de Razvan Iorga | ian. 30, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, luni, la finalul intalnirii cu presedintele Traian Basescu, ca Alianta va conta pe Romania pentru a construi relatii puternice cu tari din Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. „Vom continua sa contam pe Romania pentru a construi relatii puternice cu partenerii nostri, mai ales in Balcanii de Vest, dar si in estul NATO. Acestea sunt regiuni in care Romania este angajata deplin”, a spus el. Rasmussen a mai declarat ca sustine politica „usilor deschise” a Aliantei. „Suntem cu totii de acord ca integrarea euro-atlantica este cea mai buna pentru stabilitate si securitate. Politica usilor deschise va continua”, a apreciat el. La randul sau, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania isi mentine opinia ca este necesar un parteneriat cu Rusia. „in ceea ce priveste cooperarea NATO-Rusia, Romania isi mentine punctele de vedere exprimate anterior, ca avem nevoie de un parteneriat cu Federatia Rusa, bazat pe incredere si respectarea angajamentelor anterioare. Acest lucru l-am mentionat, l-am subliniat in discutiile cu secretarul general. De asemenea, apreciem la cel mai inalt grad initiativa NATO de a invita Rusia la discutiile legate de Afganistan. Cu certitudine, Federatia Rusa si statele din Asia Centrala pot fi participanti la securizarea a ceea ce NATO a obtinut pana acum, ce va obtine pana la sfarsitul perioadei de tranzitie pe un termen lung si la consolidarea unei societati democratice in Afganistan”, a spus Basescu. El a precizat ca in discutiile cu Rasmussen a subliniat ca „NATO sa dea o atentie deosebita regiunii in care se afla Romania”. „Sustinem politica usilor deschise pentru statele din Balcanii de Vest, sustinem o solutie care sa consolideze pozitia de aliat a Georgiei. si de asemenea problematica de securitate a Marii Negre, pe care o desfasuram si pe plan regional impreuna cu aliatii turci si bulgari, trebuie sa ramana in atentia summit-ului NATO de la Chicago, cu toate implicatiile ei, inclusiv cele legate de securitatea energetica”, a mai spus Traian Basescu. El a mai spus ca programul de tranzitie privind Afganistanul va fi respectat, Romania isi va diminua prezenta combatanta in a doua parte a anului 2013, dar a precizat ca, daca vor exista dubii cu privire la securitatea regiunii, trupele vor fi mentinute. Seful statului a mai adaugat ca la nivelul NATO exista 168 de programe de „smart defense” din care 31 cu participare romaneasca, seful statului anuntand ca Bucurestiul se va implica in astfel de proiecte in continuare.
de Anatol Terzi | iun. 22, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
„România rămâne un susţinător ferm al politicii UE a uşilor deschise pentru statele Europei de Sud-Est care doresc să adere şi sunt hotărâte să îndeplinească criteriile necesare”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu. Acesta a participat recent, la Luxemburg, la Forumul Balcanilor de Vest. Prezidat de Înaltul Reprezentant pentru politică externă şi de securitate, Catherine Ashton, Forumul a fost organizat în marja Consiliului Afaceri Externe, în format Gymnich. Pe agendă s-au aflat cooperarea regională şi evoluţiile din statele Balcanilor de Vest. Şeful delegaţiei române a subliniat că „în viziunea României, pentru a se ajunge la o situaţie de câştig reciproc pe termen lung în relaţiile dintre UE şi statele din sud-estul Europei, trebuie luaţi în considerare trei factori principali: în primul rând, o perspectivă europeană solidă şi credibilă, care este responsabilitatea UE şi care s-a dovedit capabilă să ghideze eforturile de depăşire a tranziţiei, în al doilea rând, reforme interne rapide, care converg cu efortul de urmărire a parcursului european, care sunt în responsabilitatea statelor din regiune, şi în al treilea rând, o cooperare regională orientată spre rezultate, care este un exerciţiu foarte util pentru regiune ca întreg, necesar pentru aderarea la UE, şi care este în responsabilitatea atât a UE, cât şi a statelor din regiune”. În cadrul Forumului participanţii au reiterat angajamentul pentru susţinerea parcursului european al acestor state, în baza îndeplinirii condiţionalităţilor care ţin de reformele interne şi de cooperarea regională. S-a evidenţiat oportunitatea creată de apropierea finalizării negocierilor cu Croaţia, prinderea şi transferarea la Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie a lui Ratko Mladic şi buna desfăşurare a alegerilor din FRI Macedonia. Aceste evoluţii trebuie să servească drept exemple pentru celelalte state din regiune. La reuniune au participat miniştrii de externe din UE şi din regiunea Balcanilor de Vest, Comisarul European pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Štefan Füle, reprezentanţi ai Consiliului de Cooperare Regională, OSCE, ODIHR, Secretarul General al Consiliului Europei, Reprezentantul Special al SG ONU Lamberto Zannier şi UNMIK.
de Anatol Terzi | mai 18, 2011 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.
