de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni
Este esenţial să împiedicăm o evadare dezordonată şi fără acord a Marii Britanii din UE, a declarat preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani într-un interviu acordat grupului media Funke, citat de agenția Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Antonio Tajani a adăugat că data Brexitului poate fi amânată cu doar câteva săptămâni peste termenul stabilit, 29 martie 2019. „Acum se pune problema de a evita cea mai mare greşeala, un Brexit haotic fără aranjamente contractuale”, a declarat Tajani. Un astfel de Brexit dezordonat şi fără acord ar fi un dezastru pentru economia britanică şi ar afecta de asemenea UE, a mai afirmat Tajani, adăugând că ar fi fericit dacă Marea Britanie nu ar părăsi UE.
Vot cu probleme
Parlamentarii britanici urmează să voteze marţi pentru a doua oară planul Brexit al premierului Theresa May. În cazul în care nu va trece planul său, May a declarat că parlamentarii vor putea vota miercuri şi joi dacă doresc ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord, sau dacă vor să ceară o scurtă amânare.
Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a mai opinat că declaraţia politică asupra Brexitului ar putea fi formulată ceva mai clar, dar a exclus schimbarea conţinutului acordului de retragere, în special prevederile referitoare la Irlanda de Nord.
„Sunt convins că data ieşirii poate fi amânată doar cu maximum câteva săptămâni de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iulie cel târziu”, a afirmat preşedintele Parlamentului European.
El a mai precizat că Marea Britanie va trebui să ofere un motiv pentru amânarea ieşirii sale din UE, cum ar fi dorinţa de a folosi acest timp suplimentar pentru a organiza noi alegeri sau un nou referendum. „Ei au decis să plece, este problema lor, nu a noastră”, a adăugat Tajani.
În opinia sa, ieşirea Marii Britanii va descuraja alte ţări să părăsească Uniunea.”Trebuie să schimbăm Uniunea Europeană, dar trebuie să rămânem împreună”, a susţinut preşedintele Parlamentului European.
Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit
”Încă un efort”
Premierul britanic Theresa May a cerut vineri Uniunii Europene să facă ”încă un efort” pentru a ieşi din impasul privind acordul Brexitului, respins în ianuarie 2019 de parlamentul britanic şi pe care îl va supune săptămâna viitoare din nou votului deputaţilor, deşi nu a reuşit să obţină la Bruxelles revizuirea mecanismului de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză aflat la originea respingerii acestui acord. ”Este nevoie doar de încă un efort pentru a răspunde preocupărilor specifice ale parlamentului nostru”, a subliniat Theresa May într-un discurs susţinut în oraşul-port Grimsby, unde 70% dintre participanţii la referendumul din 2016 au votat pentru ieşirea din UE.
”Deci, să nu dăm înapoi ! Să facem ceea ce este necesar pentru ca parlamentarii să sprijine marţi acordul”, a mai spus ea, avertizând totodată că ”nimeni nu ştie ce se va întâmpla” dacă acesta va fi respins din nou. ”Am putea să rămânem în UE încă multe luni de acum înainte. Am putea să ieşim (din UE) fără protecţia unui acord. Sau am putea să nu mai ieşim niciodată”, a enumerat Theresa May posibilele evoluţii după decizia aşteptată săptămâna viitoare de la deputaţii Camerei Comunelor.
Aceştia vor vota marţi din nou acordul pe care deja l-au respins, sau un acord revizuit, în eventualitatea în care liderii europeni ar accepta totuşi în ultimul moment o revizuire a clauzei de ”backstop”.
Dacă acordul pică marţi la vot, miercuri Theresa May va cere Camerei Comunelor să voteze ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie. Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere scurtă, limitată” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată, dar în opinia premierului May această amânare a Brexitului nu ar trebui să depăşească sfârşitul lunii iunie, mai ales că altfel ar apărea şi problema participării la alegerile europene din luna mai.
”Backstop” irlandez
Negociatorul şef al Uniunii Europene în dosarul Brexit, Michel Barnier, a anunţat că Bruxelles-ul este dispus să ofere Regatului Unit posibilitatea unei ieşiri unilaterale din mecanismul de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză de care depinde aprobarea acordului privind Brexitul în parlamentul britanic, relatează agenţiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS. ”Uniunea Europeană se angajează să ofere Regatului Unit opţiunea ieşirii unilaterale din uniunea vamală, dar să fie menţinute celelalte elemente ale backstop-ului pentru a evita o frontieră dură” între Irlanda şi Irlanda de Nord, a scris Barnier pe Twitter după o reuniune cu ambasadorii celor 27 de state ale UE, fără cel britanic. ”Regatul Unit nu va fi forţat să rămână în uniunea vamală împotriva voinţei sale”, a completat el.
Anunţul său survine în timp ce premierul britanic Theresa May încearcă să obţină din partea liderilor europeni o revizuire a mecanismului de ”backstop” astfel încât să-i dea acestuia o formă acceptabilă pentru deputaţii britanici, care se vor pronunţa din nou marţi prin vot asupra acordului privind Brexitul, respins în urma votului din ianuarie. Numeroşi parlamentari britanici se tem că, aşa cum este formulată clauza de ”backstop” în acordul pe care l-au respins, ea riscă să menţină Regatul Unit pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană.
