de Isac Mihai | ian. 13, 2021 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
SUA, obiectiv strategic al GRU
În asaltul clădirii parlamentului american ar putea fi implicate grupuri militante aflate sub influența serviciului de informații militare rusesc GRU, se arată în analiza IGTDS.
„Grupuri militante asociate cu serviciile de informații de militare rusești ar fi putut participa la operațiunea violentă de ocupare a clădirii Capitolului SUA în timpul protestelor organizate de organizațiile care îl susțin pe Donald Trump. Analiza pozelor și videoclipurilor din surse deschise conțin dovezi că membrii serviciilor de informații militare de la Moscova au intervenit în recentele violențe din Statele Unite”. GRU a mai fost acuzat de organizarea unor atacuri cibernetice împotriva agențiilor federale americane
Analiștii IGTDS consideră că tactică folosita în timpul asaltului Capitolului „seamănă cu metodele folosite de ruși în timpul protestelor vestelor galbene din Franța și cele ale susținătorilor independenței catalane”. Este vorba despre infiltrarea propriilor militanți în mulțimea protestatarilor cu scopul de a incita și escalada protestele, precum și de a oferi sprijin în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor guvernamentale. În plus, asaltul Capitoliului amintește de tactică folosită de forțele de operațiuni speciale rusești iî timpul preluarea clădirilor guvernamentale din Crimeea și Donbass din 2014.
Tactică extinsă
Analiștii IGTDS susțin că autoritățile de la Kremlin folosesc protestele și revoltele pentru de a implementa acțiuni camuflate de influență peste hotare. Acest lucru se realizează prin infiltrarea reprezentanților serviciilor speciale rusești în cadrul mișcării de protest și crearea unei „aripi militante”. Din strategie mai fac parte si participarea la acțiunile de stradă, recrutarea de membrii influenți ai mișcării și răspândirea teoriilor conspiraționiste.
În 2016, pozând în calitate de naționaliști muntenegreni, agenți GRU au participat la o tentativă de lovitură de stat în fosta republică iugoslavă.
În 2017 oficialii ruși au discutat cu susținătorii independențe catalane posibilitate de a trimite soldați în regiune, precum și de a sprijini financiar Catalonia, se mai arată în analiza.
GRU, acuzat că a participat la tentativă de lovitură de stat de la Podgorica pentru a împiedica aderarea la NATO a statului balcanic
Obiectiv Capitoliu
În timpul violențelor din SUA, agenții ruși ar fi putut juca un rol organizatoric, determinând protestării să acționeze mai agresiv. Acest lucru poate fi demonstrat, consideră analiștii, de unul dintre videoclipurile filmate în timpul asaltului în care strigătele în limba rusă se aud foarte clar „Mai îndrăzneț, mai îndrăzneț”. În plus, într-un alt videoclip, unul dintre participanții la asalt strigă în limba rusă: „Mai repede, mai repede”.
„În opinia noastră, invazia Capitolului a pus în pericol rețeaua de calculatoare a Congresului și ar putea duce la sustragerea de documente. În timpul asaltului biroului liderului Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, au fost furate scrisori și documente a Nancy Pelosi” mai menționează analiza IGTDS.
Analiștii mai atrag atenția asupra faptului că atacul asupra clădirii Capitolului a fost pe larg prezentat de mass-media asociată cu GRU, promovând agresiv narațiunea prăbușirii democrației americane.
Terorism de stat
„Participarea Rusiei la protestele din SUA și la asaltul Capitoliului este privită ca un act de terorism de stat, similar cu atacurile din 11 septembrie. Recunoașterea Rusiei ca țară care sponsorizează terorismului, impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva economiei rusești și restabilirea imaginii internaționale a Statelor Unite ca stat atacat din exterior pot deveni priorități pentru noua administrație de la Casa Albe”, – se mai arată în material.
Reamintim că la 6 ianuarie, Congresul SUA urma să aprobe rezultatele votului colegiului electoral, care a confirmat victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, ședința a trebuit să fie amânată pentru câteva ore din cauza protestelor susținătorilor lui Trump care au asaltat clădirea. Cinci oameni au fost uciși în ciocniri în apropierea Congresului. Poliția a reținut zeci de persoane. (Marianna Prysiazhniuk)
de Razvan Iorga | aug. 3, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus
În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.
Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.
Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.
Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.
„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.
Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.
„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.
Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.
În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.
„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.
SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.
Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.
El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.
SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.
Varianta rusească a „Blackwater”
Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.
Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.
Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.
Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.
Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.
Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.
Monitorizare atentă
În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.
El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.
„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.
Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas
Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.
Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.
Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | mai 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională
Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare împotriva lui Roman Suşcenko, jurnalist ucrainean arestat în octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul acestuia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care era de 20 de ani”, a declarat Mark Feighin, avocatul lui Suşcenko, prezentat drept jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
Contextul Șențov
„Cred că ei au ţinut cont de contextul ‘Oleg Senţov”, realizator ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru „terorism” şi care a intrat într-o grevă a foamei la mijlocul lui mai, a precizat avocatul. „Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei”, a adăugat el. Verdictul ar urma să fie dat în data de 4 iunie, a mai declarat avocatul Mark Feighin, cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul liderilor opoziției din Federația Rusă și a unui număr mare de cetățeni ai Ucrainei, acuzați de autoritățile ruse de spionaj.
Reacție tardivă
„Subliniem încă o dată motivaţia politică a cazului. Cerem eliberarea jurnalistului Suşcenko, ostatic al agresiunii ruse”, a reacţionat pe contul său de Twitter purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene, Mariana Betsa.
Reamintim că Roman Suşcenko a fost arestat în octombrie 2016 la Moscova de Serviciile de Securitate Ruse (FSB), care îl acuză că este colonel activ al serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării.
Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform.
Schimb de prizonieri
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile ucrainene vor să negocieze un eventual schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, prin care un număr de cetățeni ai Ucrainei, deținuți în acest moment în închisorile din Federația Rusă, să fie schimbați cu cetățeni ruși și membrii ai forțelor separatiste pro-ruse din Donbass, condamnați pentru spionaj ori alte acuzații.
Sursele citate au mai precizat că serviciile de informații de la Kiev se așteaptă ca Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei prin noi arestări și condamnări sub diferite pretexte ale unor jurnaliști și alte persoane publice din Ucraina.
RIA Novosti, suspendată în Ucraina
Ucraina a interzis agenţiei de presă ruse RIA Novosti să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul său, în cadrul noilor sancţiuni care vizează Moscova şi care intervin la o săptămână după arestarea unui oficial al filialei agenţiei RIA Novosti la Kiev, acuzat de „înaltă trădare”, relatează mass-media regională.
Ria Novosti şi Interselekt, compania care gestionează activităţile economice ale agenţiei la Kiev, au fost adăugate pentru o perioadă de trei ani pe lista neagră a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (NSDC), publicată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Aceste sancţiuni includ blocarea activelor, a telecomunicaţiilor utilizate de agenţie şi a site-ului ucrainean al Ria Novosti.
Filiera belarusă
Recent, un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj. Ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, a declarat că „procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”. ”Nu are plângeri în privinţa condiţiilor de detenţie” a adăugat diplomatul.
Reamintim că în noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus (n.r.: structură cu strânse legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse) a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru ministerul apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul Pavlo Șaroiko.
Șaroiko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus ambasadorul Igor Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. (N.G.)
de Razvan Iorga | iun. 5, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri
În contextul relațiilor tot mai tensionate dintre Moscova și Chișinău, militarii ruși cantonați în stânga Nistrului au primit ordin să desfășoare noi exerciții militare antiteroriste. Acestea au avut ca scop respingerea unui atac ce ar fi vizat minarea infrastructurii din regiune, luarea de ostatici din rândul militarilor, dar și a civililor, conform unui comunicat al Districtului Militar de Vest al Armatei ruse.
Conform scenariului de luptă, după somație, lunetiștii și artileriștii ruși și transnistreni au deschis focul asupra inamicului, apoi au înaintat, fiind acoperiți de un transportor blindat. Apoi militarii au lichidat grupul de teroriști. „Asemenea exerciții antiteroriste au loc în mod regulat și au ca scop excluderea completă a posibilității de organizarea a unor atacuri teroriste împotriva militarilor ruși din Transnistria”, precizează într-un comunicat structura militară rusă menționată.
Noile exerciții vin pe un fundal tensionat între Moscova și Chișinău, tocmai implicarea diplomaților și ofițerilor ruși în susținerea regimului separatist de la Tiraspol au condus la această criză. Instituțiile abilitate ale Chișinăul au convocat regulat diplomați și ofițeri ruși pentru a le transmite încetarea acestor practici, însă reprezentanții Moscovei au continuat acestă atitudine sfidătoare față de susținerea Tiraspolului.
Mai mult, oficiali ruși sub protecția diplomatică au fost acuzat și probați ca desfășurând activități de spionaj în Republica Moldova, cel mai recent caz fiind cel al fostului deputat Iurie Bolboceanu, ce fusese recrutat de Alexandr Grudin, adjunctul atașatului militar rus și cadru al GRU (Serviciul de Informații al Armatei ruse -n.r.). Bolboceanu a fost prins în flagrant când transmitea informații și primea bani în schimb. Probele au fost făcute publice de către autoritățile de la Chișinău.
