Toamna anului 2023 este un sezon geopolitic și electoral important în Republica Moldova, pe fondul ofensivei militare ruse îndreptate împotriva Ucrainei și a problemelor economice. În data de 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe (municipii), sate (comune), și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender/Tighina. În cadrul acestui exercițiu electoral vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia, excepție făcând localitățile aflate sub controlul administrației nerecunoscute din Transnistria.
Scrutinul se desfășoară în baza votului universal, egal, direct, secret și liber exprimat conform prevederilor constituționale. La alegeri pot participa cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească. Pentru a fi aleși, candidații trebuie să respecte o limită de vârstă: pentru funcția de consilier local – 18 ani împliniți, inclusiv în ziua scrutinului, iar pentru funcția de primar – 23 de ani.
Alegerile locale din acest an vin pe fondul unor crize succesive, iar situația economică și lipsa unor rezultate rapide al reformelor a dus la scăderea încrederii oamenilor. Erodarea guvernării este un proces normal în orice democrație, mai ales în cele în proces de consolidare. Din păcate, pe segmentul politic de dreapta din Republica Moldova nu există formațiuni proeuropene solide care să asigure continuitatea vectorului european, în colaborare cu actualul partid de guvernare.
Rezultatul acestor alegeri locale este extrem de important, fiind urmărit cu atenție de statele europene, care doresc să se asigure de ireversibilitatea parcursului european.
Lipsa unor rezultate rapide în procesul de reformă al justiției a dus la dezamăgirea unei părți a electoratului, existând pericolul unei prezențe reduse la vot, mai ales în lipsa unei coaliții largi a partidelor pro-europene.
Recenta decizie a Curții Constituționale a Republicii Moldova privind suspendarea, până la soluționarea cauzei în fond, a prevederii care restricționează participarea la alegerile locale generale a reprezentanților fostului partid Șor, declarat neconstituțional, a dus la creșterea speculațiilor privind capacitatea autorităților de a răspunde tacticilor folosite de aceste medii pentru coruperea alegătorilor.
Chiar dacă această decizie nu este definitivă, iar entitatea electorală va analiza fiecare dosar în parte, electoratul este destul de bulversat de acest război juridic neașteptat.
Reamintim că Partidul Șor a fost înregistrat în noiembrie 2016, în baza unei alte formațiuni pro-ruse – Mişcarea Ravnopravie, condusă de pro-rusul Valeri Klimenco. Formațiunea, condusă de Ilan Șor, condamnat de instanța de apel la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, a reușit să intre în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021.
Într-un demers de sprijin diplomatic, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, s-a întâlnit astăzi, la Chișinău, cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Aceștia au reafirmat importanța relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Discuțiile au vizat progresele înregistrate de Republica Moldova în drumul său către UE.
Înaltul Reprezentant a remarcat dedicarea guvernului față de reforme, subliniind în același timp încrederea sa în capacitatea instituțiilor moldovenești de a continua să abordeze efectele secundare ale agresiunii rusești împotriva Ucrainei.
Înaltul Reprezentant a subliniat importanța cooperării în curs de desfășurare în domeniile securității și apărării, evidențiind recenta înființare a Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (MPUE). Misiunea lucrează deja în strânsă cooperare cu partenerii săi moldoveni pentru a consolida sectorul de securitate al țării, au declarat oficialii europeni.
Aceste semnale din partea forurilor europene privind solidaritatea cu Republica Moldova și sprijinul pentru reforme pot ajuta din punct de vedere electoral candidații formațiunii de guvernământ.
Lipsa importantei diaspore din statele Uniunii Europene la acest exercițiu electoral își va spune cuvântul, atât din punct de vedere al prezenței la vot, cât și al rezultatelor.
Datorită solicitărilor și interesului dumneavoastră, redacția KARADENIZ PRESS a decis prelungirea perioadei în care cei interesați pot trimite materiale pentru a participa la concursul de analize de securitate și politică externă. Puteți trimite lucrarea și un CV până în data de 15 octombrie 2023! Agenția de știri si analize Karadeniz Press este focusată pe acoperirea mediatică a evoluțiilor de securitate și politică externă din Regiunea Mării Negre (conflicte în regiune, precum invazia militară rusă din Ucraina, securitate energetică, relații diplomatice și tratate internaționale care caracterizează evoluțiile de securitate și de politică externă pentru statele riverane Mării Negre, în raport cu alte state sau cu organisme internaționale precum ONU, NATO, UE, OSCE etc.
Redacția Karadeniz Press este formată din tineri cercetători în domeniul studiilor de securitate și apărare și relațiilor internaționale care își propun să ofere publicului interesat știri și analize de calitate, bine documentate, care să fie livrate la momentul oportun pentru înțelegerea evoluțiilor în plan regional! Vrei să fii și tu unul dintre acești tineri cercetători? Dacă da, noi îți oferim ocazia! Karadeniz Press lansează un concurs de analize de securitate și politică externă pentru surprinderea unor evoluții și fenomene cu impact în regiunea Mării Negre! Temele de reflecție propuse de noi se referă la: – statutul Mării Negre în tratate și convenții internaționale, bilaterale sau multilaterale (Convenția de La Montreux, OCEMN, Inițiativa celor trei mări etc), – provocările de securitate la adresa statelor din regiunea Mării Negre (conflictul din Ucraina, migrația ilegală, traficul de droguri, securitate energetică etc), – evoluții politice interne, de securitate și politică externă ale statelor riverane Mării Negre sau cu impact direct asupra ecuației de securitate regională (România, Ucraina, Federația Rusă, Georgia, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova). Dacă ești student sau cercetător în domeniul științe politice, sociologie, studii de securitate, relații internaționale și vrei să devii contributor la Karadeniz Press, te rugăm să ne trimiți o analiză de circa 4000 de cuvinte, care să cuprindă una sau mai multe dintre temele enumerate mai sus, după modelul analizelor publicate de Councif on Foreign Relations (de exemplu: https://www.cfr.org/backgrounder/ukraine-conflict-crossroads-europe-and-russia) sau Rand Corporation (de exemplu: https://www.rand.org/pubs/research_briefs/RBA1862-1.html), pe adresa de email redactia@karadeniz-press.ro. Și pentru că noi considerăm că munca trebuie răsplătită, avem și premii pentru voi! Premiul 1 este în valoare de 300 euro, premiul 2 este 200 euro, premiul 3 este 150 euro, iar cele 5 mențiuni care vor fi acordate sunt în valoare de 100 euro! De asemenea, toți câștigătorii vor fi invitați să publice regulat analize și știri pentru Karadeniz Press, pe baza unui contract de drepturi de autor, contribuțiile voastre urmând a fi retribuite!
