de Camelia Rada | sept. 11, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova va propune Teheranului să-i furnizeze noi sisteme de rachete perfecţionate de tip S-300 modificate şi să construiască un al doilea reactor pentru centrala nucleară de la Bushehr, scrie miercuri cotidianul Kommersant, care citează o sursă apropiată Kremlinului. Cele două propuneri urmează să fie făcute vineri de către preşedintele rus, Vladimir Putin, omologului său iranian, Hassan Rohani, în cadrul summitului regional al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) care se va desfăşura în Kîrgîzstan. Potrivit sursei citate de Kommersant, Rusia va propune Iranului să-i furnizeze cinci baterii de rachete de tip S-300 „Antei-2.500”, o versiune modificată pentru exportarea de S-300 ruseşti, cu condiţia ca Teheranul să-şi retragă plângerea depusă împotriva societăţii publice însărcinate cu exporturile de armament, Rosoboroneksport, pentru ruperea precedentului contract ruso-iranian. Încheiat în 2007, acest contract de livrare a unor rachete de tip S-300, sisteme capabile să intercepteze în zbor avioane sau rachete, în valoare de 800 de milioane de dolari americani a fost anulat în 2010 de Rusia, care a aplicat astfel o rezoluţie a ONU privind noile sancţiuni adoptate împotriva Teheranului din cauza programului său nuclear controversat. Teheranul a sesizat atunci Curtea Internaţională de Arbitraj de la Geneva (Elveţia) şi a cerut o despăgubire în valoare de patru miliarde de dolari americani din partea Moscovei. Însă, potrivit decretului care pune în aplicare rezoluţia ONU, semnat de preşedintele rus la acea vreme, Dmitri Medvedev, sistemele de tip S-300 „Antei 2.500” nu intră sub incidenţa sancţiunilor, a explicat pentru Kommersant Vladimir Evsseiev, directorul Centrului de Cercetări Socio-Politice. Cu toate acestea, o sursă militaro-diplomatică a anunţat miercuri pentru agenţia Interfax că nu are loc vreo negociere cu privire la un asemenea contract şi că Rusia nu intenţionează să încalce sancţiunile. „Pentru moment, exportatorii de armament rusesc nu efectuează nicio lucrare de pregătire pe această temă”, a declarat această sursă. „Sancţiunile încă nu au fost anulate. Noi am respectat întotdeauna reglementările internaţionale cu privire la exporturile de arme şi nu vom începe să le încălcăm”, a adăugat sursa citată de Interfax.
Propuneri nucleare
Pe de altă parte, Moscova este pregătită să semneze cu Teheranul un acord pentru construirea unui al doilea reactor în centrala de la Bushehr, potrivit sursei apropiate Kremlinului intervievate de Kommersant. Construită de Rusia în pofida protestelor Israelului şi Statelor Unite, Bushehr, singura centrală nucleară iraniană, a început să producă energie electrică în 2011. Fără să intre în detalii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pentru Kommersant că Putin şi Rohani vor aborda în timpul întreţinerilor dintre ei „cooperarea în domeniul energiei nucleare, în special în contextul Bushehr” şi că „problemele de cooperare militaro-tehnică” vor fi de asemenea pe ordinea de zi. Rusia a făcut apel, la sfârşitul lunii iunie, pentru a reduce sancţiunile menite să oblige Iranul să înceteze activităţile sale nucleare. Apelul a fost lansat după alegerile prezidenţiale iraniene, câştigate de Rohani, care a promis în timpul campaniei sale electorale mai multă flexibilitate în dialogul cu Occidentul.
de Camelia Rada | aug. 19, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Aliona Ghetmanciuk, director al „Institut of World Policy” din Kiev, puncteaza importanta strategica a momentului Vilnius (foto:glavcom.ua)
Aliona Ghetmanciuk, directorul Institut of World Policy din Kiev, este unul dintre cei mai importanți analiști ucraineni în politică externă. În interviul de mai jos am încercat să vedem care este părerea expertului despre nivelul de încredere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, despre cum ar putea fi decisă soarta Iuliei Timoșenko și posibilitatea deschiderii unui consulat a Ucrainei la Tiraspol.
