de Isac Mihai | iun. 16, 2019 | R. Moldova, România, Știri, UE
Republica Moldova la răscruce
Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a adresat Maiei Sandu invitația de a efectua prima sa vizită în străinătate, la București, cât mai curând posibil, pentru a continua tradiția colaborării firești dintre România și Republica Moldova, se arată într-un comunicat al Guvernului de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial român și-a exprimat încrederea că Executivul de la Chișinău va continua parcursul european al Republicii Moldova prin implementarea cu succes a reformelor necesare, a Acordului de Asociere și a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană.
Sprijin românesc
Totodată, potrivit unui comunicat emis de Guvernul României, Viorica Dăncilă reafirmă deplina disponibilitate a administrației de la București de continuare a Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, baza esențială a relației bilaterale dintre cele două țări. „Pe responsabilitatea, hotărârea și puterea de muncă a Guvernului pe care îl conduceți se vor baza prosperitatea, stabilitatea și securitatea Republicii Moldova. Consider esențial ca, în activitatea dumneavoastră și a colegilor dumneavoastră, să mențineți la cote foarte înalte angajamentul european și să promovați valorile noastre comune, europene”, a menționat Dăncilă.
Șeful Executivului român consideră de relevanță majoră stabilirea de către noul Guvern al Republicii Moldova a poziției privind reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova, în granițele sale recunoscute internațional și fără să fie afectat parcursul său pro-european.
Premierul Maia Sandu, invitată oficial la București
Hahn, așteptat la Chișinău
Johannes Hahn, Comisarul european pentru politică de vecinătate, a avut recent o discuție telefonică cu Maia Sandu. Oficialul din UE a salutat tranziția pașnică a puterii la Chișinău, se arată într-un comunicat publicat pe pagina Comisiei Europene. Hahn a apreciat intenția primului-ministrei de a continua reformele cele mai urgente, inclusiv cele discutate anterior cu UE. Acesta a mai menționat disponibilitatea Uniunii Europene de a colabora cu noul Guvern de la Chișinău.
Premierul Maia Sandu l-a invitat pe Hahn să viziteze cât mai curând Republica Moldova, surse politice de la Chișinău menționând luna iulie drept cel mai apropiat moment în care Hahn poate veni la Chișinău.
Atât comisarul european, cât și premierul Moldovei, au confirmat angajamentul reciproc pentru punerea în aplicare consolidată și consecventă a Acordului de asociere cu zona liberă de schimb, respectând pe deplin principiile sale fundamentale de respectare a statului de drept și a democrației. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 29, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Comisia Europeană recomandă, oficial, începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Recomandarea survine unei reuniuni a Comisiei care a avut loc la Bruxelles, a precizat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn. Potrivit procedurilor, guvernele statelor UE trebuie să își dea acceptul pentru începerea negocierilor, urmând ca subiectul să fie discutat în iunie.
Fosta republică iugoslavă și-a schimbat denumirea din Macedonia în Macedonia de Nord la începutul acestui an, punând capăt unor dispute cu Grecia care revendică numele provinciei istorice și amenința că, în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, va bloca aderarea statului vecin la UE și NATO.
Proces îndelungat
„Este un proces lung, vorbim aici despre câțiva ani”, a precizat Hahn. Înaltul oficial european a atras atenția că în cazul Croației autoritățile au avut nevoie de nu mai puțin de opt ani până au reușit să îndeplinească toate criteriile de aderare, de la politica privind drepturile omului până la politica financiară.
Cu o orientare pro-occidentală, Macedonia de Nord, care va fi admisă și în alianța nord-atlantică anul viitor, a reușit să se desprindă în 1991 de fosta Iugolsavie, în mod pașnic, însă a ajuns în pragul unui război civil, în 2001, din cauza etnicilor albanezi care au lansat o mișcare de insurgență cerând mai multă autonomie. NATO și Uniunea Europeană au reușit, pe căi diplomatice, să prevină izbucnirea unui război civil.
Protocol strategic
Statele membre NATO au semnat, în februarie 2019, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Macedonia, ratificat ulterior de parlamentele tuturor statelor membre. Astfel, tara balcanica va deveni al 30-lea membru al aliantei militare.
Blocarea intrarii Macedoniei in NATO a luat sfarsit la 25 ianuarie, cand parlamentul Greciei a ratificat acordul care prevede solutionarea disputei privind numele statului Macedonia. Acordul pune capat unei dispute care dureaza de trei decenii.
Referitor la eveniment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a scris, pe Twitter ca „pe 6 februarie vom scrie istorie: aliatii din cadrul NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republica Macedonia de Nord cu ministrul (macedonean) de Externe Nikola Dimitrov”.