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, urmând să sprijine „multidimensional şi cuprinzător” Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Liderul de la București nu a făcut decât să reafirme strategia externă a ultimilor ani, implementată de diplomația de la București. „Vom continua să sprijinim multidimensional şi cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper, pentru toţi cetăţenii săi”, a spus şeful statului român.
Sprijinul României pentru Republica Moldova este practic unul din singurele obiectice considerate cruciale de partidele politice parlamentare românești pentru securitatea națională a României.
Prioritatea acestui moment pentru diplomația de la București constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina. De la declanşarea războiului de către Rusia solidaritatea României faţă de Ucraina a rămas de neclintit, România primind peste 5,7 milioane de ucraineni, furnizând importante ajutoare umanitare, dar și facilitând tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România. Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, dar și implicarea României în politica de izolare a Federației Ruse pe plan internațional.
Elita politică de la București este unită în ideea că este datoria României să continue să fie un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.
Interesul României pentru consolidarea formatului de securitate din bazinul Mării Negre a fost subliniat și de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) care va avea loc pe 6 septembrie la Bucureşti se prefigurează lărgirea platformei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei şi Republicii Moldova. În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Iniţiativa celor Trei Mări poate deveni o platformă mult mai importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene.
La Summitul din 6 septembrie 2023 de la București, România își propune reconfirmarea rolului Iniţiativei de promovare a creşterii economice şi a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea şi rafinarea instrumentelor Iniţiativei, şi redefinirea relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.
Este de așteptat ca România să aprofundeze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Germania, Franţa, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.
Foto: presidency.ro
Sistemul de trilaterale, care a caracterizat o parte a acțiunilor diplomatice românești trebuie consolidat și nu trebuie să se suprapună altor eforturi. Trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina ori România – Polonia – Spania răspund unor nevoi de securitate diverse, iar aceste opțiuni regionale nu trebuie să aducă prejudicii intereselor României din alte zone, mai ales din bazinul pontic. Un aspect important este interesul românesc pentru asigurarea unor resurse energetice care să nu poată să fie folosite în scop politic, după modelul rusesc. România trebuie să se concentreze în continuare şi pe dezvoltarea accelerată a relaţiilor cu partenerii din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Georgia având în vedere „importanţa acestei regiuni sub aspect energetic şi din punctul de vedere al rolului său în configuraţia politică, economică şi de securitate de la Marea Neagră”. România poate juca poate un rol în rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabach, având în vedere relațiile bilaterale privilegiate dintre București și cele două capitale implicate direct în conflict, Baku și Erevan. Chiar și bunele relații dintre România și Ankara pot spijini acest deziderat, chiar dacă Turcia nu vede cu ochi buni o implicare a altor state în procesul de stabilizare a regiunii. Ca parte a Uniunii Europene și NATO, România poate furniza o expertiză aparte, dar și să participe la desfășurarea unui eventual contingent internațional de forțe de menținere a păcii. Bucureștiul trebuie să sprijine eforturile de eliminare a influenței nocive a Federației Ruse din regiune, influență care a dus la apariția focarelor de separatism din Azerbaidjan, dar și din Georgia, Ucraina și Republica Moldova.
Aceasta rămâne cel mai vulnerabil stat din regiunea Mării Negre, iar sprijinul României este crucial pentru supraviețuirea sa ca entitate statală.
Chiar dacă recent preşedintele Consiliului European, Charles Michel, declara că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să primească noi state membre până în 2030, este greu de crezut că acest ideal poate fi atins, datorită problemelor complexe din statele vizare: politice, sociale, economice și de securitate. Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar. Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar Georgia aşteaptă să primească de asemenea acest statut. Desigur, toate statele candidate trebuie să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol important pentru ca că niciunul dintre conflictele din trecut să nu fie importante în UE ori NATO, dacă este cazul.
UE ar trebui să implementeze la rândul său unele reforme în interior pentru a fi pregătită de extindere, proces în care România poate juca un rol activ.
Toamna anului 2023 se anunță extrem de activă din punct geopolitic în sudul Republicii Moldova. Forțele politice finanțate de către oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc agită apele în regiunea autonomă găgăuză pe fondul apropierii alegerilor locale. Republica Moldova a trimis acasă zeci de diplomați ruși în ultimele săptămâni.
Foto: presidency.ro
Republica Găgăuză
Unul din principalii lideri locali, președintele legislativului regional, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, nu exclude crearea „Republicii Găgăuze”. El a declarat într-un interviu pentru un post TV din refiunea separatistă transnistreană, că „oamenii cer asta”, fără însă a furniza dovezi ale acestei voințe. Constantinov şi-a reconfirmat ulterior afirmația pentru mass-media de la Chișinău, apreciind că Republica Moldova are „o atitudine cam neglijentă față de legile Găgăuziei”. Pe 9 septembrie, la Comrat va avea loc o reuniune a deputaților de toate nivelurile și „este posibil”, după cum a spus Constantinov, ca „unii dintre deputați să susțină această idee”.
Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov a declarat ulterior că se va prezenta la Procuratură dacă va fi citat pentru explicații în urma declarațiilor pe care le-a făcut despre posibila proclamare a Republicii Găgăuzia. Tot el susține că nu este adeptul acestei idei, menționând că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect.
Reacția lui Constantinov vine după ce secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, a anunțat pe Facebook că a depus o sesizare la autpritățile de resort pe numele său. Potrivit lui Vovc, președintele Adunării Populare, în calitatea sa de persoană publică, militează împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova. Asta după ce a spus că Găgăuzia ar putea să se autoproclame ”republică”.