K.P.:Lituania deține președinția UE, începând cu 1 iulie 2013. Una din priorităţile stabilite de Preşedinţia Lituaniană la UE este întărirea Parteneriatului Estic prin apropierea de UE a celor șase state post-sovietice – Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus și Georgia. Din perspectiva Ucrainei, va reuși Lituania să realizeze acest obiectiv?
A.G.: Va reuși dacă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius va avea loc semnarea Acordului de asociere cu Ucraina și parafarea acestui document cu Moldova, Georgia și Armenia, iar Republica Belarus va fi reprezentată la nivel înalt – lucru care nu s-a întâmplat la summit-ul precedent din Varșovia. Dacă vor avea loc aceste realizări, apropierea unor țări din Parteneriatul Estic de Uniunea Europeană se va face fără îndoială, chiar dacă, aș risca să presupun, că va fi un proces foarte îndelungat și dureros.
K.P.: Cum se pregătește Kievul de semnarea Acordului de asociere și ce scenarii există referitor la summit-ul de la Vilnius. IWP a solicitat informații de la autorități despre stadiul pregătirilor?
A.G.: În contextul pregătirilor pentru summit, Kievul se ghidează de așa-numitele recomandări ale Consiliului de Miniștri al UE, necesare pentru semnarea documentului. Aceste recomandări sunt cunoscute în discursurile publice drept „Lista lui Fule”. Da, într-adevăr, în luna martie Institutul pentru Politici Mondiale (IWP) a trimis către toate ministerele de profil și instituții responsabile scrisori și așa-numitul „calendar de la Vilnius” (în care sunt indicate datele summit-ului de la Vilnius, pentru ca cei aflați la putere să înțeleagă cât timp mai au la dispoziție), în care am cerut să fim informați despre ce se face concret în vederea realizării planului de implementare a recomandărilor UE. Șapte organe de profil, inclusiv Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Consiliul Securității Naționale – au răspuns destul de detaliat la cererea Institutului.
La majoritatea punctelor progresul diferă, dar acesta nu este atât de evident, încât Uniunea Europeană și-ar permite să închidă ochii la cazul deținutei Iuliei Timoșenko. În principiu, la toate nivelele din Ucraina se observă tot mai multă înțelegere că fără soluționarea problemei Iuliei Timoșenko semnarea Acordului de asociere practic este imposibilă.
K.P.: În unul din comentariile Dvs. ați subliniat că fostele republici sovietice ar putea obține succes la summitul Parteneriatului Estic (în funcție de gradul de avansare al dialogului cu UE), chiar dacă nu își vor face foarte bine „tema pentru acasă”.
A.G.: Uniunea Europeană nu este condusă de oameni naivi, care așteaptă că Ucraina va îndeplini până în toamnă toate reformele pe care nu le-a realizat în peste douăzeci de ani de independență. Da, eu consider că nesemnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE și neparafarea acestuia cu Moldova, Georgia și Armenia va fi un eșec simbolic al politicii estice, promovată de UE. Dar Uniunea Europeană decide de una singură dacă acest eșec este o pierdere prețioasă.
K.P.: Unii diplomați ruși sunt îngrijorați de programul Parteneriatului Estic al UE din cauza că „dictează fostelor republici sovietice să se integreze într-o structură sau alta”. Totodată, politicieni ucraineni spun că recentele restricții comerciale din partea Rusiei îi vizează, în primul rând, pe oligarhii proeuropeni din Ucraina.
A.G.: Eu sunt sceptică față de formularea „oligarhii proeuropeni” din Ucraina. Da, sunt oligarhi pentru care Uniunea Europeană este mai atractivă decât Rusia, dar interesele de afaceri pe care le au ei în Rusia transformă afecțiunea lor față de UE în simple declarații. Ei doar declară de vor în UE, dar fac prea puțin pentru o apropiere reală dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Astfel, nu aș putea spune că sancțiunile Rusiei care afectează afacerile unor oligarhi ucraineni sunt pedepse pentru viziunile lor proeuropene.
K.P.: Cum apreciați propunerea Germaniei de a o transfera pe Iulia Timoșenko în afara țării, pentru îngrijiri medicale?
A.G.: Propunerea Germaniei, susținută de alte state din UE, este cea mai optimă variantă pentru soluționarea problemei Timoșenko într-o perioadă cât mai scurtă, pe de o parte, iar pe de altă parte, fără mari prejudicii de imagine atât pentru Președintele Viktor Ianukovici, cât și pentru însăși Timoșenko și Uniunea Europeană. Soarta Iuliei Timoșenko depinde de două persoane: de Ianukovici și de ea însăși. Adică, depinde de posibilitatea lor de a înțelege până unde este trasă „linia roșie” sub care târgul este imposibil, în timpul negocierilor intermediate de Uniunea Europeană (misiunea Kwasniewski-Koks).
K.P: Ce ar putea cere autoritățile ucrainene în schimbul transferului fostului prim-ministru peste hotare?
A.G.: Este o întrebare pentru autoritățile ucrainene. În general, cred că pentru puterea actuală este foarte important ca Timoșenko aflată la Berlin să nu prezinte un pericol în plan politic mai mare decât Timoșenko aflată în închisoarea/spitalul din Harkov.
K.P.: Cum se comportă opoziția în contextul apropierii summit-ului de la Vilnius?
A.G.: Eu pur și simplu nu simt că majoritatea reprezentanților opoziției parlamentare conștientizează momentul istoric critic și geopolitic al Ucrainei la Vilnius. Ei fac pariuri mai mult pe soluționarea propriilor probleme.
K.P.: Au fost făcute declarații precum că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Tiraspol. Și Rusia încearcă de mai mult timp să facă același lucru. Cum credeți, va accepta Moldova propunerea Kievului în acest sens?
A.G.: Eu nu dețin o confirmare oficială a acestei informații. Mai mult decât atât, nu aș rămâne mirată dacă această informație nu ar corespunde realității. Mă îndoiesc că Ucraina va face astfel de pași care ar duce la tensionarea relațiilor dintre Kiev și Chișinău. Mai ales în prezent, când dintre Ucraina și Republica Moldova a fost restabilit dialogul constructiv, de care ne-am bucurat acum cinci ani.
K.P.: A trecut mai mult de jumătate de an de când Ucraina deține președinția OSCE. Ce a reușit să realizeze președinția ucraineană, analizând lista de priorități pentru anul 2013?
A.G.: I-a reușit să nu admită regresul în niciuna din direcțiile prioritare, inclusiv în contextul soluționării conflictelor înghețate din spațiul post-sovietic.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Camelia Rada | aug. 1, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Directorul Centrului de Studii Politice „Penta” de la Kiev, Vladimir Fesenko, este unul dintre cei mai respectati analisti politici din Ucraina
Agenția de presă KARADENIZ-PRESS a stat de vorbă cu Vladimir Fesenko, directorul centrului de studii politice „Penta” din Kiev. În interviul de mai jos, analistul ucrainean explică atmosfera tot mai încinsă din Ucraina, legată de alegerile prezidențiale din 2015, vorbește despre rolul Iuliei Timoșenko în acest scrutin și prezintă câteva scenarii pentru summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care Ucraina speră să semneze Acordul de asociere cu UE.
K.P.: Deși alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc abia în anul 2015, citind presa ucraineană se creează impresia că startul campaniei electorale a fost dat – dezbateri aprinse despre potențialii candidați, sondaje de opinie etc. Se prevede o campanie electorală dificilă?
V.F.: Se prevede o campanie electorală foarte complicată. Rezultatul alegerilor, cel mai probabil, va fi determinat nu doar la urnele de vot, dar și pe stradă, similar anului 2004. Cercul potențialilor candidați la funcția de Președinte s-a conturat anul trecut după alegerile parlamentare. Dar până la scrutinul prezidențial mai avem aproape doi ani și în acest timp pot avea loc diferite surprize.
K.P.: Cine dintre politicieni va candida, reieșind din tatonările de teren care au început de pe acum?
V.F.: Favoriții acestor alegeri nu vor fi candidații independenți, dar politicienii susținuți de forțe politice mari. Puterea și Partidul Regiunilor vor fi reprezentate de actualul Președinte, Viktor Ianukovici. Este aproape sigur faptul că în cursă se vor înscrie liderii partidelor parlamentare de opoziție – Vitalii Kliciko („UDAR”), Arsenii Iațeniuk („Batkivșcina”), Oleg Teagnibok („Svoboda”) și Petr Simonenko (Partidul Comunist). Este prea puțin probabil că la acele alegeri va fi admisă și participarea Iuliei Timoșenko, deși Constituția Ucrainei, formal, nu interzice înscrierea în cursa pentru alegeri prezidențiale a persoanelor care au pedepse neexecutate. La ora actuală o asemenea interdicție există doar în raport cu deputații, dar este posibil că această prevedere va fi aplicată (printr-o decizie judecătorească, spre exemplu) și în cazul candidaților la funcția de Președinte. Admit că vor mai fi alți zeci de candidați la funcția de șef al statului, dar nu cred că aceștia vor ajunge în top.
K.P.: Partidul Regiunilor nu vorbește deocamdată despre alegeri. Exponenții acestei formațiuni nu o fac din cauza că Ianukovici va pretinde la al doilea mandat?
V.F.: Nu se discută nimic deoarece Viktor Ianukovici este încă Președinte în funcție. Dar Partidul Regiunilor nu va avea un al candidat. Toți predecesorii lui Ianukovici (chiar și Viktor Iușcenko cu ratingul său mizer) au luptat pentru a fi realeși în această funcție.
K.P.: Ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, le-a sugerat partidelor din opoziție să înainteze un singur candidat la alegerile prezidențiale. Ce șanse de realizare are acest scenariu?
V.F.: Unitatea acțiunilor opoziției este principala condiție pentru a obține victoria la alegerile prezidențiale. Deocamdată însă opoziția nu este pregătită să înainteze un candidat unic la scrutin. Liderii opoziției parlamentare s-au înțeles că ei vor susține candidatul opoziției care va ajunge în turul doi. În primul tur intenționează să participe toți actualii lideri ai partidelor de opoziție din parlament.
K.P.: Ce fel de președinte preferă ucrainenii?
V.F.: Diferiți cetățeni ucraineni au o imagine diferită a Președintelui, dar și așteptări diferite, legate de alegerile prezidențiale și candidații înscriși. În vestul Ucrainei sunt unele preferințe, iar în regiunile de sud și est – cu totul altele. Unii își doresc să vadă în fotoliul prezidențial un lider puternic și destul de autoritar, iar alții consideră că Ucraina merită un șef de stat cu viziuni democratice. Totodată, unii își doresc un președinte proeuropean, iar alții unul prorus.
K.P.: Cum se pregătește Kievul pentru semnarea Acordului de asociere cu UE și ce scenarii referitoare la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius se vehiculează?
