de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri
Republica-Islamică-Iran-își-consolidează-armata
Gardienii Revoluţiei Islamice, considerată armata ideologică a Iranului, au anunţat dezvoltarea unei noi rachete cu rază medie de acţiune, susceptibilă să lovească Israelul.
Potrivit generalului Mohammad Bagheri, şeful statului major al forţelor armate, este vorba despre o rachetă strategică denumită Kheybarchekan (după numele unei victorii a susţinătorilor lui Mahomed în secolul al VII-lea împotriva unui stat evreu din Peninsula Arabă).
Strategie anti-scut
El a prezentat acest dispozitiv cu prilejul unei vizite la o bază de rachete sol-sol a forţelor aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei, în prezenţa generalului Amirali Hajizadeh, şeful departamentului aerospaţial.
„Manevrabilitatea şi viteza sa extremă îi permit să atingă ţinte pe o rază de 1.450 km”, precizează mass-media. De „fabricaţie locală”, Kheybarchekan poate străpunge un scut antirachetă.
În 2019, Iranul a anunţat că a testat cu succes o rachetă de croazieră cu o rază de peste 1.350 km.
Pe 24 decembrie anul trecut, Teheranul a lansat 16 rachete balistice la finalul a cinci zile de manevre militare care, potrivit generalilor iranieni, au reprezentat un avertisment pentru Israel. Iranul se află circa 1.500 km de frontierele Israelului.
Răspuns israelian
Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria.
„Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări”, a informat pe Twitter armata israeliană.
Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene „în împrejurimile Damascului”.
Israelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.
De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Info Militar, Știri, UE
Parlamentul de la Bratislava aprobat miercuri o convenţie de cooperare care permite Statelor Unite să-şi sporească prezenţa militară în Slovacia. Totodată a respins convocarea unui referendum cerut de opoziţia social-democrată şi de alte partide de stânga, ce contestă constituţionalitatea acestui acord despre care consideră că încalcă suveranitatea naţională.
”Este vorba despre un acord de apărare al cărui obiectiv este protejarea suveranităţii şi integrităţii Slovaciei”, a declarat înaintea votului premierul de dreapta Eduard Heger.
Proteste ale opoziției
În schimb, fostul premier social-democrat Robert Fico, care a condus marţi în faţa parlamentului de la Bratislava un protest împotriva acordului militar la care au participat circa 5.000 de persoane, a descris înţelegerea încheiată cu SUA drept ”un acord trădător”. ”Statele Unite vor putea să facă orice doresc pe teritoriul slovac”, a declarat fostul premier, care a mai încercat, fără succes, să obţină includerea în acord a unei clauze care să menţioneze explicit interzicerea stocării de arme nucleare americane pe teritoriul slovac.
Sindicate şi organizaţii pacifiste au respins de asemenea acest acord. Documentul a fost în final votat în parlament de 79 din cei 140 de deputaţi prezenţi şi urmează să meargă la promulgare la preşedinta Zuzana Caputova, care a anunţat că nu are obiecţii.
Acord contestat
Conform Acordului de Cooperare Militară (Defence Cooperation Agreement – DCA) între Slovacia şi SUA, valabil pentru 10 ani, Statele Unite vor putea folosi aeroporturile militare de la Sliac şi Malacky-Kuchyna, precum şi alte baze militare convenite de cele două ţări, dar orice planuri concrete vor fi stabilite prin acorduri ulterioare. Armata americană va putea transporta, desfăşura şi stoca materiale, echipamente militare şi provizii în facilităţile militare convenite, care vor mai putea fi folosite pentru instruire, exerciţii, manevre, tranzit, găzduirea personalului sau desfăşurarea de forţe. Statele Unite au obligaţia să informeze Slovacia în avans cu privire la aceste acţiuni.
În urma anunţării acestei înţelegeri la începutul lunii ianuarie, procurorul general al Slovaciei a formulat obiecţii împotriva documentului, despre care a afirmat că subminează Constituţia ţării. Procurorul a menţionat în special imunitatea acordată soldaţilor americani în cazul comiterii unor infracţiuni şi imposibilitatea verificării de către autorităţile de la Bratislava a unor eventuale desfăşurări de arme nucleare la baze din Slovacia şi care astfel ar face această ţară o ţintă în caz de conflict.
Ofensivă fakenews
Ministrul de externe slovac Ivan Korcok a declarat că dezbaterea cu privire la acest acord a fost presărată cu dezinformări. El a precizat că orice viitoare prezenţă a unor trupe străine în Slovacia va trebui să fie aprobată în prealabil de guvern şi parlament. Ministrul Korcok şi titularul Apărării, Jaroslav Nad, au negat că acest acord creează premisele unei prezenţe militare permanente a SUA în Slovacia.
Prin semnarea acordului Slovacia renunţă la dreptul ei de a-i urmări penal pe membrii forţelor armate americane, dar în cazul anumitor delicte autorităţile slovace vor putea revoca imunitatea penală acordată soldaţilor americani.
Pe de altă parte, Slovacia, ţară ce are graniţă comună cu Ucraina, va putea beneficia de o asistenţă financiară americană de circa 100 de milioane de dolari, destinată modernizării infrastructurii militare.
de Isac Mihai | feb. 9, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina la zi
Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani
Papa Francisc a declarat că un război în Ucraina ar fi „nebunie” şi şi-a exprimat speranţa că tensiunile între această ţară şi Rusia vor putea fi depăşite prin dialog multilateral. În cadrul audienţei generale, Francisc le-a mulţumit celor care au participat pe 26 ianuarie la ziua internaţională de rugăciune pentru pace în Ucraina.
„Să continuăm să ne rugăm la Dumnezeul păcii pentru ca tensiunile şi ameninţările de război să poată fi depăşite prin dialog serios şi ca discuţiile în formatul Normandia să poată contribui la acest scop”, a spus Suveranul Pontif, referindu-se la negocierile în care sunt implicate Rusia, Ucraina, Germania.
„Şi să nu uităm. Războiul este nebunie”, a adăugat papa Francisc, un susținător înfocat al unității teritoriale și a suveranității naționale a Ucrainei.
Majoritatea ucrainenilor sunt creştini ortodocşi, dar în ţară se află şi o ramură a Bisericii Catolice (greco-catolicii), care practică un rit similar cu ortodoxia dar recunoaşte primatul Papei ca lider al creştinătăţii.
Marţi, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice ucrainene, arhiepiscopul Sviatoslav Şevciuk, l-a invitat pe papa Francisc să viziteze ţara, într-un gest care ar ajuta la menţinerea păcii.
Rusia a comasat trupe la graniţa cu Ucraina, dar neagă acuzaţiile occidentale că ar plănui un atac.
de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.
Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.
Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.
Războiul termenilor
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.
Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.
Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.
În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.
Răspuns coordonat
Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.
În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.
Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.
„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.
de Isac Mihai | feb. 3, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.
Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.
Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.
Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.
Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.
„Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.
Blocaj pontic
Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.
Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.
Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.
Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.
