de Camelia Rada | mai 22, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
PLDM a anuntat miercuri ca a format deja un grup de votanti in interiorul Parlamentului si ca ar mai avea nevoie de voturile deputatilor PD. Presedintele fractiunii liberal-democrate, Valeriu Strelet, a declarat, miercuri, intr-o emisiune televizate, ca cel putin 42 de deputati sunt gata sa voteze un nou guvern. Pana acum si-au declarat intentia de a sustine noul Guvern si programul de guvernare 31 de deputati liberal-democrati, sapte deputati liberali reformatori plus patru persoane din grupul Misin au spus ca vor vota. Noi consideram ca sunt toate premisele pentru a fi votat Guvernul. Depinde foarte mult de vointa Partidului Democrat”, a declarat Valeriu Strelet la Publika TV. El a mai spus ca in viitor guvern ar putea interveni unele schimbari. „Noi admitem ca, pe anumite domenii, pe care le consideram ca au fost administrate mai putin eficient, am putea propune sa fie discutate si anumite rocade”, a continuat acesta. Reprezentantii PLDM, PD si cei ai reformatorilor liberali s-au intalnit ieri in cadrul primei runde de negocieri in vederea formarii unei majoritati parlamentare care sa voteze pentru un nou Cabinet de ministri. La sfarsitul discutiilor, deputatul liberal Ion Hadarca s-a aratat optimist si a declarat ca sunt premisele necesare formarii unei majoritatii parlamentare. Pe de alta parte, insa, democratul Valeriu Lazar a subliniat ca proiectul de Acord facut public de PLDM, saptamana trecuta, ingreuneaza negocierile dintre formatiunile pollitice.
de Camelia Rada | mai 8, 2013 | Alte regiuni, Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei americane John Kerry a pregatit la Moscova viitoarea intrevedere dintre presedintii rus si american, Vladimir Putin si Barack Obama, programata pentru iunie. Moscova si Washingtonul spera ca viitoarea intalnire va fi mai prolifica decat cea de anul trecut, subliniaza cotidianul rus Kommersant. Potrivit publicatiei ruse mentionate, in stadiul final de dezbatere se afla cinci documente care ar putea ajunge pe masa presedintilor: despre masurile de incredere in spatiul cibernetic, cooperarea in domeniul neproliferarii armelor de distrugere in masa, lupta cu terorismul, consolidarea relatiilor economice si contactele dintre departamentele de stat. intr-o singura zi John Kerry a reusit sa depuna flori la Mormantul Soldatului Necunoscut, s-a intalnit cu presedintele rus Vladimir Putin, iar spre seara a avut negocieri cu ministrul de externe Serghei Lavrov. in ajunul deplasarii sale, Kerry le-a spus jurnalistilor ca ‘a sosit demult timpul’ pentru o asemenea vizita in Rusia. intr-adevar, comenteaza Kommersant, intre cele doua tari s-au adunat multe teme de discutii, una dintre cele mai importante fiind Siria. in timpul intrevederii cu Putin, Kerry a declarat ca interesele SUA si Rusiei in ceea ce priveste reglementarea situatiei din aceasta tara ‘coincid in mare masura’. ‘si voi, si noi suntem interesati de stabilitate in regiune’, si-a exprimat convingerea secretarul de stat american.
Interese comune
Interlocutorii au discutat de asemenea dosarele Iran si Coreea de Nord. Totodata, Kerry a subliniat ca problemele de politica externa care se afla in fata Rusiei si SUA necesita acelasi nivel de cooperare ca in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. La fel de importante au fost si problemele de ordin bilateral, in special pregatirea intrevederii dintre Putin si Obama, programata pentru iunie. Cei doi presedinti intentioneaza sa poarte negocieri in timpul summitului G8 din Irlanda de Nord. Ultima data, Vladimir Putin si Barack Obama s-au intalnit in iunie 2012, in timpul summitului G20 din Mexic, insa acea intrevedere a fost una cu putine rezultate. in opinia ziarului rus, intrevederea viitoare promite sa fie una mai prolifica: in pofida deteriorarii relatiilor bilaterale, al carei punct culminant a fost schimbul de ‘liste negre’ cu persoane non grata, Moscova si Washingtonul intentioneaza sa ‘dezvolte cooperarea in domenii care prezinta interes reciproc’.