Naționaliștii greci au demonstrat împotriva acordului Atena-Skopje
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Erdogan, supărat pe Uniunea Europeană
UE a constatat marţi că negocierile de aderare cu Turcia sunt ”efectiv într-un punct mort’, în timp ce ţara „se îndepărtează din ce în ce mai mult” de blocul comunitar, potrivit concluziilor unei reuniuni care a avut loc la Luxemburg şi la care au participat miniştrii afacerilor externe din UE, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Consiliul UE notează faptul că Turcia se depărtează din ce în ce mai mult de Uniunea Europeană. Negocierile de aderare a Turciei se află deci într-un punct mort”, se afirmă în documentul adoptat la încheierea discuţiilor celor 28 asupra perspectivelor de extindere ale UE.
În document se precizează că „niciun capitol nou nu poate fi avut în vedere pentru deschidere sau închidere şi nicio altă activitate de modernizare a uniunii vamale UE-Turcia nu este prevăzută”.
Aceste concluzii sunt echivalente cu cele din ultimul raport de evaluare al Comisiei Europene privind ţările candidate la aderare, publicat în aprilie, când executivul UE a exclus deja orice deschidere a unui nou capitol în discuţiile privind aderarea Turciei la UE.
Relaţiile dintre UE şi Turcia au devenit foarte tensionate de la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 şi măsurile represive împotriva opozanţilor şi a jurnaliştilor care au urmat puciului eşuat
Raport critic
Turcia se îndepărtează rapid de pe calea aderării la Uniunea Europeană, indica în urmă cu câteva săptămâni comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, după publicarea celui mai critic raport de până acum al Bruxellesului faţă de alunecarea acestei ţări spre autoritarism, transmite Reuters. Deşi învelit într-un limbaj diplomatic, raportul din acest an al Comisiei Europene privind progresele de aderare ale Turciei acuză Ankara de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei eşuate de puci din iulie 2016.
Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu întărirea puterilor prezidenţiale.
Turcia ‘continuă să se îndepărteze cu paşi uriaşi de Uniunea Europeană, mai ales în domeniile statului de drept şi drepturilor fundamentale’, a declarat comisarul european Johannes Hahn, într-o conferinţă de presă după publicarea raportului. ‘Comisia a chemat în repetate rânduri Turcia să inverseze această tendinţă negativă cu titlu de prioritate şi formulează foarte clar recomandările sale în acest domeniu în raportul de astăzi’, a menţionat Hahn.
Solicitări comunitare
Documentul cerea de asemenea Ankarei să ridice starea de urgenţă care le permite preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi guvernului său să ocolească parlamentul în adoptarea de noi legi şi să suspende drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Raportul CE aminteşte că, de la introducerea stării de urgenţă, peste 150.000 de persoane au fost arestate, 78.000 încarcerate şi 110.000 de funcţionari publici au fost demişi. Potrivit autorităţilor turce, în jur de 40.000 dintre aceştia au fost repuşi în funcţii.
Guvernul de la Ankara afirmă că măsurile de securitate sunt necesare din cauza serioaselor ameninţări cu care se confruntă Turcia, stat membru NATO, care împarte frontiere terestre comune cu Irak şi Siria.
Turcia a început negocieri de aderare la UE în 2005, la 18 ani de la momentul depunerii cererii. După ce o serie de probleme, mai ales cea a Ciprului şi opoziţia Germaniei şi Franţei faţă de o aderare a Turciei, au încetinit negocierile, acestea au intrat în blocaj din 2016.
Singura variantă
Limbajul oficialior turci față de UE diferă în funcție de interesele politice interne și regionale. Pe fondul recentei campanii electorale, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a adoptat o poziție dură și a respins orice altă opţiune în afara aderării la Uniunea Europeană, respingând propunerea franceză de „parteneriat” cu blocul comunitar.
Erdogan a subliniat, într-un interviu publicat acum câteva săptămâni, că UE trebuie „să-şi ţină promisiunile făcute” Turciei, reproşându-i că „blochează accesul la negocieri şi lasă să se înţeleagă că lipsa progresului din negocieri ţine de Turcia”. „Nu este corect, la fel ca faptul că unele ţări din UE ne propun alte opţiuni decât aderarea”, a spus preşedintele turc.
La începutul lui 2018, preşedintele francez Emmanuel Macron i-a propus lui Erdogan, pe care l-a primit la Paris, un „parteneriat” cu UE, „în lipsa unei aderări”. La rândul său, președintele turc a insistat că „vrem aderare deplină la Europa. Alte opţiuni nu ne satisfac”.