Proiectul ILECUs
Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.
de Razvan Iorga | feb. 14, 2011 | Caucaz, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei de la Chisinau, Iulie Leanca, a declarat duminica la postul de radio Europa Libera ca Republica Moldova se va concentra in viitor pe o apropiere de Bruxelles prin Parteneriatul Estic si va abandona pista includerii sale in pachetelor statelor din Balcanii de Vest, urmatoarea tinta de extindere a UE. Intrebat daca ramanerea in Parteneriatul Estic este un beneficiu pentru Moldova, in conditiile in care exista alte voci care spun ca R. Moldova ar trebui sa fie inclusa in pachetul balcanic in vederea aderarii la UE, ministrul de externe de la Chisinau a raspuns: “Celelalte voci nu au decat sa realizeze acest obiectiv. Eu, din pacate, nu-mi dau seama cum am putea noi sa-l realizam”, potrivit Europa Libera. “Am intarziat cu opt ani, nu mai vreau sa ma mai lamentez si sa zic ca, uite, comunistii n-au facut aia, n-au facut aia. Avem o realitate, suntem in Parteneriatul Estic si trebuie sa beneficiem de sansele si oportunitatile pe care le avem in cadrul acestei initiative. Dar, totodata, sa nu uitam ca initiativa respectiva, asa cum e stabilita in declaratia de la Praga de constituire a acestei initiative, stipuleaza foarte clar principiul diferentierii si principiul de merit”, a precizat Iurie Leanca. Aceasta noua pozitie a Republicii Moldova vine dupa vizitele efectuate zilele aceastea de catre seful Executivului, Vlad Filat, la Bruxelles si cea a lui Marian Lupu la Moscova la inceputul mandatelor celor doi. Totodata, anuntul a fost facut cu o zi inainte ca delegatia Senatului Romaniei, condusa de Titus Corlatean, sa ajunga la Chisinau pentru o vizita de lucru intre 14-16 debruarie, vizita facuta la invitatia institutiei omoloage din Republica Moldova.
Iluzia reusitei
Cu alte cuvinte, Republica Moldova a ales sa mearga pe sprijinul UE pentru fostele state sovietice catre care este indreptat Parteneriat estic pentru a dovedi ca este tara care merita cel mai mult dintre cele sase. Cu toate aceastea, Azerbaidjanul si Georgia reprezinta un interes aparte pentru UE, state prin care Bruxelles si-ar putea asigura independenta energetica fata de Moscova, pentru a evita noi crize ale gazului si pentru a putea negocia in viitor diferite probleme comune dupa alte pozitii ca cele de pe care se discuta acum. Parteneriatul Estic, initiativa comuna polono-suedeza, are sase tari partenere – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, R. Moldova si Ucraina.
Chisinau se va bate pentru suprematia Parteneriatul Estic
Ministrul de Externe a adaugat ca fiecare tara va fi tratata in functie de meritele sale, in functie de realizarile sale.”Iata ca un obiectiv pe care sper eu sa reusim sa-l realizam, in preajma summitului Parteneriatului Estic care va avea loc in mai, acest an, prezidat de Ungaria si coprezidat de Polonia, ne va permite impreuna cu colegii nostri sa consolidam acest principiu, ne va permite in momentul in care vom demonstra avansare pe realizarea reformelor, in domeniul justitiei, in domeniul sectorului securitate, in economie s.a.m.d., in functionarea institutiilor politice, atunci sa primim un tratament mai favorabil eventual decat celellalte tari din aceasta initiativa”, a explicat ministrul de Externe.
Desincronizare Bucuresti-Chisinau
Prin aceasta miscare, Republica Moldova abandoneaza linia pe care a mers impreuna cu Romania in ultimii doi ani de includere a sa in randul statelor Balcanilor de Vest, toate actiunile de sprijin ale Bucurestiului fiind concentrate in aceasta directie. Astfel, Romania a sustinut apropierea Chisinaului de Bruxelles prin includerea Republicii Moldova in grupul Balcanilor de Vest, din care fac parte tarile fostului spatiu iugoslav, in cazul carora se considera ca apropierea de UE este mai accelerata. Ideea includerii R. Moldova in pachetul Balcanilor de Vest apartine Romaniei si a fost sustinuta constant de tara noastra in forurile europene in ultimii doi ani. Presedintele Traian Basescu, care intotdeauna a pledat pentru accelerarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana, anunta, la inceputul lunii septembrie 2008, ca va propune la urmatorul summit UE (din octombrie 2008 – n.r.) includerea Moldovei in “pachetul Balcanilor de Vest” si nu in pachet cu Ucraina, tara mult mai mare, in raport cu care sansele ar fi inegale.
de Madalin Necsutu | sept. 10, 2010 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Zona Balcanilor de Vest este incepe sa capete un contur din ce in ce mai pronuntat in cancelariile europene si nu numai. Jocul geopolitic practicat de marile puteri in jurul acestei zone de real interes face obiectul unui angajament multivectorial in care Turcia incearca tot mai mult sa se impuna ca actor primar. Se pare ca portita de promovare a acestor interese ale Ankarei in zona fostelor republici iugoslave care reprezinta zona Balcanilor de Vest se doreste a fi Bosnia Hertegovina, tara in care bosniacii musulmani reprezinta cea mai numeroasa parte a populatiei (48%) dintr-un total de circa 4,6 milioane de locuitori.