Referinduse la declarațiile alesului local din Găgăuzia, Victor Petrov, care în urmă cu câteva zile a calificat afirmațiile lui Constantinov drept o provocare, care ar putea duce la eliminarea autonomiei, președintele Adunării Populare a spus că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect. Mai mult, la câteva zile de la declarația privind crearea unei republici, Constantinov declară că renunță la această idee. „Eu am spus că pe data de 9 va fi continuarea ședinței, unde vor fi convocați deputații, cei cu mandate și eu am un mandat și am fost întrebat dacă poate fi ridicată acolo întrebarea despre Republica Găgăuză, eu am spus că nu vă pot spune ce întrebări vor fi discutate acolo și cum vor fi votate, eu nu pot să știu. De aceea, nu am exclus că orice întrebare poate fi discutată și orice votare poate avea loc. De asta, nu pot să garantez” a declarat acesta
În fiecare an, pe 19 august, Găgăuzia sărbătorește proclamarea Republicii Găgăuze. Din 1990 până în 1994, Găgăuzia s-a autoproclamat republică separată de Moldova, dar în perioada decembrie 1994 – iulie 1995, Găgăuzia a fost reintegrată în Moldova, devenind autonomie.
Ce este Găgăuzia?
Găgăuzia este o regiune autonomă situată în sudul Republicii Moldova. Aceasta are un caracter etnic, cultural și lingvistic distinct, și este cunoscută pentru populația sa predominantă de origine găgăuză, care vorbește limba găgăuză, o limbă turcică.
Găgăuzia are o istorie complexă, găgăuzii sunt descendenți ai turcilor oguzi și au o cultură tradițională distinctă, influențată și de alte popoare care au locuit în zonă de-a lungul timpului, mai ales în regiunea balcanică. Poporul găgăuz a fost colonizat de Imperiul Țarist în actuala regiune ca parte a politcii sale imperiale.
Găgăuzia a obținut statutul de regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova în 1994. Această autonomie îi oferă Găgăuziei control parțial asupra afacerilor interne, inclusiv dreptul de a-și alege conducerea locală și de a promova cultura și limba găgăuză.
Religia predominantă în Găgăuzia este creștinismul ortodox. Biserica Ortodoxă găgăuză are un rol important în viața religioasă și culturală a regiunii, totodată fiind una din pârghiile prin care partea rusă controlează regiunea.
Economia Găgăuziei este în principal bazată pe agricultură și industria alimentară. Regiunea este cunoscută pentru producția de vin și pentru creșterea animalelor.
Relația cu Republica Moldova
Găgăuzia are o relație complexă cu Republica Moldova. De-a lungul anilor, au existat dezbateri și negocieri legate de statutul și autonomia sa. Găgăuzia își menține identitatea distinctă, dar colaborează și cu administrația centrală a Republicii Moldova. Găgăuzia are un guvern autonom și propria sa legislație. Există un guvern regional și un președinte autonom, care administrează afacerile locale.
Desigur, disensiunile dintre Chișinău (capitala Republicii Moldova) și Comrat (capitala Găgăuziei) au fost prezente în relația dintre cele două entități în ultimele decenii, adesea legate de aspecte legate de autonomie, guvernare locală, identitate culturală și control asupra resurselor.Una dintre principalele surse de tensiune a fost statutul autonom al Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova. Găgăuzia a dobândit statutul de autonomie în 1994, ceea ce i-a conferit un grad semnificativ de autoguvernare în anumite domenii. Cu toate acestea, au existat momente de dezacord cu privire la limitele acestui statut și la măsura în care Găgăuzia își poate exercita autonomia.
Disputele au apărut și în ceea ce privește controlul asupra resurselor, inclusiv terenuri agricole, industrii și surse de venit. Găgăuzia are o economie bazată în mare parte pe agricultură și industria alimentară, iar întrebările despre drepturile asupra acestor resurse pot genera tensiuni cu administrația centrală de la Chișinău.
Aspectele politice și alegerile locale pot contribui, de asemenea, la tensiuni. În unele cazuri, alegerea președintelui și a guvernului autonom din Găgăuzia poate genera divergențe și poate afecta relațiile cu administrația centrală a Republicii Moldova.
Dialogul, negocierea și angajamentul față de dezvoltarea pacifică a relației dintre cele două entități sunt esențiale pentru menținerea stabilității și cooperării în Republica Moldova.
Foto: Facebook
Precedent transnistrean
Amenințarea cu un nou scenariu transnistrean pe fondul agresiunii militare ilegale ruse împotriva Ucrainei ar trebui să ridice semne de întrebare tuturor oamenilor cu capul pe umeri din autonomie. Autoritățile de la Chișinău trebuie să clarifice cât mai rapid drepturile, dar și obligațiile ambelor părți, inclusiv ale autonomiei găgăuze, pentru înlăturarea acestei pârghii favorabile intereselor ruse.
În urmă cu doar un an, Mustafa Șentop, fostul președinte al Parlamentului Turciei, declara, într-o vizită efectuată la Comrat, un mesaj de unitate în contextul războiului din Ucraina. ”Viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a Moldovei. Este mai important ca niciodată să aveți o atitudine constructivă în relațiile cu Chișinăul”, a transmis atunci fostul șef al Legislativului de la Ankara, aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Declarațiile sale sunt dovada clară că ambițiile separatismului găgăuz sunt întreținute de Federația Rusă, iar Turcia, stat membru NATO și aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene, nu vede Găgăuzia ca un stat independent, ci parte integrantă a Republicii Moldova.
Executivul Șor
La o recentă ședință specială a Adunării populare a Găgăuziei (APG) deputații au reuşit să aprobe structura comitetului executiv, dar cu unele rezerve, pe care başcanul Evghenia Guţul le-a acceptat. Condiţia deputaților este ca „până în noiembrie 2023, când se va forma bugetul autonomiei pe 2024, să fie optimizată structura și redus numărului de direcţii și funcționari”. Al doilea punct important este reducerea bugetului pentru întreținerea funcționarilor comitetului executiv. Deputatul Mihail Jelezoglo a reamintit că unii candidați din echipa başcanului nu au promovat examenul de cunoaștere a limbii găgăuze – Doiceva, Kendighelean și Cîlcic. „Aprobarea de către noi a acestora în structura comitetului executiv îi va da drept oricărei instanțe să conteste decizia de astăzi a APG”, a menţionat el. Vicepreședintele APG Alexandr Tarnavschi a spus că „nu este vina bașcanului că nu-i cunoaște pe toți oamenii din comitetul executiv propus, deoarece lista n-a fost făcută de ea, dar de Ilan Şor”. „Nu sunteţi de vină pentru asta, poate că sunteţi o persoană onestă, dar fără experiență. Cred că ar fi mai cinstit să vă daţi demisia, pentru că sunteţi folosită de alţii. Ei nu susțin acest comitet executiv, pentru că membrii săi nu se pot distanța de Şor. Nu veți putea lucra, pentru că nu veți găsi limbaj comun cu Chișinăul, nici cu structurile europene”, a spus deputatul.
Nicolai Dudoglo, fost primar al Comratului, declara ulterior că „trebuie să o apărăm, iar autoritățile centrale nu trebuie să sperie autoritățile autonomiei cu dosare penale. Cu toții avem nevoie de puțină răbdare, din moment ce ne-am ales un nou bașcan”, a spus Dudoglo, atrăgând atenția că Evghenia Guţul „învață repede și că acum ea este altfel”. El a spus că va candida în calitate de candidat independent la funcția de primar al Comratului, amintind că a condus orașul timp de nouă ani, semnalând dorința sa de înrolare în oastea politică a oligarhului Șor. Dudoglo a recunoscut că a sugerat ca președintele Adunării populare, Dmitri Constantinov, să demisioneze. „Destul, pleacă, ai făcut deja tot ce ai putut face în această funcţie”, i-am spus. „Nu am nimic împotriva lui Constantinov, dar îl consider vinovat de blocajul din Găgăuzia”, a spus Dudoglo, apropiat de Vladimir Plahotniuc.
Opoziție firavă
La nivelul autonomiei există o serie de lideri care se opun politcii de feudalizare promovată de Șor, printre aceștia fiind vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi. El a declarat că noul bașcan Evghenia Guțul, precum și echipa sa formată din oamenii afiliați fostului Partid „ȘOR”, scos în afara legii prin decizia Curții Constituționale, nu sunt pregătiți să guverneze Găgăuzia. De această părere este vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi.
Trebuie să constatăm că șeful autonomiei și echipa pe care a prezentat-o nu s-au distanțat de la formațiunea neconstituțională și politicianul condamnat Ilan Șor. Mai mult, Guțul nu se poziționează ca șef al Găgăuziei pentru întreaga autonomie, ci ca reprezentant al Partidului „ȘOR” și permanent vorbește despre acest lucru. Acest lucru face autoritățile de la Chișinău să fie din ce îm ce mai precaute față de Găgăuzia, în condiția în care autonomia, după preluarea puterii de către Evghenia Guțul, se află într-o izolare față de partenerii externi și donatorii.
Trebuie să remarcă că de aproape două luni de când noul bașcan a preluat atribuțiile sale, Găgăuzia a intrat într-o izolare parțială, fiind evitată de reprezentanții misiunilor diplomatice sau donatorilor externi. Este greu de crezut că autoritățile republicane vor negocia cu Executivul de la Comrat.
Având în vedere că nu poți să dezvolți economia și să gestionezi problemele de ordin social fără a avea relații cu Chișinăul, lipsa dialogului dintre Guvernul R.Moldova și Comitetul Executiv va înrăutăți situația din Găgăuzia.
Pe agenda Parlamentului de la Chișinău se află proiectul de lege deputatului Radu Marian privind restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din bugetul Găgăuziei. În acest caz lipsa unui dialog între Comrat și Chișinău poate duce la votarea acestui proiect în versiunea inițială, fapt ce ar însemna prăbușirea sistemului bugetar al Găgăuziei.
Foto: https://european-union.europa.eu/
Promisiunile fantateziste
Partidul „ȘOR” și liderul său oligarhic au promis să construiască un aeroport, investiții de 500 de milioane de euro investiții, dar și gaz cu 12 lei/m3. Aceste promisiuni le-au permis membrilor Șor să facă presiuni publice, inclusiv prin proteste masive, chiar dacă este evident că bașcanul nu își va indeplini promisiunile.
De menționat că deputații Adunării Populare din Găgăuzia au refuzat de mai multe ori să dezbată subiectele ce țin de structura și componența noului Comitet Executiv (guvern local). Parlamentarii nu sunt mulțumiți de faptul că în lista propusă se regăsesc persoane afiliate politicianului fugar Ilan Șor. La ultima ședință care a avut loc la data de 25 august, deputații au reușit să aprobe doar structura Comitetului, sugerând bașcanului să modifice lista membrilor, și doar după aceasta să ceară votul Adunării Populare.
Unii deputați s-au arătat nemulțumiți de candidatul la funcția de adjunct al bașcanului, Mihail Vlah. Potrivit acestora, Vlah a fost implicat într-un caz de corupere a alegătorilor, în cadrul secțiilor de votare deschise în Găgăuzia la alegerile parlamentare din Bulgaria. La fel, aceștia au menționat că postul public de televiziune din Găgăuzia, GRT, riscă să dispară din cauza unui management defectuos. Deputații din Găgăuzia i-au amintit lui Guțul și despre declarațiile Marinei Tauber, potrivit căreia votul din APG pentru noua componență a Comitetului executiv este „o simplă formalitate”.
Prin decizia APG, Evghenia Guțul are termen până la data de 15 noiembrie pentru a prezenta noua componență a Comitetului executiv.