Acesta a amintit de asemenea rolul cheie jucat de Turcia în problema migraţiei, şi anume în „oprirea migranţilor care vin din Orient către Europa” şi pentru „garantarea stabilităţii şi securităţii în Europa”. „Depunem mari eforturi pentru combaterea organizaţiilor teroriste cum sunt PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG (miliţia kurdă din Siria Unităţile de apărare a poporului) şi Statul Islamic”, a mai adăugat preşedintele Turciei, citat de mass-media. (M.B)
de Isac Mihai | mart. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Comisarul-european-Johannes-Hahn este dezamăgit-de-Ucraina
Comisarul european pentru politica europeană de vecinătate, Johannes Hahn, a atacat extrem de dur eșecul conducerii ucrainene de a-și îndeplini angajamentele de a proteja societatea civilă din această țară, mai ales activiștii implicați în combaterea corupției din fosta țară sovietică. Aceste acuzații vin pe fondul unei lipse evidente de interes pentru combaterea corupției arătată de către autoritățile de la Kiev.
Declarația a apărut datorită expirării, la 1 aprilie 2018, a termenului limită de depunere a declarațiilor electronice de către activiștii societatii civile care lucrează în domeniul combaterii corupției.
Demers european
Bruxelles-ul a cerut în mod repetat Ucrainei sa anuleze această obligație, fără a avea rezultatele dorite. Președintele Petro Poroșenko a propus un proiect de lege, care a fost criticat dur de către Comisia de la Veneția, iar Rada Supremă nu a găsit voturile necesare pentru a anula aceste norme legislative controversate.
„Guvernul ucrainean nu și-a îndeplinit obligațiile”, a declarat comisarul Hahn. „Refuzul de a elimina această normă, care îi cuprinde în obligațiile privind funcționarii publici și pe activiștii societatii civile, contravine aspirațiilor europene ale Ucrainei”, a adăugat Hahn.
De asemenea, norma este contrară recomandărilor insistente ale partenerilor internaționali ai Ucrainei, inclusiv Comisia de la Veneția, OSCE și Uniunea Europeană (inclusiv în contextul monitorizării punerii în aplicare de catre Ucraina a angajamentelor privind liberalizarea vizelor)“, – a spus comisarul european.
Acuzații dure
Johannes Hahn a mai declarat că societatea civilă ar trebui să poată să controleze activitățile autorităților „fără obstacole inutile și interferențe“ și a remarcat faptul că sistemul ”e-declarația” a fost creat în scopul de a „preveni corupția în randul funcționarilor publici“. „Reprezentanții societății civile nu sunt funcționari de stat”, a adăugat el.
„Această obligație suplimentară și inacceptabile (privind declarația pentru activiști) eset în favoarea celor care doresc să distrugă eforturile Ucrainei de a combate eficient corupția”, a spus el.
Comisarul european a reamintit că acțiunile Ucrainei sunt contrare acordului de asociere. „Relațiile UE cu Ucraina se bazează pe valorile comune. Ambele părți au fost de acord că respectarea principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt elemente esențiale ale acordului de asociere“ – a spus Hahn.
„În ultimii ani, Ucraina a făcut progrese semnificative. Este important să nu se submineze progresele realizate. Rada Suprema a Ucrainei ar trebui să revină la problema și cât mai curând posibil sa anuleze obligația de e-declarație pentru activiștii societății civile, limitând aceste obligații numai la funcționarii publici ..“, – a încheiat Johannes Hahn.
Mogherini vrea tribunal anticorupție
Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a îndemnat anterior Ucraina să facă eforturi sporite pentru combaterea corupției și să înființeze un tribunal anticorupție în concordanță cu recomandările Comisiei de la Veneția. Mogherini a făcut acest îndemn în timpul unei vizite la Kiev din 12 martie, după convorbiri cu premierul Volodimir Hroisman și președintele Petro Poroșenko, care și-a anunțat recent candidatura pentru un nou mandat.
Comisarul Federica Mogherini, un alt înalt oficial european pus în dificultate de Ucraina
Legislație întârziată
Parlamentul Ucrainei a adoptat la 1 martie, în primă lectură, legislația pentru crearea tribunalului anticorupție, la cererea societății civile și a instituțiilor internaționale care ajută țara pe plan financiar. Aceasta vine pe fondul acuzațiilor tot mai frecvente de corupție la adresa actualelor autorități de la Kiev și a numeroase proteste publice antiguvernamentale care solicită demiterea președintelui Petro Poroșenko. După discuțiile de luni cu Mogherini, președintele Poroșenko a promis că noua instanță va respecta recomandările Comisiei de la Veneția.
În 2017 Ucraina s-a aflat pe locul 130 din 187 de țări ale lumii în clasamentul Transparency International privind percepția corupției.
Ajutor condiționat
Comisia Europeană (CE) a propus, la sfârșitul săptămânii trecute, acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.
Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.
Angajament UE
Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară. ‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat, citat de mass-media internațională.
Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie 2018. Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE, analiștii considerând că acest proces nu va întâmpina probleme deosebite. (N.G.)
