Papa Francisc, desant diplomatic în Ucraina în 2022

Papa Francisc, desant diplomatic în Ucraina în 2022

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc este așteptat la Kiev

Papa Francisc intenționează să viziteze Ucraina în cursul anului 2022, relatează agenția eKAI. Potrivit sursei citată, data exactă a vizitei nu a fost încă stabilită. Intenția Suveranului Pontif de a vizita Ucraina a fost anunțată de arhiepiscopul polonez Mieczysław Mokrzycki. „Am aflat că Sfântul Părinte planifică o astfel de vizită, anul viitor” – a menţionat arhiepiscopul.

Agenția KARADENIZ PRESS a publicat anterior o amplă analiză privind impactul geopolitic și religios al unei vizite oficiale papale în Ucraina.

Invitație strategică

În martie premierul Ucrainei, Denys Şmygal, s-a întâlnit cu Papa de la Roma la Vatican. El i-a transmis Sanctităţii Sale invitaţia din partea liderului de la Kiev de a efectua o vizită în Ucraina. Într-o convorbirea telefonică ulterioară Volodymyr Zelenski l-a invitat încă o dată pe Papa Francisc să viziteze Ucraina. În timpul convorbirii Volodymyr Zelenski a numit Sfântul Scaun o autoritate morală. El a cerut ajutor la soluţionarea conflictului din Donbas şi i-a mulţumit Papei pentru rugăciunea pentru pace în Ucraina.

Precedentul Poroșenko

Fosta Administrație Prezidențială de la Kiev a demarat și altă dată negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019. Fostul președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.

Diplomație secretă

Partea ucraineană a propus atunci administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorea ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice. (Mihai Isac)

Share our work
Războiul spionilor NATO-Rusia, etapa octombrie 2021

Războiul spionilor NATO-Rusia, etapa octombrie 2021

NATO, o nouă mișcare în războiul spionilor

NATO, o nouă mișcare în războiul spionilor

NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei care erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”, au anunţat surse NATO, citate de mass-media.

”De asemenea, putem confirma că am redus la 10 numărul posturilor pe care Federaţia Rusă le poate acredita la NATO”, au precizat sursele citate.

”Politica NATO faţă de Rusia rămâne consecventă. Ne-am consolidat descurajarea şi apărarea ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, deşi în acelaşi timp rămânem deschişi pentru un dialog substanţial”, a adăugat el.

Reacție rusă

La scurt timp, Moscova a reacţionat, declarând că va răspunde la decizia NATO de a expulza opt diplomaţi ruşi despre care Alianţa susţine că erau ofiţeri de informaţii nedeclaraţi, a afirmat parlamentarul rus Leonid Sluţki. Preşedintele comisiei pentru afaceri internaţionale a camerei inferioare a parlamentului rus a mai declarat că Alianța obligă Moscova să implementeze măsuri similare. (K.P.)

Share our work
Iohannis, amenințat cu suspendarea

Iohannis, amenințat cu suspendarea

Președintele român Klaus Iohannis, amenințat cu suspendarea

Președintele român Klaus Iohannis, amenințat cu suspendarea

AUR va iniţia procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul în care nu va exista o propunere de prim-ministru săptămâna viitoare şi dacă şeful statului intenţionează să prelungească „domnia domnului Cîţu”, care a fost demis de Parlament, a declarat, miercuri, copreşedintele partidului George Simion.

„În momentul în care Klaus Iohannis, săptămâna viitoare, nu desemnează un prim-ministru în urma consultărilor pe care trebuie să le aibă cu partidele, dacă va prelungi interimatul, noi vom acţiona în consecinţă. (…) Dacă intenţionează să amâne Guvernul acesta interimar, să prelungească domnia domnului Cîţu, care a fost demis de Parlament, vom iniţia procedurile de suspendare”, a afirmat Simion, la Palatul Parlamentului.

Război parlamentar

El a amintit că, potrivit Constituţiei, o treime dintre parlamentari pot să iniţieze suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării. „Nu avem o treime, noi avem doar 10%, în rest vom folosi toate metodele de presiune publică pe care le avem, online, offline, semnături, mitinguri. Săptămâna viitoare, în momentul în care vom vedea care este răspunsul lui Klaus Iohannis, îl avertizăm, nu este stăpânul nostru, suntem trimişi aici, în Parlament, de un număr important de români. La viitoarele alegeri o să avem şi mai multe voturi şi mai multă susţinere din partea românilor. Procedură parlamentară, dublată cu democraţie participativă din partea cetăţenilor”, a explicat liderul AUR.

Potrivit acestuia, pe de altă parte, Klaus Iohannis „nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României”, adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale făcând subiectul unei dezbateri iniţiate de AUR la grupul său parlamentar.

Acuzații dure

„Astăzi, în prima zi după ce moţiunea de cenzură a trecut, vom începe discuţiile cu celelalte partide. Momentan facem o discuţie despre păduri, este o dezbatere la grupul nostru parlamentar unde participă multe figuri din societatea civilă. Domnul Iohannis nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României şi o să ajungem şi la implicarea domnului Klaus Iohannis în pădurile României, dacă va fi cazul, (…) de felul în care anumite companii austriece, cu legături la Palatul Cotroceni, taie pădurile. De asta vreau să zic, Klaus Iohannis trebuie să fie mai atent, nu toată lumea doarme şi nu toată lumea este oarbă, înţelegem ce s-a întâmplat în aceşti şapte ani în care el a fost preşedinte”, a afirmat George Simion. (K.P.)

Share our work
Budapesta, noi declarații belicoase la adresa Kievului

Budapesta, noi declarații belicoase la adresa Kievului

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.

Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.

Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina

Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina

Repică maghiară

În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.

‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.

‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.

Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei

Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei

Ucraina, evitată

Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.

Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.

Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.

Ripostă ucraineană

Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.

Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.

Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.

Budapesta, avantajată

Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.

Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.

Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)

Share our work
Maia Sandu, desant diplomatic la ONU

Maia Sandu, desant diplomatic la ONU

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la lucrările ONU

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa la lucrările ONU

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, se va afla în perioada 21-22 septembrie la New York, SUA, unde va participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, anunță Președinția de la Chișinău.

Miercuri, 22 septembrie, Maia Sandu va susține în plenul Adunării Generale a ONU un discurs (ora estimativă – 13.00/20.00 ora Bucureștiului).

De asemenea, la New York, șefa statului va avea mai multe întrevederi bilaterale cu înalți oficiali ai SUA și ai altor state. (K.P.)

Share our work