Războiul spionilor
Situația din Găgăuzia a influențat și recentul război al spionilor dintre Chișinău și Comrat. Zeci de diplomaţi ruşi şi familiile lor au părăsit recent teritoriul Republicii Moldova, după ce autoritățile de la Chișinău au decis reducerea personalului de la Ambasada Rusiei, pentru acțiuni de „destabilizare” a țării. O parte dintre aceștia își desfășurau activitatea oficială și neoficială în sudul Republicii Moldova. La sfârşitul lunii iulie, guvernul Republicii Moldova a anunţat că numărul diplomaţilor acreditaţi şi angajaţilor „tehnico-administrativi” care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău va fi redus de la peste 80 de persoane la 25. Decizia Chişinăului a venit „ca urmare a numeroaselor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum şi tentativelor de destabilizare a situaţiei interne din statul nostru”. În replică, Moscova a anunțat prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe că nu va rămâne fără răspuns. „Este un nou pas spre distrugerea relațiilor bilaterale din partea regimului de la Chișinău. În dorința sa de a se evidenția în fața sponsorilor săi vestici pe partea de rusofobie, Chișinăul oficial cade la tot mai mari adâncimi, împrumutând activ experiența ucraineană și baltică, precum și măsurile standarde, inclusiv aducerea de ofense publice țării noastre, interzicerea presei de limbă rusă, atacarea limbii ruse”, a spus Maris Zaharova.
Doamna Tamari Bibichadze este membră a organizației non-guvernamentale YATA Georgia, una dintre cele mai importante platforme ale societății civile din Republica Georgia. Cu o diplomă în Științe Politice și Relații Internaționale de la Universitatea de Stat din Tbilisi, doamna Tamari Bibichadze este una dintre cele mai autorizate voci din societatea civilă din statul caucazian.
K.P.:Cum a influențat invazia rusă în Ucraina viața politică din Georgia?
T.B.: Războiul dintre Rusia și Ucraina a avut un impact semnificativ asupra Georgiei, și nu este surprinzător că o parte semnificativă a societății privește rezultatele războiului ca pe un punct de cotitură pentru viitorul Georgiei. Polarizarea actuală din cadrul țării a avut un impact sever asupra obiectivelor sale de politică externă și situației politice interne, împiedicând stabilirea unor poziții unificate. În urma agresiunii din partea Rusiei, este crucial să identificăm prompt oportunitățile și riscurile și să abordăm aceste probleme în mod rațional în cadrul Georgiei.
În primul rând, trebuie recunoscut faptul că războiul dintre Rusia și Ucraina a creat un cadru de oportunități pe care Ucraina și Moldova, două dintre statele din trio-ul asociat, le-au valorificat cu succes. Acestea au primit statutul de candidat în timp ce Georgia, în ciuda indicilor destul de pozitivi, a fost respinsă din cauza situației politice interne. Această situație pare să favorizeze o tendință de „distanțare” tot mai mare de Europa, manifestată prin angajamentul din ce în ce mai semnificativ al țării cu Rusia. De exemplu, regimul de vize cu Rusia a fost ridicat la 15 mai, iar în 2022, Rusia a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Georgiei, situându-se în primele trei locuri în ceea ce privește volumul comerțului în ceea ce privește atât exporturile, cât și importurile. În același timp, numărul imigranților ruși a crescut, cu aproximativ 1,5 milioane trecând granița, ceea ce a dus la intrarea a peste 2 miliarde de GEL în bugetul Georgiei. De asemenea, în jur de 17.000 de companii înregistrate de ruși își desfășoară activitatea în Georgia, cu peste 5.000 de noi afaceri înregistrate numai în primele trei luni ale anului 2023. În mod natural, aceste evoluții cresc riscurile, în special pericolul principal al urmăririi unei politici naționale independente. Pe măsură ce dependența de Rusia crește, țara devine din ce în ce mai vulnerabilă la amenințările politice străine. Prim-ministrul Gharibashvili a subliniat la Forumul Economic din Qatar că ruperea legăturilor economice cu Rusia ar avea consecințe catastrofale pentru țară.
Pe de altă parte, războiul dintre Rusia și Ucraina a avut un impact semnificativ asupra peisajului politic intern al Georgiei. Un procent fără precedent al populației georgiene, 82%, susține aderarea Georgiei la Uniunea Europeană, mulți considerând că guvernul nu depune suficiente eforturi pentru a atinge acest obiectiv. Recent, sentimentul negativ față de partidul aflat la putere a crescut, în ciuda eforturilor lor active de a realiza o creștere economică de două cifre.
Foto: Facebook
Războiul dintre Rusia și Ucraina a reînviat amintiri dureroase ale războiului din 2008 și a stârnit îngrijorări cu privire la viitor în rândul segmentelor societății. Ca urmare, partidul aflat la putere a început să manipuleze discursul legat de pace. Ei susțin că Occidentul vizează deschiderea unui al doilea front în Georgia și argumentează pentru menținerea păcii și stabilității. De asemenea, au solicitat sancțiuni. Prim-ministrul Gharibashvili, de exemplu, consideră nerezonabil să le solicite partenerilor să înceteze comerțul, activitățile economice și zborurile cu Rusia, invocând faptul că Uniunea Europeană desfășoară comerț cu Rusia. Cu toate acestea, situația actuală nu se aliniază cu această afirmație, deoarece Uniunea Europeană și-a redus comerțul extern cu Rusia cu 64,4% în primul trimestru al anului 2023. Războiul a accentuat, de asemenea, problemele democratice preexistente din Georgia, ducând la mai multe situații intense. Un exemplu notabil este Legea privind Agenții Străini, cunoscută în rândul unei părți semnificative a populației georgiene ca „Legea Rusă”. Încercarea sa de adoptare a provocat proteste semnificative și a dus la confruntări între forțele de ordine și civili.
Cea mai semnificativă evoluție a fost sprijinul puternic din partea majorității societății pentru Ucraina. Tinerii, în special Generația Z, au devenit participanți activi și au jucat un rol crucial în opoziția față de legea rusă. Georgia se confruntă cu provocări semnificative, de la distanțarea sa de Occident la creșterea dependenței de Rusia. Cu toate acestea, unitatea populației și activismul tinerilor oferă speranță pentru schimbări pozitive. Merită menționată și președinta Georgiei, Salome Zurabishvili, care a făcut recent mișcări lăudabile prin grațierea lui Nika Gvaramia, directorul canalului „Mtavari” și un jurnalist de opoziție prominent.
K.P.: Care sunt perspectivele relațiilor dintre Georgia și UE (Uniunea Europeană) și dintre Georgia și NATO?
T.B.: Războiul dintre Rusia și Ucraina a subliniat necesitatea urgentă a integrării europene în Georgia. Aceasta servește ca o mementou pentru Europa că războiul din 2008 nu a fost un incident izolat, iar Rusia a arătat o disponibilitate de a invada alte state dacă i se oferă oportunitatea. Ca urmare, îngrijorările privind securitatea țărilor est-europene au devenit din ce în ce mai importante pentru statele membre ale UE. Georgia percepe Uniunea Europeană ca pe principalul său partener în abordarea problemelor de securitate și în promovarea reformelor democratice și economice, așa cum este demonstrat prin sprijinul copleșitor al 82% din populația țării. Pe lângă aspectele legate de securitate, Georgia recunoaște beneficiile economice potențiale și oportunitățile aduse de integrarea mai strânsă cu Uniunea Europeană. Accesul la piețe mai mari, investițiile străine și progresele tehnologice sunt printre factorii cheie pentru căutarea unor legături economice mai solide cu UE.
De asemenea, războiul dintre Rusia și Ucraina a subliniat importanța eforturilor de reconciliere și construirea păcii în Georgia. Conflictelor nesoluționate din Abhazia și Osetia de Sud, unde Rusia exercită o influență hotărâtoare, le stau în față provocări semnificative. Georgia a urmărit activ reconcilierea, încurajarea dialogului și căutarea soluțiilor pașnice pentru aceste conflicte. În plus, Georgia pune un mare accent pe cooperarea în domeniul securității cu NATO. Cu toate că problema aderării la NATO se află într-un viitor relativ îndepărtat, există o creștere a sentimentului de urgență de a o urmări. Aderarea la NATO nu ar îmbunătăți doar capacitățile de apărare ale Georgiei, ci și ar aprofunda cooperarea în domenii precum reformele de apărare, instruirea militară și interoperabilitatea.
Cu toate acestea, prezența bazelor militare rusești în teritoriile ocupate Abhazia și Osetia de Sud reprezintă un obstacol semnificativ pentru calea Georgiei spre aderarea la NATO. Potrivit procedurilor NATO, o țară este în mod obișnuit acceptată dacă nu are dispute teritoriale. Rezolvarea acestor conflicte și realizarea integrității teritoriale sunt pași vitali pentru aspirațiile Georgiei de a adera la NATO.
Pentru a-și consolida și mai mult poziția, Georgia se angajează în eforturi diplomatice atât cu UE, cât și cu NATO. Acestea includ vizite la nivel înalt, negocieri diplomatice și participarea activă la forumuri multilaterale. Prin căutarea activă a implicării diplomatice, Georgia își propune să îmbunătățească relația cu aceste instituții și să-și consolideze angajamentul față de integrarea europeană și euro-atlantică.
În cele din urmă, percepția publică și conștientizarea joacă un rol crucial în eforturile de integrare ale Georgiei. Construirea unei conștientizări publice și înțelegerea sprijină aceste procese de integrare și asigură alinierea opiniei publice cu obiectivele strategice ale țării. Războiul dintre Rusia și Ucraina a subliniat necesitatea ca Georgia să urmărească integrarea europeană, concentrându-se pe cooperarea în domeniul securității cu UE și NATO. Conflictelor nesoluționate și prezența bazelor militare rusești reprezintă provocări, dar Georgia rămâne angajată în eforturile de reconciliere și în urmărirea integrității sale teritoriale.
K.P.: Societatea civilă din Georgia joacă un rol important în procesul de europeanizare și democratizare a Georgiei. Ce poate face UE/Vestul pentru a ajuta acest proces? Poate societatea civilă georgiană să fie un model pentru regiune?
T.B.: Societatea civilă din Georgia are un rol vital în procesul de europeanizare și democratizare a țării. Este o forță motrice cheie care determină guvernul să ia decizii în beneficiul națiunii. De exemplu, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Georgia s-a solidarizat rapid în sprijinul Ucrainei, societatea unindu-se și organizând demonstrații. Această solidaritate a fost însoțită de ajutor umanitar fără precedent, iar voluntarii georgieni au călătorit chiar în Ucraina pentru a lupta alături de aceștia. O parte semnificativă a societății georgiene consideră războiul din Ucraina ca fiind propriul lor război.
Un alt succes al societății civile este respingerea legii privind agenții străini. În momente critice, societatea civilă adoptă constant o poziție cheie pentru țară. În ultimii doi ani, au obținut succese remarcabile, atât mici, cât și mari. Pentru a consolida în continuare societatea civilă și a-i proteja împotriva presiunilor nefondate, UE poate furniza asistență financiară și tehnică. Această asistență poate cuprinde cursuri de formare, programe diverse, ateliere și inițiative de mentorat menite să îmbunătățească abilitățile organizaționale și de advocacy. Mai mult, oportunitățile sporite de finanțare și granturile din partea Uniunii Europene ar permite organizațiilor civile georgiene să-și desfășoare eficient activitățile.
Facilitarea schimbului de informații și cunoștințe între actorii societății civile georgiene și omologii lor din UE și alte țări este crucială. Acest lucru poate fi realizat prin vizite de studiu, conferințe și platforme care facilitează partajarea celor mai bune practici și experiențe în promovarea democrației și a valorilor europene. În plus, implicarea activă a UE în dialogul cu organizațiile societății civile și în procesele de luare a deciziilor, inclusiv consultări regulate și participarea la formularea politicilor și reformelor legate de democratizare, drepturile omului și integrarea europeană, este de o importanță deosebită.
În ceea ce privește modelul de societate civilă din Georgia pentru regiune, trebuie recunoscut faptul că Georgia are o lungă istorie de rezistență în fața provocărilor. În ciuda faptului că a fost vizată de numeroase imperii în trecut, poporul georgian a demonstrat în mod constant hotărâre. Chiar și în prezent, reprezentanții societății civile gestionează eficient provocările cu care se confruntă țara. Activismul lor continuu va contribui la realizarea obiectivelor dorite. Georgia a făcut progrese semnificative în dezvoltarea unei societăți civile active și orientate către probleme, cu organizații civile care au un rol crucial în promovarea reformelor democratice, a drepturilor omului și a incluziunii sociale. Experiențele, succesele și provocările societății civile georgiene pot servi ca lecții valoroase pentru alte țări din regiune.