Una dintre aceste probleme este lupta cu amenintarile la adresa securitatii cibernetice. La sfarsitul lui aprilie, intre cele doua tari au fost parafate o serie de acorduri interguvernamentale privind masurile de incredere in spatiul cibernetic (crearea unei ‘linii directe’ in cazul incidentelor cibernetice si a unui grup de lucru in probleme de securitate cibernetica). Negocieri pe marginea acestor acorduri au fost purtate timp de doi ani. Daca in iunie Putin si Obama vor semna documentele corespunzatoare, acest lucru va constitui o noutate: pana acum nimeni nu a semnat astfel de acorduri, subliniaza cotidianul moscovit. Lucrurile s-au clintit din punctul mort si in ceea ce priveste negocierile pe marginea acordului menit sa inlocuiasca programul Nunn-Lugar, in cadrul caruia de la inceputul anilor 1990, din mijloace ale SUA, era lichidat surplusul de munitii nucleare si arme chimice rusesti. Dupa cum aminteste Kommersant, toamna trecuta autoritatile ruse au decis ca nu prelungeasca acest program, care expira la 17 iunie, declarand ca Rusia nu mai are nevoie de subventii. in final insa, s-a decis ca programul sa nu fie ingropat, ci reformatat.
Proiecte in tari terte
In opinia analistului rus Vladimir Orlov, programul Nunn-Lugar trebuie inlocuit cu un altul, valabil zece ani, dar mai compact in ceea ce priveste volumul de finantare si numarul de proiecte. ‘Prioritate trebuie sa devina utilizarea experientei pozitive a programului Nunn-Lugar pentru realizarea proiectelor comune in terte tari’, a spus Orlov. De altfel, deocamdata nu este clar despre ce tari va fi vorba. Cu toate acestea, expertul opineaza ca incheierea unui nou acord ‘va pregati terenul pentru un progres’ in alte domenii de importanta strategica. in afara de cele doua domenii bilaterale mentionate, acorduri ar putea fi incheiate si in alte trei. in primul rand, in lupta cu terorismul. John Kerry a declarat ca SUA le sunt recunoscatoare Rusiei pentru cooperarea in vederea anchetarii atacului terorist din Boston, iar in iunie Vladimir Putin si Barack Obama planuiesc, potrivit Kommersant, sa adopte o declaratie comuna pe marginea acestei probleme. in al doilea rand, Rusia si SUA intentioneaza sa-si consolideze contactele interdepartamentale: in timpul intrevederii din Irlanda de Nord, presedintii rus si american ar putea anunta reluarea negocierilor in format ‘2+2’, participantii fiind ministrii de externe si cei ai apararii. Al treilea domeniu in care cele doua parti intentioneaza sa-si intensifice cooperarea este cel economic: pentru aceasta, Rusia si SUA planuiesc sa infiinteze un nou mecanism de consultari la nivelul ‘vicepresedinte american – premier rus’, propunere formulata recent de Washington. De vechea comisie ‘Gore-Cernomardin’, creata in anii 1990, noua platforma de negocieri ar urma sa se deosebeasca prin ‘formatul mai putin birocratizat’. Cu toate acestea, interlocutori rusi si americani ai Kommersant, apropiati de mersul negocierilor, nu exclud ca pe marginea unora dintre aceste probleme partile ar putea sa nu reuseasca sa ajunga la un acord pana in iunie si in acest caz ele vor fi incluse pe ordinea de zi a intrevederii pe care Obama si Putin o vor avea in septembrie la Sankt Petersburg. SUA spera ca pana in septembrie Moscova si Washingtonul sa inregistreze progrese pe marginea celor mai importante probleme de pe ordinea de zi bilaterala: in problema sistemului antiracheta si in ceea ce priveste continuarea reducerii arsenalelor nucleare.
de Camelia Rada | apr. 29, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Kazahii de la KazMunayGas, grup ce detine pachetul majoritar la Rompetrol, au planuri mari de investitii pentru viitorul apropiat. Grupul a anuntat ca va investi 1.500 miliarde tenge (9,9 miliarde de dolari) in explorare si productie in urmatorul deceniu, in incercarea de a-si dubla rezervele de titei si gaz condensat, a declarat, luni, directorul general Lyazzat Kiinov, citat de agentiile internationale de presa. Potrivit acestuia, in prezent rezervele de hidrocarburi ale KazMunayGas se ridica la 800 milioane de tone. ‘Vrem sa ne dublam rezervele in urmatorii 10 ani, pana la 1,4 miliarde tone’, a declarat Kiinov la o conferinta de presa. ‘In general, ne gandim sa investim 1.500 miliarde tenge pana in 2022’, a adaugat directorul general al KazMunayGas. Kiinov a mai spus ca majorarea rezervelor va duce la cresterea valorii de piata a KazMunayGas, precum si a productiei sale. Pana in 2022, KazMunayGas vrea sa-si majoreze productia anuala de petrol cu 60%, pana la 35,4 milioane tone. KazMunayGas controleaza KazMunayGas Exploration Production, societate listata la Londra, precum si peste 40% din depozitele petroliere din regiunile Mangistau si Atyrau din vestul Kazahstanului. In plus, KazMunayGas face parte din consortiul multinational care dezvolta uriasul zacamant petrolifer Kashagan, cea mai mare descoperire petroliera din ultimii 40 de ani.
