de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina la zi
Flota militară rusă pune pe jar statele NATO din Marea Neagră
Armata rusă va efectua marţi, 7 septembrie, exerciţii militare în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează surse militare ruse, citate de mass-media.
La manevre vor participa sute de militari, inclusiv din unitățile speciale, precum şi mai bine de o sută de unităţi şi echipament militar, precum şi ambarcaţiuni şi nave de sprijin din cadrul Flotei Militare Ruse a Mării Negre.
În timpul exerciţiilor militare, unităţi ale Marinei ruse, cu sprijinul unui grup de atac naval, vor debarca în nave amfibie de atac pe coasta „inamicului”. La manevre vor fi folosite toate tipurile de arme uşoare, lansatoare de rachete şi armament de pe vehicule de luptă, potrivit sursei citate.
Recruți locali
Departamentul de Informaţii al Flotei de la Marea Neagră a anunţat sâmbătă că peste 500 de locuitori ai Crimeii şi ai oraşului Sevastopol s-au alăturat forţelor armate ruse de la începutul acestui an. Peste 300 de cetăţeni s-au înrolat în Flota Mării Negre, iar restul au decis să facă parte din forţa aeriană şi din alte unităţi militare ale Districtului Militar Sud al Rusiei, staţionate în Crimeea şi Sevastopol. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Liderul de la Ierusalim, tatonări diplomatice la Amman
Preşedintele israelian Isaac Herzog s-a întâlnit în secret cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei la Amman, întrevedere ce a avut loc pe fondul unei încălziri a relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări.
”Săptămâna trecută am avut cu regele Iordaniei o conversaţie foarte lungă, am fost în palatul lui o seară întreagă. A fost o întâlnire extraordinară”, a declarat preşedintele Herzog într-un interviu, din care au fost difuzate extrase de către canalele de televiziune israeliene sâmbătă seara, la o oră de mare audienţă.
Semnale strategice
Interviul urmează să fie difuzat integral duminică, în ajunul Anului Nou Evreiesc, semnal clar al unei schimbări de strategie în epoca politică post-Netanyahu.
”Iordania este o ţară foarte importantă. Am un respect imens pentru regele Abdullah, un mare lider şi un actor regional foarte important” a declarat preşedintele israelian, potrivit unui comunicat.
Textul se referă la o ”întrevedere călduroasă”, la invitaţia regelui Iordaniei, şi în cursul căreia cei doi lideri au discutat ”probleme strategice, la nivel bilateral şi regional”.
Greaua moștenire Bibi
”Printre lucrurile pe care le-am discutat se află subiectele aflate în centrul relaţiilor dintre ţările noastre, în special un acord privind importul de produse agricole (…) problemele energetice, dezvoltarea durabilă şi soluţii la criza climatică pe care le putem promova împreună”, a adăugat comunicatul.
Relaţiile dintre cele două ţări s-au deteriorat în timpul guvernării fostului prim-ministru israelian Benjamin Netanyahu. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri
Patriarhia Ortodoxă Sârbă, o prezență puternică în Muntenegru
Poliţia a dispersat duminică dimineaţă sute de manifestanţi muntenegreni strânşi în oraşul istoric Cetinje şi hotărâţi să împiedice întronizarea şefului Bisericii Ortodoxe sârbe (BOS, SPC fiind acronimul în limba sârbă) în Muntenegru, a relatat televiziunea publică (RTCG).
Forţele speciale au folosit gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în piaţa centrală a orăşelului, la circa o sută de metri de o mănăstire din secolul al XV-lea, sediu al BOS din Muntenegru, unde urmează să se desfăşoare în cursul dimineţii întronizarea episcopului Joanikije, potrivit imaginilor difuzate de RTCG.
Războiul pentru autocefalie
Câteva mii de muntenegreni, care se opun întronizării lui Joanikije în mănăstirea din Cetinje, oraş considerat un simbol al statului muntenegrean, au început să sosească de câteva zile în această localitate din sudul statului.
Anunţul desfăşurării acestei întronizări în mănăstirea din vechiul oraş regal a provocat în ultimele zile tensiuni puternice în Muntenegru, unde puterea a trecut la sfârşitul lui 2020 în mâinile unui guvern considerat apropiat BOS, al cărei sediu se află la Belgrad.
Protestatarii, susţinuţi de formaţiunea politică a preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (DPS), înlăturată de la putere în urmă cu un an, au ridicat sâmbătă baricade pentru a bloca accesul maşinilor în Cetinje.
Demonstranții reprezintă diferite organizații care doresc proclamarea autocefaliei (independenței) unei biserici ortodoxe muntenegrene. Aceste demersuri sunt respinse de conducerea BOS și principalii săi aliați, Patriarhia Ortodoxă Rusă.
Conflict la nivel înalt
Protestatarii sunt hotărâţi să împiedice accesul către mănăstire al demnitarilor SPC, între care se află şi patriarhul Porfirije, sosit sâmbătă la Podgoriţa, şi care ar urma să celebreze întronizarea episcopului Joanikije.
Joanikije a fost numit în mai pentru a-i succeda arhiepiscopului Amfilohije, decedat în octombrie 2020 din cauza coronavirusului şi care conducea Biserica Ortodoxă Sârbă din Muntenegru din 1990.