Cu toate acestea, este important să recunoaștem că fiecare țară are un context unic, iar dezvoltarea societății civile poate varia. Reformele economice, de exemplu, pot avea rezultate justificate în unele state nou-formate post-sovietice și pot provoca șocuri economice în altele. În timp ce mecanismele de succes pot fi aplicate într-un context general, este esențial să se ia în considerare unicitatea exemplelor istorice ale fiecărei țări.
În concluzie, prin sprijinirea activă a societății civile georgiene și promovarea cooperării regionale, Uniunea Europeană și Vestul pot contribui la procesele de europeanizare și democratizare din Georgia. Această efort comun are potențialul de a stabili un exemplu pozitiv pentru regiune.
Relația NATO-Georgia este complicată
K.P.: Care este importanța politică și economică a Mării Negre pentru Republica Georgia în secolul al XXI-lea?
T.B.: Marea Neagră deține o importanță politică și economică semnificativă pentru Georgia. În primul rând, aceasta servește ca o legătură crucială către Vest, oferind acces la resurse și oportunități. Marea Neagră joacă un rol vital în dezvoltarea economică a Georgiei și în comerțul internațional. Aceasta acționează ca un coridor de tranzit cheie între Europa și Asia, facilitat de porturile maritime precum Batumi și Poti. Aceste porturi permit transportul diverselor bunuri, inclusiv produse agricole, resurse energetice și mărfuri valoroase, contribuind la creșterea economică a Georgiei și la integrarea sa în piețele globale.
În plus, Marea Neagră oferă Georgiei acces la rutele comerciale și piețele majore, stimulând fluxurile comerciale și consolidând cooperarea politico-economică. Georgia devine un actor important în regiune, conectând țări vecine precum Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, precum și alte țări europene și Asia. Resursele energetice și infrastructura din zona Mării Negre sunt, de asemenea, demne de remarcat. Georgia își valorifică poziția strategică prin participarea activă în proiecte energetice, asigurând securitatea energetică și stabilindu-se ca un partener de încredere. Regiunea Mării Negre servește ca o rută de tranzit pentru conductele semnificative de petrol și gaze, cum ar fi conducta de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan și conducta de gaze Baku-Tbilisi-Erzurum. Aceste conexiuni permit regiunii Mării Caspice să acceseze piețele internaționale evitând Rusia, reducând dependența Georgiei de un singur furnizor și consolidând securitatea sa energetică.
Mai mult decât atât, Georgia capitalizează potențialul turistic al Mării Negre. Zonele de coastă au devenit destinații turistice populare, datorită proiectelor de dezvoltare a infrastructurii care le-au făcut mai accesibile și atrăgătoare. Cu malurile sale pitorești și bogate în atracții culturale, Georgia atrage vizitatori atât din piețele regionale, cât și din cele internaționale. Turismul joacă un rol crucial în economia țării, contribuind la crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și intrarea de valută străină.
Semnificația strategică a Mării Negre nu poate fi trecută cu vederea. Apropierea sa față de actorii geopolitici majori și potențialul său ca rută de tranzit o fac o frontieră maritimă vitală pentru securitatea națională a Georgiei. Stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre sunt esențiale nu doar pentru securitatea și stabilitatea generală a Georgiei, ci și pentru comunitatea euro-atlantică în ansamblu.
În concluzie, Marea Neagră are o importanță politică și economică considerabilă pentru Georgia. Aceasta facilitează conexiuni comerciale, asigură securitatea energetică, dezvăluie potențialul turistic și are semnificație strategică în ceea ce privește securitatea și geostrategia. Dezvoltarea și gestionarea eficientă a resurselor din Marea Neagră, precum și parteneriatele cu actorii regionali și internaționali, rămân priorități-cheie pentru dezvoltarea politică și economică a Georgiei.
K.P.: Cu câteva săptămâni în urmă, Rusia și Georgia au redeschis rutele aeriene. Care este semnificația acestui lucru? Este acesta un semn al unei schimbări geopolitice în obiectivele politicii externe georgiene?
T.B.: Abolirea regimului de vize între Rusia și Georgia a ridicat preocupări legitime și a stârnit întrebări cu privire la potențialele consecințe geopolitice negative. Pe de o parte, această mișcare sugerează o schimbare în obiectivele Georgiei și în pozițiile anterior exprimate, aliniindu-se cu politica Rusiei de a „nu provoca”. Cu toate acestea, un număr semnificativ de cetățeni georgieni consideră că aspirațiile Georgiei pentru integrarea euro-atlantică rămân neschimbate și critică guvernul pentru acest pas.
Orientarea spre Vest a Georgiei și aspirațiile majorității cetățenilor săi sunt exprimate în mod clar în Constituția Georgiei, Capitolul Unsprezece, Articolul 78, care prevede că organele constituționale trebuie să ia toate măsurile în puterea lor pentru a asigura integrarea deplină a Georgiei în Uniunea Europeană și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Această prevedere servește drept forță motrice în spatele aspirațiilor Georgiei spre Vest. Din punctul meu de vedere, reluarea zborurilor dintre Georgia și Rusia poate fi văzută ca o acceptare implicită sau normalizare a ocupației, ceea ce contrazice poziția noastră de lungă durată privind integritatea teritorială și suveranitatea.
Mai mult, această decizie poate fi interpretată ca o abatere de la obiectivele mai largi ale politicii externe a Georgiei, inclusiv urmărirea integrării europene și a aderării la NATO. Cu toate acestea, partidul aflat la putere subliniază importanța oportunităților economice și susține că prioritizarea intereselor economice și turistice este crucială pentru dezvoltarea țării. Cu toate acestea, ambiguitatea cu privire la principiile politice și la problemele de securitate națională ridică îndoieli cu privire la coerența și stabilitatea politicii externe a Georgiei.