Pentru a atinge acest deziderat, Turcia a reusit sa foloseasca tensiunile interne dintre grupurile etnice din aceste state pentru a se erija apoi in mediator, un fel de jandarm al pacii, rol pe care Turcia incerca sa si-l asume cu succes si in Orientul Mijlociu. Analistii de la Stratfor sunt de parere ca aceasta politica de mediere a Ankarei face parte dintr-un plan bine pus la punct ca Turcia sa se reaseze din punct de vedere geopolitic pe harta acestei zone si sa arate totodata Europei ca fara ea nu poate exista stabilitate politica in acest “butoi de pulbere” pe care il reprezinta Balcanii de Vest. Cu toate acestea, mai scriu analistii americani, Turcia intampina si dificultati, inclusiv slaba prezenta economica in zona Blacanilor de Vest, dar si suspiciunile occidentale legate de sporirea influentei turce in context global.
Cel mai recent semn in dezvoltarea relatiilor dintre Sarajevo si Ankara a constituit-o vizita in Bosnia Hetegovina a presedintelui turc, Abdullah Gull, care a avut loc intre 2-3 septembrie. Conform portalul turc de limba engleza Today’s Zaman, presedintele bosniac Haris Silajdzici a apreciat ca “foarte pozitiva” politica Turciei in zona Balcanilor. Declaratiile lui Silajdzici vin in contextul in care Turcia a reusit in toamna anului trecut sa organizeze o serie de intalniri intre ministrii sarbi, croati si bosniaci care apoi s-au materializat in trimiterea unui ambasador bosniac in Serbia in luna februarie si scuze oficiale din partea Parlamentului sarb pentru masacrul de la Srebrenita, fapte ce au constituit un semnal extrem de puternic pentru reconcilierea celor doua state.
Rolul Turciei de liant al legaturilor diplomatice in Balcani a fost apreciat de presedintele bosniac care vede in Ankara un mediator excelent pentru rezolvarea problemelor etnice ce au izbucnit in regiune dupa destramarea fostei Iugoslavii. “Rolul Turciei este mare. Acest rol creaza un nou climat, noi relatii in regiunea unde cu totii suntem vecini. Trebuie sa cooperam mai bine pentru bunastarea societatilor noastre. Turcia lucreaza in acest sens”, declara Silajdzici, inaintea vizitei lui Gull la Sarajevo.
Cu toate acestea, exista si voci care denunta amestecul Turciei in aceasta zona. Milorad Dodik, premierul Republicii Srpska, entitate semi-autonoma din catre Bosniei, a acuzat Turcia de amestec in politica interna a acestei tari, actionand in favoarea bosniacilor musulmani. “Respingem faptul ca Turcia doreste o Bosnie unifica si centralizata, favorizand numai o parte a populatiei.
Pornind de la premisele de mai sus, nici Occidentul nu vede cu ochi buni aceasta sporire a influentei Turciei in regiune care in viziunea unor aduce cu restabilirea prezentei sale dominante in regiune, exact ca in vremea Imperiul Otoman. Din cauza acestor realitati, exista o oarecare perceptie la Bruxelles potrivit careia acest avantaj pe care Ankara incearca sa si-l creeze in zona ar putea apoi fi folosit in negocierile directe dintre Turcia si UE pentru aderarea acestei tari la blocul comunitar. Prin implicarea sa tot mai activa in zona Balcanilor de Vest, Turcia transmite un mesaj clar atat catre UE, cat si catre SUA cum ca isi doreste sa fie luata in considerare in cadrul oricaror negocieri asupra acestei zone. De asemenea, Turcia se foloseste de un model aproapiat de cel al soft-power-ului dominat de legaturile sale culturale si istorice pentru a-si promova interesele politice in special in comunitatile musulmane din aceasta parte a Europei.
Un capitol la care inca Turcia este deficitara in aceasta zona este cel economic. Cu toate acestea, realitatea ca Turcia se poate constitui ca cel mai important punct nodal energetic intre Orientul Mijlociu-Asia Centrala si Europa, face din aceasta tara o nuca tare pe care partenerii occidentali vor trebui sa o includa in ecuatia puterii din aceasta zona. Daca mai luam in considerare si recentele evolutii din zona Marii Negre, acolo unde deja s-a sudat o alianta energetica cu Rusia odata cu semnarea acordurilor energetice in vara anului trecut de catre premierul rus Vladimir Putin si omologul sau turc, Recep Erdogan, avem un tablou complet al realitatilor prin care Turcia se poate impune ca actor de prim rang in regiunea Balcanilor de Vest. Rolul militar al Ankarei de avanpost NATO cu deschidere atat spre lumea asiatica, cat si spre cea orientala constituie de asemenea un atu pe care Turcia il valorifica din plin atunci cand doreste sa-si negocieze interesele. Ramane de vazut daca Europa va accepta acest lucru sau va lucra la stoparea extinderii influentei turce in ceea ce a fost odata teritoriul Imperiului Otoman.
