Toamna anului 2023 se anunță extrem de activă din punct geopolitic în sudul Republicii Moldova. Forțele politice finanțate de către oligarhii fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc agită apele în regiunea autonomă găgăuză pe fondul apropierii alegerilor locale. Republica Moldova a trimis acasă zeci de diplomați ruși în ultimele săptămâni.

Republica Găgăuză

Unul din principalii lideri locali, președintele legislativului regional, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, nu exclude crearea „Republicii Găgăuze”. El a declarat  într-un interviu pentru un post TV din refiunea separatistă transnistreană, că „oamenii cer asta”, fără însă a furniza dovezi ale acestei voințe. Constantinov şi-a reconfirmat ulterior afirmația pentru mass-media de la Chișinău, apreciind că Republica Moldova are „o atitudine cam neglijentă față de legile Găgăuziei”. Pe 9 septembrie, la Comrat va avea loc o reuniune a deputaților de toate nivelurile și „este posibil”, după cum a spus Constantinov, ca „unii dintre deputați să susțină această idee”.

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov a declarat ulterior că se va prezenta la Procuratură dacă va fi citat pentru explicații în urma declarațiilor pe care le-a făcut despre posibila proclamare a Republicii Găgăuzia. Tot el susține că nu este adeptul acestei idei, menționând că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect.

Reacția lui Constantinov vine după ce secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, a anunțat pe Facebook că a depus o sesizare la autpritățile de resort pe numele său. Potrivit lui Vovc, președintele Adunării Populare, în calitatea sa de persoană publică, militează împotriva integrității teritoriale a Republicii Moldova. Asta după ce a spus că Găgăuzia ar putea să se autoproclame ”republică”.

Referinduse la declarațiile alesului local din Găgăuzia, Victor Petrov, care în urmă cu câteva zile a calificat afirmațiile lui Constantinov drept o provocare, care ar putea duce la eliminarea autonomiei, președintele Adunării Populare a spus că afirmația sa nu a fost înțeleasă corect. Mai mult, la câteva zile de la declarația privind crearea unei republici, Constantinov declară că renunță la această idee. „Eu am spus că pe data de 9 va fi continuarea ședinței, unde vor fi convocați deputații, cei cu mandate și eu am un mandat și am fost întrebat dacă poate fi ridicată acolo întrebarea despre Republica Găgăuză, eu am spus că nu vă pot spune ce întrebări vor fi discutate acolo și cum vor fi votate, eu nu pot să știu. De aceea, nu am exclus că orice întrebare poate fi discutată și orice votare poate avea loc. De asta, nu pot să garantez” a declarat acesta

În fiecare an, pe 19 august, Găgăuzia sărbătorește proclamarea Republicii Găgăuze. Din 1990 până în 1994, Găgăuzia s-a autoproclamat republică separată de Moldova, dar în perioada decembrie 1994 – iulie 1995, Găgăuzia a fost reintegrată în Moldova, devenind autonomie.

Ce este Găgăuzia?

Găgăuzia este o regiune autonomă situată în sudul Republicii Moldova. Aceasta are un caracter etnic, cultural și lingvistic distinct, și este cunoscută pentru populația sa predominantă de origine găgăuză, care vorbește limba găgăuză, o limbă turcică.

Găgăuzia are o istorie complexă, găgăuzii sunt descendenți ai turcilor oguzi și au o cultură tradițională distinctă, influențată și de alte popoare care au locuit în zonă de-a lungul timpului, mai ales în regiunea balcanică. Poporul găgăuz a fost colonizat de Imperiul Țarist în actuala regiune ca parte a politcii sale imperiale.

Găgăuzia a obținut statutul de regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova în 1994. Această autonomie îi oferă Găgăuziei control parțial asupra afacerilor interne, inclusiv dreptul de a-și alege conducerea locală și de a promova cultura și limba găgăuză.

Religia predominantă în Găgăuzia este creștinismul ortodox. Biserica Ortodoxă găgăuză are un rol important în viața religioasă și culturală a regiunii, totodată fiind una din pârghiile prin care partea rusă controlează regiunea.

Economia Găgăuziei este în principal bazată pe agricultură și industria alimentară. Regiunea este cunoscută pentru producția de vin și pentru creșterea animalelor.

Relația cu Republica Moldova

Găgăuzia are o relație complexă cu Republica Moldova. De-a lungul anilor, au existat dezbateri și negocieri legate de statutul și autonomia sa. Găgăuzia își menține identitatea distinctă, dar colaborează și cu administrația centrală a Republicii Moldova. Găgăuzia are un guvern autonom și propria sa legislație. Există un guvern regional și un președinte autonom, care administrează afacerile locale.

Desigur, disensiunile dintre Chișinău (capitala Republicii Moldova) și Comrat (capitala Găgăuziei) au fost prezente în relația dintre cele două entități în ultimele decenii, adesea legate de aspecte legate de autonomie, guvernare locală, identitate culturală și control asupra resurselor.Una dintre principalele surse de tensiune a fost statutul autonom al Găgăuziei în cadrul Republicii Moldova. Găgăuzia a dobândit statutul de autonomie în 1994, ceea ce i-a conferit un grad semnificativ de autoguvernare în anumite domenii. Cu toate acestea, au existat momente de dezacord cu privire la limitele acestui statut și la măsura în care Găgăuzia își poate exercita autonomia.