Strategii pe termen lung
Saptamana trecuta, KazMunayGas a strans trei miliarde de dolari din doua emisiuni de eurobonduri, parte dintr-un program de imprumuturi de pana la 10,5 miliarde de dolari. Lyazzat Kiinov a precizat ca cea mai mare parte a celor trei miliarde de dolari va fi utilizata pentru refinantarea datoriilor vechi si investitii la proiectul Kashagan. intrebat daca KazMunayGas ar putea cumpara participatia de 8,4% la Kashagan pe care ConocoPhillips a scos-o la vanzare, Kiinov a raspuns: ‘suntem multumiti cu participatia noastra de 16,8%. Nu vrem sa fim jucatorul principal la Kashagan’. Se estimeaza ca zacamantul Kashagan ar contine rezerve de aproximativ 30 de miliarde de barili, dintre care opt pana la 12 miliarde de barili sunt potential exploatabili. KazMunayGas s-a alaturat acestui proiect in calitate de actionar in anul 2005 si ulterior si-a dublat participatia la 16,8%. Companiile Eni, ExxonMobil, Royal Dutch Shell si Total detin participatii similare, in timp ce ConocoPhillips detine 8,40%, iar compania nipona Inpex are o participatie de 7,56%. KazMunayGas este o companie petroliera controlata de statul kazah. In luna august 2007, KazMunayGas a semnat un acord de achizitie de actiuni cu Rompetrol Holding SA (Elvetia) pentru 75% din titlurile companiei olandeze The Rompetrol Group. Ulterior, omul de afaceri Dinu Patriciu a vandut participatia de 25 la suta pe care o mai detinea la Rompetrol Group catre compania KazMunayGas /KMG/, care a ajuns sa controleze in totalitate grupul Rompetrol.
de Camelia Rada | apr. 28, 2013 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Doi jurnalisti belarusi de la postul independent de radio Racja (Ratiune) au fost arestati vineri la Minsk, in urma unei manifestatii legale, a anuntat duminica postul, care emite in limba belarusa de pe teritoriul Poloniei, indemnând la „eliberarea lor si la solidaritate” cu acestia, potrivit agentiilor de presa occidentale. Jurnalistii Ghenadi Barbarici si Aleksandr Iarasevici vor fi judecati luni de un tribunal, la Minsk, pentru „nesupunere fata de ordinele fortelor belaruse de ordine”, potrivit postului de radio. Ei au fost arestati in timp ce realizau un reportaj despre manifestatia, autorizata de catre Minsk, marcând 27 de ani de la catastrofa de la Cernobil, in Ucraina. „Noi consideram arestarea jurnalistilor un caz inacceptabil de incalcare a dreptului la informare”, scrie Eugeniusz Wappa, presedintele postului de radio, intr-un apel. „Nu este prima oara când jurnalisti de la postul nostru de radio se confrunta cu obstacole in exercitarea meseriei lor”, a subliniat el, si fac „obiectul unor reprimari”. Postul de radio Racja emite incepând din 1999 din orasul Bialistok, in estul Poloniei, in apropiere de frontiera cu Belarusul, dar si pe un site. Finantat de catre Polonia, postul difuzeaza informatii independente cu privire la regimul autoritar al presedintelui autoritarist Aleksandr Lukasenko.
de Camelia Rada | apr. 24, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) va anunta martea viitoare o decizie in cazul Iuliei Timosenko, ai carei avocati au reclamat ca a fost privata de ingrijiri medicale in timpul detentiei. Condamnata in august 2012 la sapte ani de inchisoare, Iulia Timosenko a sesizat CEDO la cateva zile dupa plasarea in arest preventiv, denuntand incalcarea unor drepturi fundamentale. Timosenko sustine ca nu a beneficiat de tratament medical adecvat in intervalul august 2011 – mai 2012. Decizia CEDO va putea fi contestata in recurs. In paralel, deputatii partidului de opozitie ucraineana au cerut la finele saptamanii trecute eliberarea Iuliei Timosenko, care executa o pedeapsa de sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, solicitand si demisia guvernului. „Cererea noastra politica este eliberarea Iuliei Timosenko si reintoarcerea acesteia pe scena politica”, a declarat unul dintre liderii opozitiei din Parlamentul ucrainean, Arseni Iateniuc. „Ucraina are un guvern fara talent si un presedinte fara talent care trebuie constrans sa demisioneze”, a declarat Iateniuc. Opozitia a esuat la votul unei motiuni de cenzura, care nu a primit decat 190 de voturi, din cele 226 necesare.
