Găgăuzia, codașă la vaccinare

Găgăuzia, codașă la vaccinare

Medici din cadrul misiunii României în R. Moldova pe timp de pandemie de COVID-19

În UTA Gagauz-Yeri se înregistrează cel mai scăzut nivel de imunizare, asta chiar dacă doze de vaccin sunt suficiente şi de la diferiți producători, transmite MOLDPRES. Surse medicale locale au precizat că ieri în Găgăuzia a început distribuirea dozelor de vaccin Sinopharm și Pfizer, pe lângă Sputnik V.

“Sinopharm va fi administrat pentru prima şi a doua doză, Pfizer – doar pentru a doua. Dispunem şi de AstraZeneca, care este un analog al vaccinului “Sputnik-V” şi are absolut același principiu de imunizare”, au declarat sursele oficiale.

Totuşi, potrivit sursei citate, în pofida faptului că în autonomia găgăuză sunt suficiente doze de vaccin împotriva COVID-19, în regiune se atestă cel mai jos nivel de imunizare. “Or, virusul încă este printre noi şi prezintă pericol”, a estimat epidemiologul.

Găgăuzia  a dispus de mai multe feluri de vaccin: Sputnik V, Sinopharm și Pfizer.

Peste un milion de doze

Procesul de vaccinare a început în Republica Moldova în luna martie. În total, în UTA Gagauz-Yeri au fost imunizate 2,5 mii de persoane, ceea ce constituie circa 4%. Conform Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, până la etapa actuală, în Republica Moldova au fost recepționate peste 1,03 milioane de doze de vaccin. Prima doză a fost administrată pentru circa 386 de mii de persoane, iar rapelul pentru aproximativ 153 de mii, în total fiind administrate cca 539 de mii de doze de vaccin antiCOVID-19. (N.G.)

Share our work
Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, decis să rămână în Afganistan

Turcia va rămâne „singura ţară fiabilă” care va mai avea soldaţi în Afganistan după retragerea SUA şi a NATO, a declarat liderul turc Erdogan. Afirmațiile au fost făcute  înainte de decolarea sa către Bruxelles pentru summitul Alianţei.

„America se pregăteşte să plece în scurt timp din Afganistan şi, după ce (americanii) vor pleca, singura ţară fiabilă care va rămâne pentru a menţine procesul la faţa locului va fi evident Turcia”, a declarat Erdogan.

Cap de pod NATO

El a menţionat, fără a da alte detalii, că responsabili turci le-au comunicat sâmbătă omologilor lor americani că Ankara este pregătită să menţină efective în Afganistan.

Conform presei, militari turci ar putea rămâne să protejeze aeroportul din Kabul, principala cale de ieşire din ţară pentru diplomaţi occidentali şi lucrători umanitari.

Trupele occidentale urmează să fie retrase din Afganistan până la 11 septembrie 2021. Atunci se împlinesc 20 de ani de la atentatele din SUA care au declanşat invazia în ţara asiatică.

Avertismente talibane

Este necesar ca Ankara să-şi retragă trupele din Afganistan, conform acordului încheiat anul trecut de către SUA cu talibanii, au declarat surse talibane. Liderii talibani au respins o propunere turcă către NATO pentru desfășurarea unui contingent turc pe aeroportul din Kabul după retragere.

”Turcia face parte din trupele NATO prezente de 20 de ani şi trebuie, aşadar, să se retragă din Afganistan în baza acordului pe care noi l-am semnat cu Statele Unite la 29 februarie 2020”, a declarat liderul taliban Souhail Shaheen, la Doha, contactat de Reuters.

Afganistanul şi Turcia întreţin istoric ”bune relaţii”, iar talibanii vor să le menţină pe viitor, după instalarea la putere a unui guvern islamic la Kabul, afirmă el.

Numeroşi congresmeni americani, dar şi foşti şi actuali oficiali se tem că retragerea trupelor străine din Afganistan urmează să arunce această ţară într-un război civil şi să permită talibanilor să revină la putere, în contextul unui impas în negocierile de pace între insurgenţi şi Guvernul de la Kabul.

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Armata turcă poate rămâne la Kabul

Interese turcești

Ankara a propus, în cadrul unei reuniuni NATO, luna trecută, să apere şi să conducă aeroportul din Kabul după retragerea tuturor trupelor americane şi NATO din această ţară până la 11 septembrie, o retragere anunţată de către preşedintele american Joe Biden în aprilie 2021.

Demersurile autorităților turce sunt considerate un semnal puternic din partea regimului Erdogan pentru viitoarele autorități de la Kabul. Turcia dorește să joace un rol activ în viitorul statului afgan.

Printre principalii aliați turci din statul asiatic se numără Abdul Rashid Dostum, fost vicepreședinte al statului și mareșal. De origine etnică uzbecă, controversatul Dostum este fondatorul partidului Junbish-i-Milli Islami (Mișcarea Națională Islamică), având sprijin direct din partea Turciei pentru menținerea unor forțe paramilitare proprii. Alianța dintre Ankara și Dostum oferă diferite avantaje ambelor părți, în pofida imaginii negative a mareșalului afgan.

Enigma Rabbani

Un alt pion de viitor în planurile turcești pentru Afganistan este Selahaddin Rabbani, fost ministru de Externe afgan (2015-2019) și ambasador afgan la Ankara (2011-2012). Fiul fostului președinte afgan este considerat ca o soluție de compromis pentru a prelua conducerea unui stat afgan controlat parțial de talibani. Acesta are relații apropiate cu familia Erdogan, se arată în diferite analize din mass-media regională.