Disputele au apărut și în ceea ce privește controlul asupra resurselor, inclusiv terenuri agricole, industrii și surse de venit. Găgăuzia are o economie bazată în mare parte pe agricultură și industria alimentară, iar întrebările despre drepturile asupra acestor resurse pot genera tensiuni cu administrația centrală de la Chișinău.

Aspectele politice și alegerile locale pot contribui, de asemenea, la tensiuni. În unele cazuri, alegerea președintelui și a guvernului autonom din Găgăuzia poate genera divergențe și poate afecta relațiile cu administrația centrală a Republicii Moldova.

Dialogul, negocierea și angajamentul față de dezvoltarea pacifică a relației dintre cele două entități sunt esențiale pentru menținerea stabilității și cooperării în Republica Moldova.

Precedent transnistrean

Amenințarea cu un nou scenariu transnistrean pe fondul agresiunii militare ilegale ruse împotriva Ucrainei ar trebui să ridice semne de întrebare tuturor oamenilor cu capul pe umeri din autonomie. Autoritățile de la Chișinău trebuie să clarifice cât mai rapid drepturile, dar și obligațiile ambelor părți, inclusiv ale autonomiei găgăuze, pentru înlăturarea acestei pârghii favorabile intereselor ruse.

În urmă cu doar un an, Mustafa Șentop, fostul președinte al Parlamentului Turciei, declara, într-o vizită efectuată la Comrat, un mesaj de unitate în contextul războiului din Ucraina. ”Viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a Moldovei. Este mai important ca niciodată să aveți o atitudine constructivă în relațiile cu Chișinăul”, a transmis atunci fostul șef al Legislativului de la Ankara, aliat al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Declarațiile sale sunt dovada clară că ambițiile separatismului găgăuz sunt întreținute de Federația Rusă, iar Turcia, stat membru NATO și aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene, nu vede Găgăuzia ca un stat independent, ci parte integrantă a Republicii Moldova.

Executivul Șor

La o recentă ședință specială a Adunării populare a Găgăuziei (APG)  deputații au reuşit să aprobe structura comitetului executiv, dar cu unele rezerve, pe care başcanul Evghenia Guţul le-a acceptat. Condiţia deputaților este ca „până în noiembrie 2023, când se va forma bugetul autonomiei pe 2024, să fie optimizată structura și redus numărului de direcţii și funcționari”. Al doilea punct important este reducerea bugetului pentru întreținerea funcționarilor comitetului executiv.
Deputatul Mihail Jelezoglo a reamintit că unii candidați din echipa başcanului nu au promovat examenul de cunoaștere a limbii găgăuze – Doiceva, Kendighelean și Cîlcic.
„Aprobarea de către noi a acestora în structura comitetului executiv îi va da drept oricărei instanțe să conteste decizia de astăzi a APG”, a menţionat el.
Vicepreședintele APG Alexandr Tarnavschi a spus că „nu este vina bașcanului că nu-i cunoaște pe toți oamenii din comitetul executiv propus, deoarece lista n-a fost făcută de ea, dar de Ilan Şor”.
„Nu sunteţi de vină pentru asta, poate că sunteţi o persoană onestă, dar fără experiență. Cred că ar fi mai cinstit să vă daţi demisia, pentru că sunteţi folosită de alţii. Ei nu susțin acest comitet executiv, pentru că membrii săi nu se pot distanța de Şor. Nu veți putea lucra, pentru că nu veți găsi limbaj comun cu Chișinăul, nici cu structurile europene”, a spus deputatul.

Nicolai Dudoglo, fost primar al Comratului, declara ulterior că „trebuie să o apărăm, iar autoritățile centrale nu trebuie să sperie autoritățile autonomiei cu dosare penale. Cu toții avem nevoie de puțină răbdare, din moment ce ne-am ales un nou bașcan”, a spus Dudoglo, atrăgând atenția că Evghenia Guţul „învață repede și că acum ea este altfel”.
El a spus că va candida în calitate de candidat independent la funcția de primar al Comratului, amintind că a condus orașul timp de nouă ani, semnalând dorința sa de înrolare în oastea politică a oligarhului Șor.
Dudoglo a recunoscut că a sugerat ca președintele Adunării populare, Dmitri Constantinov, să demisioneze. „Destul, pleacă, ai făcut deja tot ce ai putut face în această funcţie”, i-am spus.
„Nu am nimic împotriva lui Constantinov, dar îl consider vinovat de blocajul din Găgăuzia”, a spus Dudoglo, apropiat de Vladimir Plahotniuc.

