de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Rada Supremă de la Kiev aprobă instituirea stării de urgență
Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse.
Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate.
”Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră”, a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru ”menţinerea ordinii publice” şi ”prevenirea oricărei tentative” de destabilizare şi a unei lovituri de stat.
”Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor ”să consolideze protecţia” ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, ”să limiteze circulaţia transportului”, să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor.
”Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene” a ucrainenilor, a precizat el.
Occidentalii cred că Rusia, care a mobilizat 150.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina, ar putea lansa o operaţiune de amploare, inclusiv pentru a prelua controlul la Kiev.
Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
de Isac Mihai | feb. 24, 2022 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Trei crucişătoare ruseşti cu rachete ghidate au fost dispuse între Marea Neagră şi Mediterană pentru a contracararea portavioanelor NATO, provocând îngrijorare la Pentagon, a declarat un oficial american al apărării pentru USNI News.
Luni, trei crucişătoare din clasa Slava operau în şi în jurul Mării Egee – RTS Moskva în Marea Neagră, RFS Variag la sud de Italia şi RTS Marshal Ustinov (055) în largul coastei Siriei, lângă baza navală a Rusiei din Tartus. Ustinov (din Flota Nordului) şi Variag (Flota Pacificului) au intrat în Marea Mediterană de la capete opuse la începutul acestei luni.
Crucişătoarele din clasa Slava au 11.500 de tone şi au fost proiectate pentru lansatoare cu capacitate de 16 rachete de croazieră antinavă SS-N-12 Sandbox. Dezvoltate în anii 1970, crucişătoarele şi rachetele Sandbox au fost concepute pentru a înfrunta portavioanele SUA şi NATO, copleşindu-le cu un baraj de rachete de croazieră de mare viteză.
Poziţia crucişătoarelor în jurul Mării Egee constituie o complicaţie pentru grupurile de atac ale portavioanelor americane, italiene şi franceze care au operat în Marea Mediterană în ultimele câteva săptămâni. USS Harry S. Truman (CVN-75) şi escortele sale au fost staţionate la sfârşitul lunii decembrie în Marea Mediterană, după ce tensiunile dintre Occident s-au aprins pe fondul masării trupelor lângă graniţa cu Ucraina. Portavionul F-35B al Marinei Italiene ITS Cavour şi portavionul Marinei Franceze FS Charles de Gaulle şi escortele acestora operează, de asemenea, în Marea Mediterană.
Tehnologie veche
Pe măsură ce ruşii au acumulat resurse navale în Marea Mediterană şi Marea Neagră, SUA au adus crucişătoare şi distrugătoare cu rachete ghidate suplimentare la Flota a 6-a SUA. Începând de marţi, SUA au aproximativ o duzină de nave de război cu rachete ghidate care operează în regiune, potrivit USNI News. „Pe tot parcursul desfăşurării lor, vor participa la o serie de activităţi maritime în sprijinul Flotei a 6-a SUA şi al aliaţilor noştri NATO”, a declarat Marina SUA pentru USNI News.
În timp ce armele ruseşti par impunătoare, crucişătoarele şi distrugătoarele au sisteme de apărare antirachetă Aegis mai sofisticate, superioare armelor ruseşti din anii 1970 şi 1980. Riscul pentru navele SUA şi NATO apare în momentul în care sistemele defensive de rachete sunt copleşite de tirul rachetelor ruseşti, iar navele SUA şi NATO rămân fără interceptori. Săptămâna trecută, şeful operaţiunilor navale, amiralul Mike Gilday, a declarat că Marina SUA este pregătită să interacţioneze cu Marina Rusă în regiune.
„Operăm alături şi în preajma ruşilor şi chinezilor tot timpul. Deci nu este nimic nou”, a spus el, întrebat de reporteri despre crucişătoarele ruseşti. „Având în vedere situaţia actuală, şansa de calcul greşit este mai mare. De aceea ne antrenăm la un standard foarte înalt, astfel încât, atunci când navele noastre se află în situaţii ca aceasta, să acţionăm într-un mod care nu este provocator şi să comunicăm foarte clar că nu suntem cowboys acolo. Intenţiile noastre sunt să fim profesionişti responsabili.”
de Isac Mihai | feb. 23, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi mobilizarea rezerviştilor, ”într-o perioadă specială”, cu scopul de a completa efectivele armatei care luptă împotriva miliţiilor proruse din provincia Donbas şi se confruntă cu ameninţarea militară rusă la frontierele sale.
„Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski într-o alocuţiune televizată.
Şeful statului ucrainean a anunţat că ”în scurt timp” vor fi organizate exerciţii de antrenament pentru rezerviştii care vor face parte din unităţile de apărare a teritoriului.
Cu ceva timp în urmă, Zelenski a ordonat creşterea numărului de membri ai acestor unităţi – din care fac parte inclusiv vânători şi pădurari – la circa două milioane.
El a dat asigurări că, pentru moment, ”nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populaţiei şi a exclus riscul unui război la scară mare cu Rusia, motiv pentru care a respins apelurile de a impune legea marţială în Donbas, în ciuda recunoaşterii de către Moscova a autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk.
Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.
de Isac Mihai | feb. 23, 2022 | Arhiva, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Germania a oprit procedura de autorizare a controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă piața germană de gazul furnizat de Federația Rusă.
Potrivit publicației germane Deutsche Welle, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că proiectul de certificare pentru ca Nord Stream 2 să devină activ, construcția fiind deja finalizată, „nu poate continua” în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de recunoaștere a așa-ziselor republici autoproclamate Donețk și Lugansk.
Amintim că ieri seara, într-o declarație la televiziunea rusă, în care preț de aproximativ o oră președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un discurs deosebit de violent și profund iredentist împotriva Ucrainei, acesta a anunțat că a semnat decretul privind recunoașterea așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.
Decretul prevede intervenția Armatei ruse în Donbas, sub pretextul de „menținere a păcii”, dar și staționarea trupelor ruse în baze militare din estul Ucrainei.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Ucraina s-a opus acestui proiect, iar Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru Kiev.
Mai multe state occidentale, în frunte cu SUA, s-au opus controversatului proiect.
de Isac Mihai | feb. 18, 2022 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Chișinăul este îngrijorat că Gazprom ar putea rezilia contractul de furnizare de gaze dacă nu este mulțumit de auditul datoriilor efectuat în condițiile Republicii Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spinu, într-o emisiune la Jurnal TV.
„Gazprom și-a înaintat propunerile cu privire la termenii auditului, dar, din păcate, nu le-am putut lua în considerare pe toate, întrucât ne dorim să facem un audit aprofundat, și nu o analiză contabilă. Există riscul ca, din această cauză, Gazprom să rezilieze actualul contract”, a spus Spinu.
Acesta a remarcat că autoritățile sunt îngrijorate de acest scenariu, în legătură cu care de două luni au în vedere și alte variante de alimentare cu gaz a țării.
Probleme majore
Vice-premierul Andrei Spînu și-a exprimat îngrijorarea că ruperea contractului ar putea duce la probleme cu alimentarea cu energie electrică a republicii, întrucât termo-centrala din Transnistria – GRES Moldavskaya – care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice pentru Republica Moldova, funcționează pe gaz. Aceasta este proprietatea companiei rusești Inter-RAO.
„În acest sens, luăm în considerare posibilitatea achiziționării de energie electrică din țările vecine, folosind păcură și creșterea producției de energie verde”, a explicat el.
Gazprom și MoldovaGaz (subsidiara Gazprom în Republica Moldova) au convenit în octombrie 2021 să prelungească contractul de furnizare de gaze către Moldova pentru următorii cinci ani. Anterior, reprezentantul oficial al „Gazprom” Serghei Kuprianov a spus că datoria „Moldovagaz” față de companie este de 433 milioane dolari, iar ținând cont de întârzierea plăților, aceasta s-ar ridica la 709 milioane dolari.
Război pentru audit
Guvernul Republicii Moldova a insistat însă asupra unui audit al datoriei pentru a clarifica mărimea acesteia și a semnat la punctul 5 al protocolului negocierilor că „partea moldovenească” se va ocupă de auditul acestor datorii ale Moldovagaz către Gazprom.