Firmele turcești au interese ample în Afganistan, inclusiv în domeniul extracției de minerale, construcțiilor, etc. Aceste interese sunt estimate la câteva miliarde de Euro.

În Turcia mai trăiesc câteva zeci de mii de etnici uzbeci din Afganistan, majoritatea emigrați după intervenția sovietică. (K.P.)

Share our work
19 septembrie, alegeri pentru Parlamentul găgăuz

19 septembrie, alegeri pentru Parlamentul găgăuz

Găgăuzia, alegeri locale

Găgăuzia, alegeri locale

Adunarea Populară din Găgăuzia a decis ca viitoarele alegeri pentru corpul legislativ al autonomiei vor avea loc pe 19 septembrie. O hotărâre în acest sens a fost luată cu majoritatea voturilor deputaților prezenţi la lucrările Halk Toplusu (denumirea în găgăuză a Legislativului local).

Un grup de 8 deputați a propus data de 15 august, dar această propunere nu a fost susținută de majoritatea simplă.

Mandatul actualei Adunări Populare de legislatura a VI a expirat în ianuarie 2021. Iniţial alegerile au fost programate pentru 16 mai, dar apoi au fost amânate din cauza pandemiei.

Regionale vs. parlamentare

Inițial au fost propuse două zile pentru alegeri, 15 august și 19 septembrie. „După alegerile parlamentare, alegătorul va avea ocazia să se odihnească și să decidă asupra candidaților. Cea mai optimă dată este 15 august”, a declarat deputatul Mihail Jelezoglo.

„Vedem ce fel de conflicte sunt între partidele republicane și nu ne-ar plăcea să se suprapună alegerile (n.r.: pentru Adunarea Populară) cu cele parlamentare. Aceste alegeri sunt diferite între ele. Propun data 19 septembrie ” a declarat deputatul Ruslan Garbalî. (N.G.)

Share our work
Maia Sandu, vizită oficială în Italia

Maia Sandu, vizită oficială în Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea întrevederi cu diaspora moldovenească din Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va avea întrevederi cu diaspora moldovenească din Italia

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua, în zilele de 18-20 iunie, o vizită oficială la Roma, la invitația omologului său italian. Vineri, 18 iunie, ea se va întîlni cu Președintele Italiei, Sergio Mattarella.

Oficialii vor discuta despre cooperarea în mai multe sectoare, relațiile comerciale, precum și despre situația diasporei moldovenești din această țară. O atenție deosebită va fi acordată cadrului juridic bilateral, în special Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană privind recunoașterea actelor de studii și celui în domeniul securității sociale.

Este prima vizită oficială pe care Maia Sandu o face în Italia, unde există o puternică diasporă moldovenească.

Întrevedere cu diaspora

Agenda mai include întrevederi cu Președintele Senatului, doamna Maria Casselati; Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico; Președintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, domnul Pierro Fassino; membrii Grupului de prietenie Republica Moldova – Italia din Senat; Primarul orașului Roma, doamna Virginia Raggi. De asemenea, Maia Sandu planifică să se întîlnească cu reprezentanții diasporei, Italia fiind țara cu cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni din Europa. (N.G.)

Share our work
Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Președintele german, pelerinaj diplomatic la Ierusalim

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Israelul pentru a discuta cu noul premier și noul președinte de la Ierusalim. Vizita oficială, programată în perioada 30 iunie – 2 iulie, îi va oferi președintelui german posibilitatea de a „saluta plecarea președintelui (israelian Reuven) Rivlin și de a-l întâlni pe succesorul său, Isaac Herzog”.

Șeful statului german, fost ministru de externe în guvernul Angelei Merkel, intenționează să „onoreze și să întărească prietenia și relațiile speciale dintre Germania și Israel”.

Vizita va oferi, de asemenea, „oportunitatea de a aprofunda schimburile politice cu noul guvern israelian cu privire la situația actuală din regiune”, se adaugă în comunicat.

Vizită la Naftali Bennett

Șeful statului german, a cărui funcție este în esență protocolară, dorește în special să abordeze problemele privind „viitorul societății israeliene și provocările comune”, în cursul acestei vizite, care era planificată inițial pentru anul trecut, dar a fost amânată din cauza pandemiei Covid-19.

Nu este prima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel. Ultima sa călătorie în Israel datează din 23 ianuarie 2020. Oficialul a participat la comemorările marcând 75 de ani de la eliberarea lagărelor de concentrare naziste.

Anterior cancelarul Angela Merkel l-a felicitat pe noul prim-ministru israelian, Naftali Bennett. Acesta a reușit să formeze un guvern și astfel să pună capăt domniei de 12 ani a lui Benjamin Netanyahu.

Cancelarul Merkel va demisiona în toamnă, după 16 ani în funcția de șef al executivului celei mai mari economii europene. Ea a declarat că dorește să coopereze „îndeaproape” cu noul guvern israelian. „Germania și Israel sunt legate de o prietenie unică pe care dorim să o consolidăm în continuare”, a spus ea.

Ultima vizită pe care președintele german Steinmeier o face în Statul Israel este un test pentru noul premier Naftali Bennett. Mandatul acestuia a început sub amenințările fostului premier Benjamin Netanyahu. Acesta și-a anunțat intenția de a reveni în fruntea guvernului de la Ierusalim. (K.P.)

Share our work