de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
Republica Moldova, în prag de alegeri parlamentare
Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a înregistrat Partidul AUR în calitate de concurent electoral. Alegerile parlamentare anticipate sunt organizate în data de 11 iulie 2021. Procesul a fost marcat de divergențe între membrii CEC în timp ce analizau demersul formațiunii pentru înregistrarea în cursa electorală. Au fost opt voturi pro, iar Andrei Volentir s-a abținut de la vot. Membrul CEC spune că are unele dubii față de unii candidați de pe listele AUR. Aceștia ar avea și calitatea de președinți ai altor partide.
Totodată, CEC a înregistrat simbolul electoral al concurentului pentru imprimare în buletinul de vot și a fost confirmată persoana responsabilă de finanţe (trezorier). Anterior, AUR a făcut publică lista primilor pretendenți la funcția de deputat: Victoria Grosu-Vremeș Vlad Bilețchi Valeriu Munteanu Dorin Chirtoacă Tatiana Potîng Igor Hîncu Veronica Herța Maria Arvinte Eduard Drăgulin Ilie Crețu Amintim că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 CEC a înregistrat 13 concurenți electorali. Termenul limită de depunere a documentelor este 11 iunie 2021.
Manevra Chirtoacă
Dorin Chirtoacă, alături de mai mulți membri ai Partidului Liberal, și-au suspendat calitatea de membri ai Partidului Liberal și au aderat la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în scopul participării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
Anunțul a fost făcut de Vlad Bilețchi în cadrul ședinței CEC, relatează deschide.md.
Potrivit acestuia, Dorin Chirtoacă, Veronica Herța dar și alți peste 20 de persoane s-au alăturat oficial echipei AUR.
Documentele privind suspendarea din funcția de președinte al Partidului Liberal au fost prezentate Agenției Servicii Publice. Experți locali consideră că AUR își va menține calitatea de concurent electoral oficial la Chișinău.
Negocieri eșuate
Anterior, secretarul general al Partidului Unității Naționale (PUN), Anatol Șalaru, a anunțat că formațiunea pe care o reprezintă nu va opta pentru o participare în scrutinul parlamentar de pe 11 iulie pe o platformă comună cu AUR. Declarații similare a făcut și liderul PUN, Octavian Țîcu.
Totuși mai multe partide unioniste au acceptat oferta AUR. Uniunea Salvați Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) și Partidului Liberal (PL), au aderat la proiectul AUR. Mai multe partide s-au opus demersului AUR de a deveni concurent electoral oficial la Chișinău
„Am decis ca noi, cei din Partidul Liberal, să facem front comun cu Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut un rezultat excepțional în cadrul alegerilor parlamentare din România. Necesitatea opțiunii unioniste în buletinul de vot este absolut necesară”, a declarat președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 4, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Putin, supărat pe SUA
Liderul rus Vladimir Putin a declarat că sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt motivate de competiţia politică internă din SUA. Putin a mai declarat că acestea reprezintă o „enigmă” pentru Moscova.
Putin a afirmat, în cadrul unui discurs susţinut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, că SUA folosește sancțiunile pentru a întârzia dezvoltarea Rusiei.
Ameliorare diplomatică
Putin a mai declarat că vrea să găsească modalitatea de a ameliora relaţiile ruso-americane la summitul comun din 16 iunie de la Geneva. „Trebuie să găsim o cale de a reglementa aceste relaţii care sunt în prezent la un nivel foarte prost”, a menţionat liderul rus la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.
„Noi nu avem niciun dezacord cu SUA, ei au un singur dezacord: vor să ne limiteze dezvoltarea, o afirmă public, şi tot restul decurge de aici”, a adăugat el.
De asemenea, Putin a respins criticile occidentale cu privire la democraţia în Rusia, evocând modul în care sunt reprimate manifestaţiile în SUA, de exemplu atunci când pe 6 ianuarie manifestanţii pro-Trump au invadat Congresul, sau în Europa, unde se folosesc din abundenţă „gloanţe de cauciuc”.
Atac la dolar
Putin a recunoscut că şi-ar dori ca ţările europene să plătească pentru gazul rusesc mai degrabă în euro decât în dolari.
„Euro este total acceptabil pentru noi pentru plăţile la gaz. Asta s-ar putea face şi ar trebui probabil să se facă”, a spus Putin în cadrul unei discuţii prin videoconferinţă cu cancelarul austriac Sebastian Kurz la acelaşi eveniment.
Anterior, ministrul de finanţe Anton Siluanov a indicat că Fondul suveran rus, unde ajung în special veniturile din exporturile de petrol, va lichida toate activele sale în dolari în termen de o lună, pe fondul noilor sancţiuni americane.
Această declaraţie ar avea mai mult o miză politică, înainte de primul summit pe care cei doi lideri îl vor avea la Geneva. Summitul are loc pe fondul tensiunilor puternice între Washington şi Moscova.
Kremlinul face eforturi de ani de zile să decupleze economia rusă de moneda americană, crucială în comerţul mondial. Datorită acestei situații Rusia este vulnerabilă la sancţiunile americane. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Balcani, Minoritați, România, Știri, Turcia
Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța
Ziua Limbii Turce, 5 iunie, va fi marcată printr-un spectacol aniversar de către Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR). Se marchează și împlinirea a cinci ani de când a fost sărbătorită pentru prima dată, Ziua Limbii Turce, 5 iunie 2016. Aceasta se sărbătoreşte anual, în data de 5 iunie, ca urmare a adoptării Legii nr. 223 de către Parlamentul României, în noiembrie 2016. Legea a fost iniţiată de deputatul Iusein Ibram. Evenimentul va avea loc vineri, 4 iunie 2021, ora 13.00, la Terasa Colonadelor din Constanţa.
Spectacolul va fi susţinut de ansamblul folcloric „Delıkanlılar” şi de tinerii, Melek Musledin şi Mustafa Fucigi, care vor recita poezii în limba turcă. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, va înmâna plachete aniversare unor personalităţi din spaţiul public, care au sprijinit prin activitatea lor, promovarea limbii şi culturii etnicilor turci din România. Se vor acorda plachete aniversare: secretarului de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Katalin Lacziko, prefectului judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, primarului municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, inspectorului şcolar general, prof. Sorin Mihai, profesorului universitar dr. Valentin Ciorbea şi preşedintei de onoare RESTO, Corina Martin.
Aniversare diplomatică
Vor mai primi plachete aniversare: ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul. Vor mai primi plachete consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, Daniel Iliuşcă, coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Hasan Burak Ceran. Premiat va mai fi şi directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Tuna Balkan.
Evenimentul este organizat de Comisia de cultură a UDTR şi este coordonat de preşedinta acesteia, Serin Türkoğlu. La spectacol sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale precum şi parlamentari. Ziua Limbii Turce, marcată pe 5 iunie în comunitățile etniei turce, este un simbol al multiculturalismului din spațiul românesc. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden
În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.
Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.
Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.
Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.
Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.
Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă
Summituri importante
A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.
Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.
Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.
Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA
„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice
Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”
Spațiu incomplet
De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.
”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.
Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.
”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”
Sprijin puternic
„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.
De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.
Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen
Strategie Schengen
„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.
Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.
Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
Planuri de amploare
Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.
Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.
În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)
