseamnă eliminarea acesteia. Carantina va fi extinsă până în 22 mai. În continuare, vom vedea cum se va mișca pandemia în lume“ a declarat premierului Denis Şmigal.
Starea de carantină impusă de autorităţile din Ucraina expiră pe 11 mai 2020. Ministrul Sănătății Maxim Stepanov a precizat că peste o săptămână autoritățile au adaptat măsuri de relaxare a restricțiilor. Astfel, vor fi permise plimbările prin parcuri. De asemenea se vor fi deschise mai multe magazine, cafenele și saloane de frumusețe. (N.G.)
Comisia Europeană sprijină dezvoltarea unui vaccin
Comisia Europeană promite un miliard de euro în cadrul eforturilor de descoperire a unui vaccin, de teste şi tratamente pentru noul coronavirus, la începutul unei conferinţe internaţionale a donatorilor, relatează DPA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este un efort al „echipei Europa”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când a anunţat acest angajament, sugerând că suma include şi contribuţii ale statelor membre UE.
Sprijin german
„Amploarea răspunsului nostru trebuie să fie pe măsura crizei”, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Acestea sunt zile întunecate, dar sunt şi zile care ne arată umanitatea”, a adăugat el.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat luni că Germania va contribui cu 525 de milioane de euro la fondul global care va fi folosit pentru descoperirea unui vaccin sau a unui tratament pentru COVID-19. „Vom contribui cu 525 de milioane de euro direct la această conferinţă a donatorilor şi vom continua să ne respectăm obligaţiile pentru sănătatea globală prin alocarea sumei de 1,3 miliarde de euro”, a spus Merkel.
Bun public global
Orice vaccin împotriva noului tip de coronavirus trebuie să fie considerat un „bun public global”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron în timpul unei conferinţe internaţionale a donatorilor pentru susţinerea eforturilor în vederea dezvoltării unui asemenea vaccin, relatează mass-media de la Paris. Vaccinul ar trebui „să fie oferit întregii planete de către organizaţia pe care o vom alege”, a spus Macron, atenţionând că lumea este „într-o cursă contra cronometru” pentru salvarea de vieţi. „Confruntaţi cu COVID-19, ‘fiecare pentru sine’ ar fi cea mai mare greşeală”, a avertizat Emmanuel Macron, care a adăugat că actuala criză poate fi depăşită doar împreună.
Şeful statului francez a promis 500 de milioane de euro pentru a susţine finanţarea eforturilor în vederea găsirii unui vaccin, în plus la suplimentarea finanţării pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Papa Francisc a binecuvântat efortul internațional
Binecuvântare papală
Papa Francisc a lansat duminică un apel la cooperare ştiinţifică internaţională în vederea descoperirii unui vaccin împotriva noului coronavirus şi a spus că un astfel de vaccin, dacă se va dovedi eficient, ar trebui să devină disponibil în lumea întreagă, relatează Radio Vatican, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Papa Francisc, care a rostit discursul său duminical din Biblioteca de la Vatican, în locul tradiţionalei cuvântări din piaţa Sfântul Petru din cauza măsurilor de izolare adoptate în Italia, a mulţumit tuturor angajaţilor din lumea întreagă care furnizează servicii esenţiale către populaţie.
Suveranul pontif a încurajat cooperarea internaţională pentru a combate criza şi noul coronavirus, care a infectat aproape 3,5 milioane de oameni şi a ucis peste 240.000 de persoane la nivel global. „De fapt, este important să unim unităţile ştiinţifice într-un mod transparent şi imparţial pentru a descoperi vaccinuri şi tratamente”, a precizat papa Francisc.
Liderul de la Vatican a mai spus că este de asemenea important „să garantăm accesul universal la tehnologiile esenţiale care permit fiecărei persoane infectate, în oricare parte a lumii, să primească tratamentul medical necesar”.
Duminică, papa Francisc şi-a exprimat sprijinul şi pentru o propunere lansată de un grup interreligios, cunoscut sub numele de Înaltul Comitet pentru Fraternitatea Umană, în vederea adoptării unei zile internaţionale pentru rugăciune şi post, pe 14 mai, pe durata căreia credincioşii din lumea întreagă vor putea să îl roage pe Dumnezeu să ajute omenirea să învingă pandemia de COVID-19. (Mihai Isac)
Circa o mie de israelieni au manifestat sâmbătă seara la Tel Aviv împotriva acordului încheiat între premierul Benjamin Netanyahu şi fostul său rival Benny Gantz, în ajunul primei şedinţe a Curţii Supreme care va examina acest acord, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Justiţia israeliană a fost sesizată de opt plângeri care se referă la clauzele acordului de coaliţie şi la posibilitatea ca Benjamin Netanyahu să conducă guvernul în timp ce este inculpat.