Muntenegrul, ţară cu 620.000 de locuitori, a ieşit din uniunea cu Serbia în 2006, dar biserica sa nu a obţinut autonomie şi a rămas sub conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. O treime din locuitorii Muntenegrului continuă să se identifice drept sârbi, rezultate contestate de clasa politică de la Belgrad. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 3, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina
Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova
Problema eliminării muniției ruse depozitate în satul Cobasna din regiunea transnistreană ar trebui să intre sub monitorizare internațională, a declarat vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pe 2 septembrie, la postul de televiziune Publika TV.
Acesta a menționat că problema a fost rediscutată în timpul vizitei la Chișinău a adjunctului șefului administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, care a confirmat disponibilitatea Moscovei de a participa la acest proces, însă nu au existat consultări detaliate pe această temă, întrucât durata scurtă a vizitei oficialului rus nu a permis.
Muniție expirată
„În principiu, nu s-a spus nimic nou: s-au anunțat pregătirile pentru lucrul pe această temă. Aproximativ 20.000 de tone de muniție sunt depozitate în Cobasna, din care 10.000 de tone sunt expirate. Sunt periculoase pentru toată lumea. Nu este vorba de geopolitică, ci de securitate fizică”, a subliniat vicepremierul.
Depozitele militare din satul Cobasna au fost create în 1949. Au constituit un arsenal strategic pentru diferite tipuri de muniții ale Armatei a 14-a sovietice. Majoritatea munițiilor au fost aduse acolo din Europa de Est, după prăbușirea Pactului de la Varșovia.
În cadrul emisiunii, negociatorul moldovean a precizat că poziția Chișinăului cu privire la necesitatea retragerii complete a trupelor rusești de pe malul stâng al Nistrului rămâne neschimbată.
Abordare politică
„Poziția Republicii Moldova în acest sens nu s-a schimbat niciodată și a fost consecventă. Republica Moldova are statutul de stat neutru, iar această neutralitate trebuie să fie pe deplin asigurată. Acest subiect este legat atât de relațiile bilaterale, cât și de cele multilaterale, trebuie să lucrăm în mai multe direcții. Procesul poate fi asigurat doar printr-o abordare politică și pașnică”, a declarat Kulminski.
Prezența rusă în Transnistria a reprezent unul dintre punctele de pe agenda întâlnirii dintre Kulminski și reprezentantul Tiraspolului Vitali Ignatiev, care a avut loc pe 3 septembrie la sediul OSCE din Bender. Reprezentantul moldovean și-a exprimat regretul că formatul reuniunii permanente „5 + 2” (OSCE, Rusia, Ucraina – ca mediatori și garantanți, Statele Unite și Uniunea Europeană – în calitate de observatori) și-a pierdut eficacitatea în ultimii 10 -12 ani, dar a recunoscut că nu s-a găsit încă nicio alternativă la acest format. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri
Ierusalim, noi eforturi diplomatice
Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a avut duminică o întrevedere cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah, în Cisiordania ocupată, aceasta fiind prima întrevedere la acest nivel după instalarea la putere a premierului israelian Naftali Bennett, în iunie.
Gantz s-a deplasat duminică la Ramallah, sediul Autorităţii Palestiniene, pentru discuţii cu liderul palestinian centrate pe securitate şi economie, au precizat luni surse oficiale.
Sprijin american
Această întâlnire a avut loc la câteva ore după revenirea lui Bennett din SUA, unde a avut o întrevedere cu preşedintele american Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a cerut reluarea negocierilor dintre Israel și tabăra palestiniană.
Gantz, care conduce un partid centrist membru al guvernului israelian de coaliţie, l-a asigurat pe Abbas că „Israelul caută să ia măsuri menite să întărească economia Autorităţii Palestiniene”. „Ei au discutat de asemenea despre mijloacele de ameliorare a securităţii şi situaţiei economice în Cisiordania şi în Fâşia Gaza” şi „au convenit să continue dialogul”, precizează un document al Ministerului Apărării israelian.
Presedintele SUA, Donald Trump, a avut o relație apropiată cu Benjamin Netanyahu
Moștenirea Bibi
Relaţiile dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană s-au deteriorat în decursul ultimilor ani. O parte a mass-media internațională, fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, la putere între 2009 şi 2021 şi dispreţuit de palestinieni, nu a realizat niciun efort substanţial pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, autorizând expansiunea continuă a coloniilor evreieşti în Cisiordania, considerate ilegale de justiţia internaţională.
Succesorul său, Naftali Bennett, este considerat un naţionalist radical, care se opune creării unui stat palestinian şi care este un fost lider al unui grup de presiune al coloniştilor evrei. Cabinetul său a subliniat că executivul lui Bennett, format din partide începând de la extrema dreaptă până la dreapta naţionalistă, nu are nicio intenţie de a demara noi negocieri de pace cu palestinienii.
Politică palestiniană
Înalţi responsabili israelieni au semnalat intenţia guvernului de la Ierusalim de a întări Autoritatea Palestiniană în faţa islamiştilor aflaţi la putere în Fâşia Gaza. Hamas a câștigat teren în mediile palestiniene din Orientul Mijlociu și importanta diasporă.
Israelul şi Hamas s-au confruntat în luna mai într-un război-fulger de 11 zile, în timpul căruia 260 de palestinieni au fost ucişi de lovituri israeliene asupra Gaza. În Israel, tirurile de rachete dintre Fâşia Gaza s-au soldat cu 13 morţi. (K.P.)