V.F.: Kievul oficial (Președintele, Guvernul și Parlamentul) lucrează la îndeplinirea șirului de condiții de care depinde semnarea acestui acord. O parte din ele au fost realizate, deși nu în măsura deplină. Sunt aproape sigur că nu toate obligațiile vor fi îndeplinite până la summit (din diverse motive). Chiar dacă la Bruxelles se vorbește că semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE depinde, în cea mai mare parte, de Kiev, în realitate, soarta acestui document va trebui hotărâtă la Bruxelles. Spun astfel pentru că dacă Acordul nu va fi semnat, aceasta va însemna eșecul politicii Parteneriatului Estic și o posibilă reorientare a Ucrainei spre Rusia și participarea în cadrul Uniunii Euroasiatice. Cred că la toți le va părea rău să trimită în arhivă un acord care a fost pregătit câțiva ani.
Pot să vă spun că la ora actuală este real atât scenariul de semnare a Acordului de asociere dintre Ucraina și UE, cât și nesemnarea acestuia. De asemenea, este posibil scenariul de amânare a semnării Acordului pentru o anumită perioadă, iar părțile vor reuși să semnze doar un acord separat care prevede crearea zonei de liber schimb dintre Ucraina și UE.
K.P.: Unele state europene au declarat că vor susține Ucraina necondiționat, altele nu s-au pronunțat, dar este o categorie de țări membre UE care se pronunță categoric împotriva semnării Acordului de asociere. Va reuși Ucraina să isi asigure o susținere solidă până în toamnă?
V.F.: O susținere solidă pentru semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și UE va fi creionată pe ultima sută de metri, când va fi decisă soarta semnării acestui document. Aceste decizii, cel mai probabil, vor fi luate la sfârșit de septembrie – început de octombrie. Această situație incertă se menține atât din cauza problemelor politice interne din Ucraina, cât și din cauza unor „ucrainosceptici” în UE. Siuația va fi influențată și de Rusia, care urmărește să împiedice semnarea Acordului de asociere între Ucraina și UE. Cu toate acestea, ultimul cuvânt în această problemă îl va spune Germania, care încă nu a decis cum se va comporta.
K.P.: Cum credeți, ce a răspuns Viktor Ianukovici când a fost îndemnat de șeful diplomației germane, Guido Westerwelle, să permită transferul Iuliei Timoşenko în Germania pentru îngrijiri medicale „adecvate”?
V.F.: Îmi asum riscul să presupun că Viktor Ianukovici a promis că se va gândi la soluționarea problemei, accentuând că există dificultăți juridice foarte mari pentru a veni în întâmpinarea acestei propuneri.
K.P.: Ce scenarii există în legătură cu soarta Iuliei Timoșenko? Starea de sănătate, condamnarea și un posibil transfer peste hotare exclud posibilitatea participării în cursa prezidențială din 2015?
V.F.: Scenariul care este discutat la ora actuală admite tratamentul Iuliei Timoșenko peste hotare (cel mai probabil, în Germania). Reieșind din toate aparențele, în jurul lui Viktor Ianukovici nu există o poziție unanimă în această problemă. O parte din oamenii apropiați președintelui este categoric împotriva eliberării Iuliei Timoșenko, chiar și în această formă. Au apărut deja apeluri din partea unor organizații neguvernamentale prin care se cere ca opozanta să nu fie trimisă pentru tratament în afara țării. Chiar dacă deznodământul acestei probleme va fi unul pozitiv, aceasta se va întâmpla până în toamnă. Dar este posibil că Timoșenko va rămâne în continuare în detenție.
După alegerile prezidențiale șansele de eliberare vor crește. Acest lucru este posibil nu doar în cazul în care la alegerile prezidențiale va învinge reprezentantul opoziției. Dacă victoria îi va reveni lui Ianukovici, atunci și el o va putea elibera pe Timoșenko, întrucât ea nu va mai fi un pericol serios, opoziția va fi demoralizată, iar eliberarea Iuliei Vladimirovna va fi un gest frumos măcar pentru normalizarea relațiilor cu Occidentul.
