Slovacia aprobă tratatul militar cu SUA

Slovacia aprobă tratatul militar cu SUA

Parlamentul de la Bratislava aprobat miercuri o convenţie de cooperare care permite Statelor Unite să-şi sporească prezenţa militară în Slovacia. Totodată a respins convocarea unui referendum cerut de opoziţia social-democrată şi de alte partide de stânga, ce contestă constituţionalitatea acestui acord despre care consideră că încalcă suveranitatea naţională.

”Este vorba despre un acord de apărare al cărui obiectiv este protejarea suveranităţii şi integrităţii Slovaciei”, a declarat înaintea votului premierul de dreapta Eduard Heger.

Proteste ale opoziției

În schimb, fostul premier social-democrat Robert Fico, care a condus marţi în faţa parlamentului de la Bratislava un protest împotriva acordului militar la care au participat circa 5.000 de persoane, a descris înţelegerea încheiată cu SUA drept ”un acord trădător”. ”Statele Unite vor putea să facă orice doresc pe teritoriul slovac”, a declarat fostul premier, care a mai încercat, fără succes, să obţină includerea în acord a unei clauze care să menţioneze explicit interzicerea stocării de arme nucleare americane pe teritoriul slovac.

Sindicate şi organizaţii pacifiste au respins de asemenea acest acord. Documentul a fost în final votat în parlament de 79 din cei 140 de deputaţi prezenţi şi urmează să meargă la promulgare la preşedinta Zuzana Caputova, care a anunţat că nu are obiecţii.

Acord contestat

Conform Acordului de Cooperare Militară (Defence Cooperation Agreement – DCA) între Slovacia şi SUA, valabil pentru 10 ani, Statele Unite vor putea folosi aeroporturile militare de la Sliac şi Malacky-Kuchyna, precum şi alte baze militare convenite de cele două ţări, dar orice planuri concrete vor fi stabilite prin acorduri ulterioare. Armata americană va putea transporta, desfăşura şi stoca materiale, echipamente militare şi provizii în facilităţile militare convenite, care vor mai putea fi folosite pentru instruire, exerciţii, manevre, tranzit, găzduirea personalului sau desfăşurarea de forţe. Statele Unite au obligaţia să informeze Slovacia în avans cu privire la aceste acţiuni.

În urma anunţării acestei înţelegeri la începutul lunii ianuarie, procurorul general al Slovaciei a formulat obiecţii împotriva documentului, despre care a afirmat că subminează Constituţia ţării. Procurorul a menţionat în special imunitatea acordată soldaţilor americani în cazul comiterii unor infracţiuni şi imposibilitatea verificării de către autorităţile de la Bratislava a unor eventuale desfăşurări de arme nucleare la baze din Slovacia şi care astfel ar face această ţară o ţintă în caz de conflict.

Ofensivă fakenews

Ministrul de externe slovac Ivan Korcok a declarat că dezbaterea cu privire la acest acord a fost presărată cu dezinformări. El a precizat că orice viitoare prezenţă a unor trupe străine în Slovacia va trebui să fie aprobată în prealabil de guvern şi parlament. Ministrul Korcok şi titularul Apărării, Jaroslav Nad, au negat că acest acord creează premisele unei prezenţe militare permanente a SUA în Slovacia.

Prin semnarea acordului Slovacia renunţă la dreptul ei de a-i urmări penal pe membrii forţelor armate americane, dar în cazul anumitor delicte autorităţile slovace vor putea revoca imunitatea penală acordată soldaţilor americani.

Pe de altă parte, Slovacia, ţară ce are graniţă comună cu Ucraina, va putea beneficia de o asistenţă financiară americană de circa 100 de milioane de dolari, destinată modernizării infrastructurii militare.

Share our work
Papa: un război în Ucraina ar fi „nebunie”

Papa: un război în Ucraina ar fi „nebunie”

Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani

Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani

Papa Francisc a declarat că un război în Ucraina ar fi „nebunie” şi şi-a exprimat speranţa că tensiunile între această ţară şi Rusia vor putea fi depăşite prin dialog multilateral. În cadrul audienţei generale, Francisc le-a mulţumit celor care au participat pe 26 ianuarie la ziua internaţională de rugăciune pentru pace în Ucraina.

„Să continuăm să ne rugăm la Dumnezeul păcii pentru ca tensiunile şi ameninţările de război să poată fi depăşite prin dialog serios şi ca discuţiile în formatul Normandia să poată contribui la acest scop”, a spus Suveranul Pontif, referindu-se la negocierile în care sunt implicate Rusia, Ucraina, Germania.

„Şi să nu uităm. Războiul este nebunie”, a adăugat papa Francisc, un susținător înfocat al unității teritoriale și a suveranității naționale a Ucrainei.

Majoritatea ucrainenilor sunt creştini ortodocşi, dar în ţară se află şi o ramură a Bisericii Catolice (greco-catolicii), care practică un rit similar cu ortodoxia dar recunoaşte primatul Papei ca lider al creştinătăţii.

Marţi, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice ucrainene, arhiepiscopul Sviatoslav Şevciuk, l-a invitat pe papa Francisc să viziteze ţara, într-un gest care ar ajuta la menţinerea păcii.

Rusia a comasat trupe la graniţa cu Ucraina, dar neagă acuzaţiile occidentale că ar plănui un atac.

Share our work
SUA schimbă retorica în criza ucraineană

SUA schimbă retorica în criza ucraineană

A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.

Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.

Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.

Războiul termenilor

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.

Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.

Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.

În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.

Răspuns coordonat

Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.

Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.

„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.

Share our work
Erdogan, misiune de pace la Kiev

Erdogan, misiune de pace la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.

Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.

Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.

Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.

Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.

Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.

Blocaj pontic

Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.

Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.

Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.

Share our work
Canabisul medical, legalizat în 2022 de Rada de la Kiev

Canabisul medical, legalizat în 2022 de Rada de la Kiev

Rada Supremă vrea să legalizeze canabisul medical

Rada Supremă vrea să legalizeze canabisul medical

Rada Supremă a Ucrainei intenționează să adopte în 2022 o lege privind legalizarea canabisului medicinal. Legislația este în curs de pregătire de către Cabinetul de Miniștri, a declarat șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky, într-un interviu pentru Ukrinform.

Proiectul de lege guvernamental privind legalizarea canabisului medicinal a fost deja publicat pentru discuție()Acest document va fi înregistrat. El va veni la comitetul nostru. Sper ca deputații din comisie să-l susțină”, a spus deputatul.

Potrivit lui Myhailo Radutsky, noul proiect de lege se deosebește de precedentul prin întărirea controlului Poliției Naționale asupra circulației canabisului. În plus, documentul va defini clar ce este canabisul medicinal și cum va fi importat.

De asemenea, a subliniat că proiectul de lege este necesar şi va oferi acces la medicamente pentru două milioane de ucraineni.

Din nou, au existat multe narațiuni în societate că, de fapt, acest proiect este despre legalizarea drogurilor. Nici în proiectul de lege, care avea ca scop revizuirea, nici în noul guvern, nu există nici un cuvânt despre legalizarea drogurilor. Este doar canabis medical”, a spus șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky. (K.P.)

Share our work