”UE va continua să lucreze intens în zilele următoare pentru ca Regatul Unit să iasă din UE cu un acord”, a mai promis Barnier în mesajul său, transmis după ce negociatorii europeni şi britanici au avut vineri noi discuţii, ce vor continua pe parcursul weekend-ului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost validate, după confirmarea de către Curtea Constituțională de la Chișinău a rezultatelor scrutinului atât pe circumscripția națională cât pe cele 51 de circumscripții uninominale, relatează agenția de presă KARADENIZ PRESS. Totodată, instanța a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentului Republicii Moldova de legislatură a zecea.
În viitorul Parlament de la Chișinău, Partidul Socialiştilor va avea 35 de mandate, Partidul Democrat – 30, Blocul ACUM – 26, iar Partidul Şor – 7 mandate. Trei mandate le-au revenit deputaţilor independenţi, care sunt însă tot persoane apropiate actualei conduceri de la Chișinău ori Partidului Șor.
Demersurile opoziției, respinse
În context, instanța a respins ca nefondate cererile depuse de către blocul ACUM cu privire la anularea alegerilor pe cinci circumscripții, precum și modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională.
Hotărârea va fi trimisă Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Hotărârea este definitivă și este fără drept de atac.
În ziua validării rezultatelor scrutinului, Blocul electoral ACUM a depus o serie de contestaţii la Înalta Curte prin care a cerut anularea alegerilor şi invalidarea mandatelor de deputat în cinci circumscripţii electorale: nr. 47, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol; nr. 48, Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender; nr. 4, Rîşcani; nr. 18, Orhei şi nr. 17, Nisporeni.
Reprezentantul Blocului ACUM, Sergiu Litvinenco, a invocat zeci de mii de cazuri înregistrate de transportare organizată a alegătorilor din cele două circumscripţii uninominale destinate alegătorilor din stânga Nistrului, cazuri de intimidare sau cumpărare a voturilor, folosirea resurselor administrative sau nedeclararea cheltuielilor de către mai mulţi candidaţi. Curtea însă a respins aceste contestaţii în întregime.
Dodon iese la rampă
„După decizia Curții Constituționale partidele trebuie să se angajeze la modul cel mai responsabil în dialog, pentru a decide viitoarea guvernare și soarta politică de mai departe a țării” a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. „Eu personal, ca Președinte al țării, voi iniția în curând discuții cu principalele forțe politice care au ajuns în Parlament, pentru a găsi împreună soluții optime pentru țară în actuala conjunctură post-electorală”, a mai declarat Dodon.
„Urmează să convoc ședința de constituire a noii Legislaturi, până pe 25-26 martie, și astfel să înceapă toate procedurile legale în care vor fi implicați noii deputați, pe care îi felicit cu prilejul funcțiilor dobândite și le reamintesc de înalta datorie față de Moldova pe care o au, ca demnitari”, a mai adăugat Dodon, care mizează pe formarea unei guvernări în jurul socialiștilor. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Alte regiuni, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni
Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.
Avertismente europene
Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”
Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE
Contacte politice
În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan
Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, a vizitat luni, o școală din Oklahoma, afiliată mișcării Gülen, relatează TurkNews, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizită a avut ca scop promovare inițiativei „Be Best”, a relatat ziarul Tulsa World. Inițiativa de la “Școala de descoperiri Dove” din Tusla face parte dintr-o excursie în trei state, care vizează bunăstarea copiilor, folosirea social media și abuzul şi dependenţa de opiacee.
Melania Trump a împărtăși fotografiile de la vizita pe Twitter. „Vă mulțumesc profesorilor, conducătorilor și studenților de la Dove School of Discovery din Tulsa pentru că m-au primit astăzi. Este o treabă bine făcută! Este atât de important ca educația să includă nu numai cadre universitare, ci este important un puternic simț al caracterului și valori „, a scris Prima Doamnă pe contul său de Twitter. De asemenea, Casa Albă a postat pe contul de Twitter despre această vizită.
“Școala de descoperire Dove” este una dintre cele peste 150 de școli charter din Statele Unite conduse de mișcarea Gülen, pe care guvernul turc o acuză de orchestrarea tentativei de lovitură din iulie 2016 și a unei organizații teroriste.
Melania Trump, semnal puternic în favoarea predicatorului Gulen
Disperare la Ankara
Vizita primei doamne a SUA este un semnal puternic pentru autoritățile turce și comunitatea internațională, pe fondul demersurilor Ankarei de a obține extrădarea predicatorului Fethullah Gulen.
În urmă cu câteva săptămâni, surse diplomatice de la Ankara, citate de agenția Anadolu, anunțau că între SUA și Turcia există deja negocieri în acest sens. Aceste declarații au fost respinse de oficialii americani
Gulen este acuzat de Ankara, în sensul că a fost la originea puciului prin care s-a încercat răsturnarea preşedintelui Erdogan, în iunie 2016.
La rândul său, predicatorul Fethullah Gulen a respins până acum orice fel de implicare în gravele incidente din Turcia, în urma cărora 250 de oameni şi-au pierdut viaţa. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.
Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică
India pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)