Totodată, în anturajul președintelui și în conducerea organelor de drept sunt persoane care își doresc ca Timoșenko să rămână după gratii până la sfârșitul vieții ei. Participarea Iuliei Timoșenko la alegerile prezidențiale, după cum am mai menționat, este posibilă teoretic, dar practic aproape deloc. Și nu doar din cauza că lui Ianukovici îi este frică de ea în calitate de rivalul principal (în acest caz concurentul principal devine Vitalii Kliciko). Puterea este îngrijorată că Iulia ar putea declanșa un nou Maidan în timpul alegerilor.
K.P.: În Ucraina se discută intens și despre modificarea Constituției. Ce modificări se vor face și cum trebuie să arate noua Constituție în viziunea politicienilor și societății civile din Ucraina?
V.F.: Tema modificărilor constituționale este legată, pe de o parte, de activitatea Adunării Constituante (organ consultativ, creat de Președinte anul trecut pentru pentru elaborarea propunerilor de modificare a Legii Supreme), iar pe de altă parte, de cerințele Uniunii Europene care se referă la reformele instituționale (reforma judiciară și de drept, schimbarea împuternicirilor Procuraturii, Curții de Conturi, Camerei de Comerț etc.). Al treilea factor ține de adoptarea legii privind referendumul național, care presupune posibilitatea de modificare a Constituției prin intermediul plebiscitului.
Deocamdată nu există propuneri oficiale concrete privind modificarea Constituției (cu excepția modificării statutului Curții de Conturi). Adunarea Constituantă a elaborat un proiect neoficial care conține propuneri de modificări constituționale, dar activitatea experților continuă. Este semnificativ faptul că în acest document neoficial se propune nu atât sporirera competențelor președintelui, cât creșterea influenței Parlamentului la formarea și activitatea guvernului. Există zvonuri potrivit cărora la referedumul național vor fi supuse propuneri privind trecerea la un legislativ bicameral, reducerea numărului de deputați la 300 de aleși (în prezent, în legislativul de la Kiev activează 450 de deputați – n. red), despre limitarea imunității deputaților (toate aceste probleme au fost supuse și la referendumul național organizat de președintele Leonid Kucima în anul 2000), dar în proiectul neoficial al Adunării Constituante nu figurează nicio propunere în acest sens (cu excepția limitării imunității parlamentare).
Deocamdată nu se observă că echipa prezidențială ar avea o strategie clară referitor la modificarea Constituției. Dar și în Rada Supremă nu va exista o majoritate constituțională suficientă pentru a face schimbări fundamentale în Legea Supremă. Scoaterea proiectului de modificare a Constituției pentru votare pe calea referendumului de asemenea este legată de conflicte politice serioase și riscuri. Nici în mediul politic din Ucraina, nici în societate nu există o unitate sau un consens în ceea ce privește câteva aspecte fundamentale, cum ar fi forma de guvernare, statutul limbii ruse și alte probleme.
K.P.: Ce trebuie să se schimbe și la ce nivel, pentru ca Ucraina să devină o țară influentă din punct de vedere geopolitic?
V.F.: Influența geopolitică a Ucrainei ar putea să se intensifice doar în cazul unor reforme structurale reușite, dar și pe calea depășirii corupției la scară largă. De asemenea, este nevoie ca statul să își îmbunătățească eficiența și să fie accelerată dinamica de dezvoltare socio-economică.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru KARADENIZ-PRESS.
de Camelia Rada | iul. 18, 2013 | Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Soldatii NATO, infranti de bucataria ucraineana
În vestul Ucrainei, unde sub egida NATO au loc aplicații internaționale „Rapid Trident -2013”, zeci de militari au fost spitalizați, relateaza surse militare oficiale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Reprezentanții ministerului apărării din Ucraina au confirmat această informație, dar au declarat că spitalizarea este legată de probleme cu aclimatizarea militarilor.