Curtea Supremă trebuie să studieze aceste plângeri duminică şi luni, înaintea termenului limită de joi pentru ca acordul să conducă la validarea guvernului în parlament.
Distanță socială
Aproximativ 1.500 de persoane s-au adunat în Piaţa Rabin din centrul oraşului respectând regulile de distanţare socială. „36 de miniştri. Nu vă este ruşine”, se putea citi pe multe pancarte purtate de manifestanţi.
Potrivit acordului semnat luna trecută de Netanyahu şi Gantz, noul guvern va avea 36 de miniştri, cel mai numeros cabinet din istoria Israelului.
O inflaţie aspru criticată de mai multe mişcări care organizează de câteva săptămâni manifestaţii pentru „a salva democraţia” israeliană ameninţată, în opinia lor, de manevrele lui Benjamin Netanyahu.
Purtând măşti de protecţie, manifestanţii au respectat riguros distanţa de doi metri impusă de măsurile în vigoare pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19 care a contaminat oficial în Israel peste 16.000 de persoane, dintre care 229 au decedat.
Acord controversat
Acordul prevede că Benjamin Netanyahu va fi prim-ministru în primele 18 luni, după care va fi înlocuit de Benny Gantz pentru o perioadă egală. Posturile de miniştri vor fi împărţite echitabil între cele două tabere politice.
Înțelegerea permite lui Netanyahu nominalizarea unor aliații într-o serie de posturi importante din justiția israeliană, într-o mișcare gândită, în opinia unor analiști politici israelieni, să îl ferească de repercursiuni juridice radicale care îl pot exclude definitiv din viața politică.
Deţinătorul recordului de longevitate în funcţia de prim-ministru din toată istoria Israelului, Benjamin Netanyahu, 70 de ani, a fost pus sub acuzare pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în trei dosare, dar procesul său care urma să se deschidă la jumătatea lui martie a fost amânat cu două luni din cauza măsurilor împotriva coronavirusului. (Mihai Isac)
Guvernul francez a decis astăzi prelungirea cu două luni, până la 24 iulie, a stării de urgenţă sanitară în vigoare pentru a lupta împotriva epidemiei de COVID-19, a anunţat ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, citat de mass-media franceză, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Introdusă în data de 24 martie, starea de urgenţă sanitară este prelungită deoarece ridicarea sa la 23 mai „ar fi prematură”, „riscurile de revenire a epidemiei” fiind „dovedite în cazul întreruperii bruşte a măsurile în vigoare”, se arată în proiectul de lege examinat sâmbătă în Consiliul de Miniştri şi care ar urma să fie înaintat începând de luni parlamentului de la Paris.
Sistem de informare
Textul stipulează cu prioritate condiţiile de carantină pentru persoanele care vin în Franţa şi care sunt infectate cu virusul. Proiectul de lege prevede de asemenea introducerea unui „sistem de informare” privind persoanele bolnave şi anturajul lor pentru o perioadă maximă de un an.
Propunerea urmăreşte „consolidarea cadrului juridic” şi „extinderea sa” pentru „a integra provocările relaxării măsurilor de izolare”, care ar urma să fie aplicată din data de 11 mai, a spus Olivier Véran la finalul consiliului de miniştri. „Va trebui să trăim pentru un timp cu virusul”, a subliniat el.
„Miza următoarelor luni va fi să învăţăm să trăim cu virusul”, a declarat şi ministrul de Interne, Christophe Castaner, aprig contestat pentru modul în care a gestionat criza.
Noul coronavirus a făcut 24.594 de morţi în Franţa, conform ultimului bilanţ oficial comunicat vineri seara.
Pisicile, infectabile cu virusul
Un prim caz recenzat în Franţa al unei pisici infectate cu COVID-19, cel mai probabil de la stăpânii ei, i-a făcut pe cercetători să le ceară bolnavilor de coronavirus să-şi limiteze contactele cu felinele lor pentru a le proteja.
Şcoala Naţională de Medicină Veterinară din Alfort (EnvA) îi sfătuieşte sâmbătă, într-un comunicat, pe proprietarii care au fost bolnavi de coronavirus şi care au pisici să limiteze contactele cu ele, să-şi pună mască atunci când se află în preajma lor şi să se spele pe mâini înainte de a le mângâia.
Unităţile de virologie din cadrul EnvA, Agenţiei Naţionale de Siguranţă Sanitară a Alimentelor, Mediului Înconjurător şi Muncii (Anses) şi Institutului Naţional pentru Cercetări în Agronomie (INRAE), în asociere cu Institutul Pasteur, au detectat o pisică în apropiere de Paris care a fost testată pozitiv la coronavirus.
Animalul, care prezenta simptome clinice de ordin respirator şi digestiv, este al patrulea caz de acest tip recenzat la nivel mondial, iar concluzia specialiştilor a fost că „cel mai probabil a fost infectată de stăpânii ei”. (N.G.)
