de Isac Mihai | aug. 15, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Poliţia ucraineană a intervenit în forță sâmbătă, la Kiev, împotriva susţinătorilor Corpului Național, partid considerat naționalist de analiștii politici locali. Confrunările au avut loc în apropierea biroului preşedintelui Volodimir Zelenski atunci când manifestanții au încercat să rupă un cordon de securitate
Opoziție dură
Manifestanţii au reacţionat folosind spray-uri cu gaze lacrimogene împotriva forțelor de ordine. Sușinătorii partidului Corpul Național se opun planului cunoscut drept ‘formula Steinmeier’, care propune acordarea unui statut special regiunii Donbas, controlată de către separatiştii proruşi.
Partidul a amenințat cu declanșarea unor proteste masive în toată Ucraina dacă autoritățile de la Kiev vor accepta acordarea unui statut de autonomie regiunii Donbass.
Corpul Național a fost format pe baza voluntarilor participanți la războiul din estul Ucrainei, izbucnit în 2014. Formațiunea a fost acuzată periodic de extremism, acuzații respinse de liderii formațiunii.
Polițiști răniți
Ministrul de interne ucrainean Denis Monastirski a declarat că opt poliţişti au fost răniţi în timpul violenţelor cu demonstranţii şi că a fost deschisă o anchetă. El a scris pe Facebook că ciocnirile au izbucnit atunci când poliţia a încercat să îi controleze pe protestatari în timp ce se apropiau către sediul preşedinţiei, dar că ei s-au opus.
”Constituţia garantează dreptul de a manifesta paşnic. Orice persoană care s-a supus controalelor de bază a avut permisiunea de a intra în piaţa din faţa biroului preşedintelui”, a afirmat Monastirski. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 24, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Ucraina a protestat faţă de decizia Moscovei de a stimula participarea la alegerile parlamentare rusești din septembrie a peste 400 de mii de locuitori din Donbas. Acestea vor avea loc în perioada 17-19 septembrie, liderii separatiști din Doneţk şi Lugansk salutând decizia părții ruse. În ultimii ani sute de mii de locuitori din est au primit cetățenia Federației Ruse, o parte părăsind regiunea de conflict.
Ucraina „protestează cu fermitate împotriva aprobării de către Comisia Electorală Centrală a Rusiei decizia de a implica populaţia din teritoriile temporar ocupate în regiunile Doneţk şi Lugansk ale Ucrainei în alegerile din septembrie pentru Duma de Stat prin vot electronic”, a transmis Ministerul ucrainean de Externe într-un comunicat.
Supărare la Kiev
„Astfel de acţiuni ale părţii ruse, precum şi organizarea ilegală a alegerilor pentru Duma de Stat pe teritoriul temporar ocupat al Republicii Autonome Crimeea şi oraşul Sevastopol, constituie o încălcăre flagrantă a normelor şi principiilor dreptului internaţional, Constituţiei şi legislaţiei actuale a Ucrainei”, subliniază MAE ucrainean.
Kievul și o parte importantă din comunitatea internațională consideră că Rusia a anexat ilegal în 2014 peninsula Crimeea şi portul său Sevastopol, baza permanentă a Flotei ruse din Marea Neagră. Partea rusă respinge acuzațiile, făcând trimitere la un referendum desfășurat în Crimeea prin care a fost decisă intrarea regiunii în cadrul Rusiei.
„Organizarea procesului electoral în teritoriile ocupate ale Ucrainei şi participarea populaţiei locale, căreia i-a fost impusă cu forţa cetăţenia rusă, pune sub semnul întrebării legitimitatea rezultatelor electorale”, subliniază diplomaţia ucraineană.
MAE ucrainean mai cere de asemenea Moscovei „să anuleze toate deciziile ilegale privind teritoriile ocupate temporar şi să înceteze să întreprindă acţiuni îndreptate spre o mai mare integrare a populaţiei din teritoriile ocupate temporar în spaţiul politic şi socio-juridic al Federaţiei Ruse”.
Locuitorii din Donbass, așteptatți la alegerile pentru Duma de Stat
Pașaportizare pe bandă rulandă
Comisia Electorală Centrală a Rusiei a adoptat o rezoluţie care permite locuitorilor din Donbas cu cetăţenie rusă să voteze online la alegerile din septembrie, după ce Moscova a acordat peste 600.000 de paşapoarte locuitorilor din estul Ucrainei, unde armata ucraineană şi separatiştii proruşi se luptă din 2014.
„Un cetăţean al Federaţiei Ruse care nu este înregistrat la locul de reşedinţă pe teritoriul Rusiei şi care a obţinut cetăţenia rusă prin procedură simplificată, în conformitate cu ordinul executiv al preşedintelui din 24 aprilie 2019 (…), are dreptul de a participa la votul online pentru alegerile pentru Duma de Stat”, indică documentul.
Prim-vicepreşedintele Comisiei din Dumă pentru afacerile Comunităţii Statelor Independente (CSI), Viktor Vodolaţki, a declarat că peste 450.000 de persoane din Donbas ar putea să voteze la aceste alegeri legislative.
Parlamentarul rus a mai menționat că 611.320 de persoane din zona Donbas deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse.
Comisia electorală rusă a decis în mai că alegătorii din Moscova, Nijni Novgorod, Kursk, Iaroslavl, Murmansk, Rostov şi Sevastopol vor putea vota electronic la alegerile legislative preconizate să se desfăşoare din 17 până în 19 septembrie, la care, pe lângă deputaţii Dumei, vor fi aleşi 12 şefi de entităţi federale şi 39 de parlamente regionale. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2021 | Arhiva, Info Militar, România, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
România, acord de colaborare tehnico-militară cu Ucraina
Preşedintele român Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, care a fost semnat la București, la 5 septembrie 2020.
Înțelegerea prevede cooperarea între România și Ucraina în privința achiziției, furnizării, reparației sau modernizării echipamentului militar; vânzarea de licențe de producție a armament sau tehnică militară; derularea de activități comune de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnico-militar; schimb de informații și experiență în acest domeniu.
Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani și va fi în mod automat prelungit din cinci în cinci ani, dacă nici una din părți nu abrogă înțelegerea.
Interes comun
Guvernul României a explicat în expunerea motivelor pentru emiterea actului normativ că „dimensiunea de apărare are relevanță în contextul mai amplu al situației din regiune, având în vedere interesul României de a susține parcursul și integrarea euro-atlantică a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcțional prin identificarea domeniilor de cooperare de interes pentru ambele părți”.
La finalul lunii mai 2021, în cadrul Senatului, ca for decizional, acordul tehnico-militar dintre România și Ucraina a fost adoptat cu 112 de voturi „pentru”, 13 voturi „împotrivă” şi 4 abţineri, relatează mass-media de la București.
Potrivit raportului întocmit în comisiile de specialitate, principalele prevederi ale Acordului vizează: achiziţia de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune şi producţia de armament şi de tehnică militară, reparaţia şi modernizarea armamentului, precum şi vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producţia lor; înfiinţarea Comisiei Mixte Româno – Ucrainene de Cooperare Tehnico-Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecţia informaţiilor clasificate; neafectarea drepturilor şi obligaţiilor Părţilor decurgând din alte acorduri internaţionale.
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Avantaj pentru Kiev
O serie de experții politici și militari de la București consideră că acordul reprezintă un atu în special pentru Kiev. În condițiile deteriorării situației de securitate din estul Ucrainei și a exacerbării tensiunilor cu Rusia pe tema regiunii Crimeea și a implicării Moscovei în sprijinul insurgenților proruși, un acord cu un stat NATO este un avantaj.
Kievul a demarat mai multe proiecte de colaborare militară și cu alte state NATO, mai ales Turcia. Ankara va achiziționa motoare pentru elicoptere militare, fiind negociate și contracte în domeniul construcției de nave militare, drone și alte sisteme de armanent performant.
Pe fondul insurgenței din Donbass, Ucraina a beneficiat de diferite pachete de ajutoare militare letale și neletale din partea unor state membre NATO, precum SUA, Marea Britanie, Polonia, etc.. Instructori NATO au ajutat la antrenarea a zeci de mii de soldați din armata, Garda Națională și alte forțe militare ale fostei republici sovietice. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
Ucraina se confruntă cu o insurgență în Donbas
Kremlinul şi-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina „doar în vorbe”, pentru că în realitate nu a retras mai mult de 10.000 de soldaţi mobilizaţi în martie-aprilie. Volodimir Zelenski a făcut aceste acuzații într-o întâlnire cu o delegaţie a Congresului SUA aflată în vizită la Kiev.
Zelenski a denunţat concentrarea de trupe ruseşti de-a lungul frontierei Ucrainei cu Rusia şi în Donbas (est), precum şi în Crimeea anexată. El a subliniat că atât la frontiera dintre cele două ţări, cât şi în peninsula „temporar ocupată”, Rusia şi-a suplimentat numărul de avioane şi de armament greu.