Opoziție firavă

La nivelul autonomiei există o serie de lideri care se opun politcii de feudalizare promovată de Șor, printre aceștia fiind vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi. El a declarat că noul bașcan Evghenia Guțul, precum și echipa sa formată din oamenii afiliați fostului Partid „ȘOR”, scos în afara legii prin decizia Curții Constituționale, nu sunt pregătiți să guverneze Găgăuzia. De această părere este vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavschi.

Trebuie să constatăm că șeful autonomiei și echipa pe care a prezentat-o nu s-au distanțat de la formațiunea neconstituțională și politicianul condamnat Ilan Șor. Mai mult, Guțul nu se poziționează ca șef al Găgăuziei pentru întreaga autonomie, ci ca reprezentant al Partidului „ȘOR” și permanent vorbește despre acest lucru. Acest lucru face autoritățile de la Chișinău să fie din ce îm ce mai precaute față de Găgăuzia, în condiția în care autonomia, după preluarea puterii de către Evghenia Guțul, se află într-o izolare față de partenerii externi și donatorii.

Trebuie să remarcă că de aproape două luni de când noul bașcan a preluat atribuțiile sale, Găgăuzia a intrat într-o izolare parțială, fiind evitată de reprezentanții misiunilor diplomatice sau donatorilor externi. Este greu de crezut că autoritățile republicane vor negocia cu Executivul de la Comrat.

Având în vedere că nu poți să dezvolți economia și să gestionezi problemele de ordin social fără a avea relații cu Chișinăul, lipsa dialogului dintre Guvernul R.Moldova și Comitetul Executiv va înrăutăți  situația din Găgăuzia.

Pe agenda Parlamentului de la Chișinău se află proiectul de lege deputatului Radu Marian privind restituirea impozitelor și taxelor agenților economici din bugetul Găgăuziei. În acest caz lipsa unui dialog între Comrat și Chișinău poate duce la votarea acestui proiect în versiunea inițială, fapt ce ar însemna prăbușirea sistemului bugetar al Găgăuziei.

Promisiunile fantateziste

Partidul „ȘOR” și liderul său oligarhic au promis să construiască un aeroport, investiții de 500 de milioane de euro investiții, dar și gaz cu 12 lei/m3. Aceste promisiuni le-au permis membrilor Șor să facă presiuni publice, inclusiv prin proteste masive, chiar dacă este evident că bașcanul nu își va indeplini promisiunile.

De menționat că deputații Adunării Populare din Găgăuzia au refuzat de mai multe ori să dezbată subiectele ce țin de structura și componența noului Comitet Executiv (guvern local). Parlamentarii nu sunt mulțumiți de faptul că în lista propusă se regăsesc persoane afiliate politicianului fugar Ilan Șor. La ultima ședință care a avut loc la data de 25 august, deputații au reușit să aprobe doar structura Comitetului, sugerând bașcanului să modifice lista membrilor, și doar după aceasta să ceară votul Adunării Populare.

Unii deputați s-au arătat nemulțumiți de candidatul la funcția de adjunct al bașcanului, Mihail Vlah. Potrivit acestora, Vlah a fost implicat într-un caz de corupere a alegătorilor, în cadrul secțiilor de votare deschise în Găgăuzia la alegerile parlamentare din Bulgaria. La fel, aceștia au menționat că postul public de televiziune din Găgăuzia, GRT, riscă să dispară din cauza unui management defectuos. Deputații din Găgăuzia i-au amintit lui Guțul și despre declarațiile Marinei Tauber, potrivit căreia votul din APG pentru noua componență a Comitetului executiv este „o simplă formalitate”.

Prin decizia APG, Evghenia Guțul are termen până la data de 15 noiembrie pentru a prezenta noua componență a Comitetului executiv.

Războiul spionilor

Situația din Găgăuzia a influențat și recentul război al spionilor dintre Chișinău și Comrat. Zeci de diplomaţi ruşi şi familiile lor au părăsit recent teritoriul Republicii Moldova, după ce autoritățile de la Chișinău au decis reducerea personalului de la Ambasada Rusiei, pentru acțiuni de „destabilizare” a țării. O parte dintre aceștia își desfășurau activitatea oficială și neoficială în sudul Republicii Moldova. La sfârşitul lunii iulie, guvernul Republicii Moldova a anunţat că numărul diplomaţilor acreditaţi şi angajaţilor „tehnico-administrativi” care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău va fi redus de la peste 80 de persoane la 25. Decizia Chişinăului a venit „ca urmare a numeroaselor acţiuni neprietenoase faţă de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum şi tentativelor de destabilizare a situaţiei interne din statul nostru”. În replică, Moscova a anunțat prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe că nu va rămâne fără răspuns. „Este un nou pas spre distrugerea relațiilor bilaterale din partea regimului de la Chișinău. În dorința sa de a se evidenția în fața sponsorilor săi vestici pe partea de rusofobie, Chișinăul oficial cade la tot mai mari adâncimi, împrumutând activ experiența ucraineană și baltică, precum și măsurile standarde, inclusiv aducerea de ofense publice țării noastre, interzicerea presei de limbă rusă, atacarea limbii ruse”, a spus Maris Zaharova.