Părțile au discutat la semnarea contractului pe 29 octombrie 2021, ca o companie internațională să facă acest audit. În paralel cu auditul făcut de compania internațională, Guvernul a dispus un control suplimentar la Moldovagaz și din partea Curții de Conturi din Republica Moldova.
La începutul lunii februarie, Gazprom s-a arătat iritat despre o așa-numită abordare unilaterală a Chișinăului în stabilirea condițiilor licitației pentru plata serviciilor unui auditor nu permite să se aștepte la transparență și obiectivitate în verificarea datoriilor Moldovagaz, cu toate că acesta este apanajul Republicii Moldova, conform protocolului semnat la Sankt Petersburg între părți.
Gazprom în schimb susține că auditarea Moldovagaz de către Republica Moldova contravine acordurilor încheiate în octombrie 2021 și poate duce la faptul că rezultatele auditului nu vor fi agreate de consiliul de supraveghere al Moldovagaz.
La sfârşitul anului trecut, Parlamentul de la Chișinău a dispus verificări şi la Moldovagaz. Auditul va afecta atât filialele companiei, cât și persoanele juridice legate direct sau indirect de sectorul gazelor. Auditul va implica Camera de Conturi și auditori străini. Raportul final în privința auditului trebuie depus până la 30 noiembrie 2022.
Moldovagaz a fost înființată în 1999. Cel mai mare acționar al companiei este Gazprom, care controlează 50% din acțiuni, alte 35,3% aparțin guvernului Republicii Moldova și 13,44% regiunii separatiste transnistrene care și-a at spre administrare pachetul său de acțiuni tot către Gazprom.
România și Ucraina, soluții de rezervă
În cadrul aceleași emisiuni, Andrei Spînu a afirmat că Republica Moldova intenționează să își fac un stoc de 300 de milioane de metri cubi de gaz în România și în Ucraina. Cantitatea ar ajunge Republicii Moldova pentru două luni de iarnă
„Intenționăm să adoptăm modificări la legea gazelor pentru a obliga operatorul național să creeze astfel de rezerve. Este necesar să folosim orice ocazie pentru a asigura alimentarea neîntreruptă cu gaze”, a declarat Spînu.
În acest sens, s-au purtat discuții și la ședința comună de guverne de pe 11 februarie de la Chișinău dintre România și Republica Moldova.
El a mai dat vina pe incapacitatea de a scăpa de interdependența de 100% față de gazul rusesc din Rusia pe guvernările precedent, inclusiv pe cea comunistă din 2006, atunci când a exista posibilitatea aducerii gazelor din Kazahstan.
Spînu a promis că va sesiza procuratura în acest sens pentru a elucida cauzele eșecului tratativelor de atunci duse cu partea kazahă. „Există documente, conform cărora, în 2006, se pregătea un acord privind livrările de gaze din Kazahstan. Dar în ultimul moment acest acord a fost blocat de anumiți oficiali. Sunt multe întrebări referitoare la aceasta”, a spus Spînu.
Moldovagaz către Gazprom
În paralel, președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat vineri că nivelul plății pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatori este de 65% și că Moldovagaz va efectua un avans către „Gazprom” pentru livrările în februarie în totalitate înainte de sfârșitul zilei de 21 februarie.
„Nivelul de plată pentru livrările de gaze din luna ianuarie de către consumatorii casnici este în prezent de 65%. Agenții economici și-au îndeplinit obligațiile contractuale față de Moldovagaz SA cu 95%. Compania continuă să colaboreze cu companiile de combustibil și energie pentru a asigura plata integrală a gazelor naturale curente livrate de Gazprom până la sfârșitul pe 21 februarie”, a scris Ceban pe canalul său de Telegram.
Anterior, el a mai spus că Moldovagaz a plătit integral către Gazprom pentru livrările de gaz din ianuarie și va transfera până pe 20 februarie suma 51,1 milioane de dolari furnizorului rus pentru 50% de consum în februarie.