Desant senatorial american
Comandantul şef al armatei ucrainene, general-colonelul Ruslan Homceak, i-a informat pe senatorii americani despre situaţia din Doneţk şi Lugansk. „Conducătorii ruşi merg înainte cu planurile lor de agresiune împotriva Ucraina”, a afirmat Homceak în cadrul discuţiei cu senatorii Jeanne Shaheen, Chris Murphy (democraţi) şi Rob Portman (republican).
Oficialul militar a indicat că Rusia menţine trupe în regiunile învecinate Rostov, Belgorod şi Voronej, pe lângă Crimeea.
El a denunţat, de asemenea, că miliţiile separatiste din Doneţk şi Lugansk continuă să atace poziţiile ucrainene. Pentru rebeli ar lupta un număr important de lunetişti provenind din Rusia.
Zelenski, așteptări mai mari de la Statele Unite
Zelenski, mulțumiri pentru SUA
Zelenski a mulţumit SUA pentru sprijinul lor politic şi militar, în speranţa că acesta din urmă va creşte. El a cerut schimbarea formatului de sancţiuni împotriva Kremlinului.
„Actualele sancţiuni ale Uniunii Europene şi SUA împotriva Rusiei nu mai funcţionează. Rusia s-a obişnuit să trăiască cu ele, în timp ce anexează alte teritorii şi ameninţă Europa. Lumea civilizată nu trebuie să permită aşa ceva. Din acest motiv, consider că trebuie nu doar să exercităm presiune, ci şi să gândim un nou format de sancţiuni”, a declarat şeful statului ucrainean. Zelenski acuză frecvent Rusia că s-a retras doar în vorbe, citat de mass-media.
Semnal puternic
La rândul său, senatoarea Jeanne Shaheen a subliniat importanţa trimiterii unui „semnal puternic” către Rusia. În acest mod aceasta ar putea să-și retragă toate trupele de la graniţa.
După mai multe săptămâni de tensiune cu Kievul, ceea ce a generat temeri privind izbucnirea unui nou conflict în estul Ucrainei, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a anunţat la sfârşitul lunii aprilie retragerea trupelor pe care Moscova le mobilizase în apropiere de frontiera ucraineană, sub pretextul unor exerciţii.
De atunci, Rusia acuză NATO că a contribuit la creşterea tensiunii militare odată cu majorarea numărului de trupe în regiune. Moscova a avertizat SUA să „stea departe” de Crimeea şi de Marea Neagră. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Partidul noului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a consolidat avansul înaintea alegerilor parlamentare preconizate pentru 21 iulie, conform rezultatelor unui sondaj dat publicităţii miercuri, citat LB.ua, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ultima anchetă a centrului de cercetare Reiting relevă că la fel de noul partid al fostului actor de comedie, ‘Slujitorul poporului’ (‘Sluga naroda’),este creditat cu 41,1% din intenţiile de vot, în uşoară creştere de la începutul lunii iunie.
Campanie dură
După preluarea mandatului luna trecută, Zelenski a dizolvat parlamentul dominat de forţele loiale predecesorului său învins, Petro Poroşenko. ‘Slujitorul Poporului’ nu are parlamentari în actuala Radă Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev, axându-se în campania electorală pe vectorul proeuropean de dezvoltare a Ucrainei şi lupta împotriva corupţiei.
Sondajul Reiting plasează Platforma de Opoziţie (partid prorus) pe locul doi – la mare distanţă – cu 9% în intenţiile de vot, pe poziţia a treia clasându-se formaţiunea Solidaritate Europeană, a fostului preşedinte Petro Poroşenko, cu 6,8%.
Partidul Batkivşcina (‘Patria’), al fostului premier Iulia Timoşenko, este creditat cu 6,5%, peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Amenințarea războiului
Sondajul a fost efectuat în perioada 6-9 iunie 2019, pe un eşantion de circa 2.000 de alegători din toate regiunile Ucrainei, cu excepţia Crimeii anexate, potrivit centrului Reiting. Conform acestuia, aproape 14% dintre cei contactaţi au refuzat să răspundă.
Jumătate din cele 450 de locuri din parlamentul Ucrainei este aleasă în baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale. În urma anexării peninsulei Crimea și a izbucnirii războiului din Donbass, aproximativ 20 de mandate nu vor fi puse în joc.
O reuşită a partidului său în alegerile parlamentare ar cimenta ascensiunea meteorică a lui Volodimir Zelenski şi ar pune bazele unei reînnoiri a clasei politice ucrainene.
Problema cea mai presantă a Ucrainei este conflictul cu Rusia, care a anexat în 2014 peninsula Crimeea. La învestirea sa în funcţie, Zelenski a declarat că principala sa prioritate este de a obţine o încetare a focului în regiunea Donbas. (N.G.)