În plus, decizia de a deschide rutele aeriene fără progrese clare în rezolvarea conflictului sau concesii semnificative din partea Rusiei este îngrijorătoare, deoarece indică posibilitatea unei dependențe crescute față de Rusia. Mai mult, există întrebări cu privire la impactul asupra dinamicii regionale și la posibilitatea realiniamentului geopolitic. Aceasta ar putea fi interpretată ca răspuns adaptiv al Rusiei la evoluțiile din Ucraina sau ca o oportunitate pentru Rusia de a evita sancțiunile. Cursul evenimentelor la o viteză similară va avea, fără îndoială, un impact semnificativ asupra echilibrului de putere și asupra relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali.
În concluzie, abolirea regimului de vize între Rusia și Georgia a ridicat preocupări valabile și a ridicat îndoieli cu privire la potențialele consecințe negative asupra obiectivelor politicii externe a Georgiei. În timp ce unii argumentează în favoarea beneficiilor economice, alții o văd ca o abatere de la aspirațiile Georgiei spre Vest și ca un semn al unei dependențe crescute față de Rusia. Implicațiile asupra dinamicii regionale și a relațiilor Georgiei cu partenerii săi occidentali sunt supuse unei supravegheri și evaluări continue.
Foto: Facebook
K.P.: În opinia dvs., care ar fi o soluție pentru a rezolva în mod pașnic conflictele separatiste din Osetia de Sud și Abhazia?
T.B.: În opinia mea, o soluție potențială pentru problema Abhaziei și Osetiei de Sud ar fi să se rezolve conflictul în curs dintre Rusia și Ucraina, ceea ce ar crea o oportunitate pentru negocieri fără interferența unei terțe state ostile. Este crucial să existe un dialog susținut și inclusiv care să implice toate părțile implicate în conflict. În plus, ar putea fi discutată posibilitatea acordării unei largi autonomii, similară autonomiei existente în Adjara.
Restaurarea încrederii este de o importanță capitală, deoarece aceasta va ajuta la crearea unui mediu favorabil pentru negocieri. Actorii internaționali imparțiali, precum Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) sau alte organizații regionale, ar trebui să joace un rol semnificativ în facilitarea unei soluții pașnice. Promovarea dezvoltării economice și abordarea disparităților socio-economice în regiunile afectate de conflict pot contribui la stabilitate și reconciliere. Ar trebui să fie urmărite inițiative axate pe creșterea economică. Totuși, inițierea dialogului între părți este esențială, subliniind că confruntarea dintre abhazieni, osetieni și contrapărțile lor georgiene are rădăcini în propagandă rusă și narațiuni istorice distorsionate.
Pe termen lung, este necesară o abordare comprehensivă care să abordeze aspectele socio-economice și politice. Eforturile ar trebui îndreptate spre reconciliere și reintegrare. Acest lucru include promovarea înțelegerii reciproce, a toleranței și a respectului între diferite grupuri etnice și culturale. Rezolvarea disputei teritoriale va fi posibilă atunci când Rusia se abține de la a interveni în politica internă a țării.
K.P.: România și Georgia au contexte istorice similare până la un anumit punct. Cum pot fi îmbunătățite relațiile dintre ele? Cum poate România să ajute Georgia în căutarea sa pentru aderarea la Uniunea Europeană?
T.B.: Pentru a începe, aș dori să evidențiez contextul istoric și cultural excepțional împărtășit de Georgia și România, care servește ca o bază solidă pentru consolidarea relațiilor strânse și a cooperării dintre cele două națiuni. Atât Georgia, cât și România au experimentat lupte dificile pentru independență, confruntându-se cu diverse imperii care au căutat să exercite controlul. Dorința comună de independență a modelat identitățile lor și a contribuit la patrimoniul lor cultural distinct. Georgia și România găsesc un teren comun în valorile, tradițiile și practicile lor. În mod notabil, apartenența României la Uniunea Europeană și NATO are o valoare semnificativă pentru Georgia în căutarea sa de integrare în UE. România poate acționa ca un partener strategic, oferind cunoștințe și sprijin bazat pe experiența sa reușită de integrare. Inspirându-se din exemplul României, Georgia poate să-și stabilească propriul parcurs către integrarea europeană, beneficiind de îndrumarea și cooperarea României. Pentru a consolida relațiile dintre România și Georgia și pentru a sprijini aspirațiile Georgiei de a adera la UE, pot fi luate mai multe măsuri:
În primul rând, este crucial să se intensifice cooperarea bilaterală în diverse domenii, inclusiv comerț, investiții, cultură, educație și turism. Facilitarea mai multor programe de schimb de tineret și promovarea inițiativelor educaționale vor împuternici societatea și vor contribui la dezvoltarea Georgiei.
În al doilea rând, partajarea cunoștințelor joacă un rol vital. Experiența extinsă a României poate fi împărtășită cu Georgia, inclusiv asistență tehnică, programe de formare și schimbul de bune practici în domenii precum guvernarea, statul de drept, reformele economice și armonizarea legislației cu standardele UE.
Sprijin în domenii precum guvernarea democratică, drepturile omului, reforma judiciară și măsurile anticorupție sunt, de asemenea, esențiale. Ca cel mai apropiat partener al Georgiei, România poate demonstra un gest semnificativ prin promovarea și evidențierea realizărilor Georgiei în instituțiile UE și printre statele membre.
În plus, România și Georgia pot intensifica cooperarea regională în cadrul structurilor precum Parteneriatul Estic, Cooperarea Economică a Mării Negre sau Inițiativa celor Trei Mări. Colaborarea cu alte țări din regiune poate facilita proiecte comune, dezvoltarea infrastructurii și integrarea economică, toate acestea avansând în continuare obiectivele de integrare europeană ale Georgiei.
În rezumat, prin aprofundarea cooperării bilaterale, partajarea experiențelor, sprijinirea reformelor, promovarea aspirațiilor Georgiei de aderare la UE, promovarea cooperării regionale și facilitarea schimburilor culturale și educaționale, România poate juca un rol central în parcursul Georgiei către aderarea la UE.