Conform informațiilor oficiale, au fost spitalizați mai multe zeci de militari americani, iar motivul este intoxicația alimentară. De remarcat că, anterior în presă apăruse informația că în spital au fost spitalizați 15 militari români, din cauza intoxicațiilor alimentare de origine nedeterminată. Cei din ministerul ucrainean al apărării au anunțat că sunt spitalizați „19 reprezentanți al armatelor străine”, iar versiunea intoxicației este negată.
Febra antiterorista
Conform datelor ministerului, boala militarilor este datorată „adaptării la specificul climei locale. „Este dificil pentru străini să se adapteze la schimbările drastice ale vremei noastre. De aceea unii din ei au răcit și au febră”, a declarat reprezentantul ministerului apărării, Alexandr Poroniuc. Alt motiv de spitalizare al unor militari sunt leziunile și accidentările survenite în timpul aplicațiilor.
Aplicațiile internaționale „Rapid Trident-2013” au început la 8 iulie. La ele participă circa 1300 de militari din 19 state diferite. Aplicațiile au lor pe poligonul „Iavorov” din regiunea Lvov. Scopul lor este îmbunătățirea operațiunilor comune de combatere a terorismului.
de Camelia Rada | iul. 5, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Gérard Depardieu se implica in conflictul abhaz
Actorul francez Gérard Depardieu, care a obținut recent cetățenia rusă (eschivându-se astfel de plata impozitelor conform noilor legi franceze) a fost învinuit de autoritățile din Georgia de încălcarea legislatiei referitoare la „teritoriile ocupate”, a declarat recent vice-ministrul reîntregirii Georgiei, Ketevan Țihelașvili, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Motivul învinuirii este vizita sa în Abhazia, pe care oficial, Tbilisi o consideră teritoriu gerogian ocupat. „Prin aceasta a fost încălcată legea. Poate el este un actor bun, dar nu înțelege nimic în aceste chestiuni și nu cunoaște motivele care au stat la baza conflictului”, a declarat Țihelașvili, subliniind că Depardieu este cetățean al Federației Ruse.
Vizita controversata
Actorul a vizitat Republica Abhazia in data de 1 iulie 2013, intalnindu-se cu liderul abhaz, Alexandr Ankvab. În timpul vizitei, Depardieu a numit Abhazia stat independent și a remarcat că aceasta are un mare potențial pentru atragerea turiștilor din Federatia Rusa si statele Uniunii Europene.
Reamintim că în Georgia funcționează o legislatie speciala referitoare la „teritoriile ocupate”, fiind adoptată după războiul din august 2008 și după recunoașterea oficială a independenței regiunilor separate de Georgia (Abhazia și Osetia de Sud) de către Federația Rusă. Conform legii, aceste teritorii sunt declarate ocupate de Rusia și interzice intrarea pe aceste teritorii dinspre teritoriul Federatiei Ruse. Cei care încalcă legislatia sunt amendați, sau chiar sancționați cu închisoarea, legislatia prevazand un maxim de 4 ani.
Sanctiuni fictive
În mod practic, sancționarea are loc doar dacă persoana respectivă intră, spre exemplu, în Abhazia din Rusia și apoi merge în Georgia, acolo unde autoritățile locale au posibilitatea să aplice legea. În realitate, la numeroasele vizite ale oficialilor ruși în teritoriile abhaz si sud-osetin, autoritățile Georgiei pot reacționa doar cu proteste oficiale.
Noua conducere a Georgiei, formata de coaliția „Visul georgian”, care a înlocuit echipa președintelui Saakașvili, a inițiat modificarea legii respective. Astfel, conform noului text al legii, pentru prima încălcare a prevederilor, persoana vinovată va fi sancționată doar cu o amendă. Deși Rusia a criticat deseori legislatia, si a cerut anularea ei, noile autoritati georgiene au refuzat aceste demersuri, in pofida intentiilor de relanzare a relatiilor cu Federatia Rusa.
