România, obiective geopolitice ambițioase în bazinul pontic

de | aug. 31, 2023 | Editorial | 0 comentarii

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, urmând să sprijine „multidimensional şi cuprinzător” Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Liderul de la București nu a făcut decât să reafirme strategia externă a ultimilor ani, implementată de diplomația […]
Foto: Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, urmând să sprijine „multidimensional şi cuprinzător” Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Liderul de la București nu a făcut decât să reafirme strategia externă a ultimilor ani, implementată de diplomația de la București.  „Vom continua să sprijinim multidimensional şi cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper, pentru toţi cetăţenii săi”, a spus şeful statului român.

Sprijinul României pentru Republica Moldova este practic unul din singurele obiectice considerate cruciale de partidele politice parlamentare românești pentru securitatea națională a României.

Prioritatea acestui moment pentru diplomația de la București constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina.
De la declanşarea războiului de către Rusia solidaritatea României faţă de Ucraina a rămas de neclintit, România primind peste 5,7 milioane de ucraineni, furnizând importante ajutoare umanitare, dar și facilitând tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România. Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, dar și implicarea României în politica de izolare a Federației Ruse pe plan internațional.

Elita politică de la București este unită în ideea că este datoria României să continue să fie un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.

Interesul României pentru consolidarea formatului de securitate din bazinul Mării Negre a fost subliniat și de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) care va avea loc pe 6 septembrie la Bucureşti se prefigurează lărgirea platformei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei şi Republicii Moldova.
În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Iniţiativa celor Trei Mări poate deveni o platformă mult mai importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene.

La Summitul din 6 septembrie 2023 de la București, România își propune reconfirmarea rolului Iniţiativei de promovare a creşterii economice şi a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea şi rafinarea instrumentelor Iniţiativei, şi redefinirea relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.  

Este de așteptat ca România să aprofundeze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Germania, Franţa, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.

Foto: presidency.ro
Foto: presidency.ro

Sistemul de trilaterale, care a caracterizat o parte a acțiunilor diplomatice românești trebuie consolidat și nu trebuie să se suprapună altor eforturi. Trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina ori România – Polonia – Spania răspund unor nevoi de securitate diverse, iar aceste opțiuni regionale nu trebuie să aducă prejudicii intereselor României din alte zone, mai ales din bazinul pontic.
Un aspect important este interesul românesc pentru asigurarea unor resurse energetice care să nu poată să fie folosite în scop politic, după modelul rusesc. România trebuie să se concentreze în continuare şi pe dezvoltarea accelerată a relaţiilor cu partenerii din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Georgia având în vedere „importanţa acestei regiuni sub aspect energetic şi din punctul de vedere al rolului său în configuraţia politică, economică şi de securitate de la Marea Neagră”.
România poate juca poate un rol în rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabach, având în vedere relațiile bilaterale privilegiate dintre București și cele două capitale implicate direct în conflict, Baku și Erevan. Chiar și bunele relații dintre România și Ankara pot spijini acest deziderat, chiar dacă Turcia nu vede cu ochi buni o implicare a altor state în procesul de stabilizare a regiunii. Ca parte a Uniunii Europene și NATO, România poate furniza o expertiză aparte, dar și să participe la desfășurarea unui eventual contingent internațional de forțe de menținere a păcii. Bucureștiul trebuie să sprijine eforturile de eliminare a influenței nocive a Federației Ruse din regiune, influență care a dus la apariția focarelor de separatism din Azerbaidjan, dar și din Georgia, Ucraina și Republica Moldova.

Aceasta rămâne cel mai vulnerabil stat din regiunea Mării Negre, iar sprijinul României este crucial pentru supraviețuirea sa ca entitate statală.

Chiar dacă recent preşedintele Consiliului European, Charles Michel, declara că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să primească noi state membre până în 2030, este greu de crezut că acest ideal poate fi atins, datorită problemelor complexe din statele vizare: politice, sociale, economice și de securitate.
Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar.
Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar Georgia aşteaptă să primească de asemenea acest statut.
Desigur, toate statele candidate trebuie să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol important pentru ca că niciunul dintre conflictele din trecut să nu fie importante în UE ori NATO, dacă este cazul.

UE ar trebui să implementeze la rândul său unele reforme în interior pentru a fi pregătită de extindere, proces în care România poate juca un rol activ.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri