de Anatol Terzi | ian. 17, 2012 | Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Staţia radar de avertizare timpurie din Turcia, parte a controversatului sistem de apărare antirachetă al NATO în Europa, este de acum operaţională, a declarat luni seara un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Ankara.
Radarul, situat în localitatea Malatya, aproximativ 400 mile sud-est de capitala ţării, este deservit deopotrivă de personal turc şi american, a precizat diplomatul amintit. Turcia este una din cele cinci ţări europene care au convenit cu SUA asupra instalării pe teritoriul lor a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă conceput de Statele Unite. Portugalia, Polonia, România şi Spania au acceptat de asemenea să găzduiască pe teritoriul lor componente ale acestui sistem.
NATO a invitat şi Rusia să participe la proiect, dar negocierile au intrat în impas după ce Moscova a insistat asupra unor garanţii legale, în scris, din partea Washingtonului că scutul antirachetă nu va deveni pe viitor un pericol pentru capacităţile sale de descurajare nucleară. SUA şi aliaţii lor europeni refuză să ofere Rusiei astfel de garanţii, asigurând verbal că sistemul nu vizează în niciun caz arsenalul rus de disuasiune, ci este destinat exclusiv contracarării unor eventuale ameninţări cu rachete balistice dinspre ţări cum ar fi Iranul.
Iranul, vecinul estic al Turciei, a obiectat public faţă de instalarea unor componente ale sistemului antirachetă al NATO pe teritoriul turc. Ali Larijani, preşedintele parlamentului de la Teheran, a reiterat opoziţia ţării sale facă de acest proiect în cursul vizitei întreprinse săptămâna trecută în Turcia. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că speră la un acord politic cu Moscova înainte de summitul Rusia-NATO de la Chicago din primăvara acestui an.
de Anatol Terzi | dec. 22, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia nu va mai accepta nici ingerinţa externă, nici „manipularea” de către „provocatori şi extremişti”, a declarat joi preşedintele Dmitri Medvedev, în deschiderea discursului său anual în Parlament pe tema contestării rezultatelor alegerilor legislative.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a adresat mesajul către Adunarea Federală (Dumei de Stat şi Consiliului Federaţiei). Este al patrulea mesaj al lui Dmitri Medvedev în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, transmite Vocea Rusiei.
Modernizarea sistemului politic al ţării trebuie să dea cetăţenilor mai multe posibilităţi de a influenţa politica şi de a adopta decizii cu privire la drepturile şi interesele lor. Aceasta a fost tema centrală a mesajului adresat de preşedintele Medvedev Adunării Federale. Mesajul prezidenţial este o declaraţie program în care se stabilesc principalele direcţii de activitate. Actualul mesaj al lui Medvedev este ultimul, mandatul său prezidenţial expirând în mai 2012. El nu va candida din nou la postul de preşedinte.
„Dreptul oamenilor de a-şi exprima opinia prin toate mijloacele legale este garantat. Însă încercările de a manipula cetăţenii ruşi, de a-i induce în eroare şi de a aţâţa în societate discordia socială sunt inadmisibile. Nu le vom permite provocatorilor şi extremiştilor să atragă societatea în aventurile lor. Nu vom permite nici implicarea externă în treburile noastre interne. Rusia are nevoie de democraţie şi libertate, nu de haos”, a spus Dmitri Medvedev.
Reformarea armatei
„În programul de stat privind înzestrarea armatei până în 2020, accentul se pune noi tipuri de arme şi tehnică, care se creează pe baza tehnologiilor moderne. Totodată, o mare parte a comenzii de stat este prevăzută pentru câţiva ani. Acest lucru va îmbunătăţi posibilităţile de dezvoltare de întreprinderilor de apărare. În pofida condiţiilor dificile de criză, noi am întreprins paşi care ne permit să facem armate şi flota noastră mai compacte, mobile şi capabile de luptă”, a mai declarat Dmitri Medvedev.
Preşedintele Rusiei susţine că Moscova este deschisă la un dialog constructiv şi o activitate concretă comună cu partenerii în problema legată de apărarea antirachetă. „Sperăm sincer în paşi de întâmpinare în scopul ajungerii cât mai urgente la o soluţie reciproc acceptabilă şi la continuarea activităţii asupra noului tratat de securitate europeană”, a subliniat el în mesajul către Adunarea Federală.
În primul său mesaj către naţiune, prezentat pe 5 noimebrie 2008, Medvedev, în calitate de nou şef al statului, a propus creşterea duratei mandatului preşedintelui de la patru la şase ani, precum şi cel al Dumei de stat, camera inferioară a parlamentului rus, de la patru la cinci ani. Aceste modificări ale legislaţiei electorale au fost adoptate şi au intrat în vigoare.
În cazul primei modificări, vizând creşterea perioadei mandatului de preşedinte, Medvedev „s-a străduit pentru Vladimir Putin”, a interpretat presa rusă, având în vedere că actualul şef al statului nu a dorit un al doilea mandat. Putin, care a mai deţinut două mandate de preşedinte între 2000 şi 2008, este aşteptat să revină la Kremlin după prezidenţialele din martie 2012.
de Anatol Terzi | dec. 21, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia a anunţat că şi-a testat marţi cu succes un interceptor cu rază scurtă de acţiune din sistemul de apărare antirachetă.
Testul a avut loc la ora 08,00 GMT pe poligonul Sarî-Şagan din Kazahstan şi a fost realizat cu scopul de a confirma caracteristicile tactice şi tehnice ale sistemului. „În timpul testului, racheta sistemului antibalistic şi-a îndeplinit cu succes misiunea”, a afirmat generalul Serghei Lobov din cadrul unităţii de apărare aerospaţiale.
Evaluând perspectivele dezvoltării apărării antirachetă în Rusia, generalul Lobov a indicat că, „la ora actuală, trupele apărării aerospaţiale au front de lucru tehnic şi tehnologic bun în domeniul elaborării şi utilizării mijloacelor antirachetă”. Ministerul rus al Apărării nu a specificat ce rachetă a testat în Kazahstan, dar, potrivit lenta.ru, ar putea fi vorba de complexuri ce fac parte din componenţa tactică a apărării antirachetă. În special, sistemul include rachete cu rază mică de acţiune Tunguska, Top-M2, Panţiri-S1.
La începutul lunii decembrie, Forţele Armate ale Rusiei au început să îndeplinească măsurile cu caracter tehnico-militar drept răspuns la amplasarea scutului antirachetă al SUA în Europa, a informat şeful Marelui Stat Major al Forţelor Armate ale Rusiei generalul Nikolai Makarov. Măsurile despre care a vorbit preşedintele Dmitri Medvedev, „încep să fie realizate. Mai mult, noi suntem dispuşi să reacţionăm adecvat la viitoarea evoluţie a situaţiei legate de scutul antirachetă din Europa”, a declarat Makarov în timpul întâlnirii de la Moscova cu ataşaţii militari străini. Totodată, el a declarat că Rusia nu are nevoie de o cursă a înarmărilor, însă ea este împinsă spre aşa ceva.
Trupele Districtului Militar de Sud au primit în 2011 câteva sute de unităţi de tehnică blindată nouă, complexe de rachete şi sisteme de comunicaţie, a declarat colonelul Igor Gorbul, şeful Serviciului de Presă al Districtului Militar de Sud. Divizia de coastă a flotilei de la Marea Caspică a primit un complex de rachete „Bal-E”. Şase brigăzi din regiunea nord-caucaziană au primit tancuri de luptă T-90 şi T-72BM, maşini de infanterie BMP-3 şi transportoare blindate BTR-82A.
de Marius-Alin Batca | dec. 9, 2011 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Începutul sfârşitului pentru uriaşul cu picioare de lut sau doar începutul adevăratei dictaturi a lui Vladimir Putin? Analiştii internaţionali şi presa din întreaga lume se întrec, de mai bine de o săptămână, să dea verdicte în cazul Rusiei. Cât sunt de adevărate aceste prognoze, rămâne de văzut. Cert este un singur lucru. Vladimir Putin a arătat şi mai clar că este decis să facă orice ca să rămână la putere, fără să ţină cont de dorinţa cetăţenilor ruşi şi indiferent de reacţiile internaţionale. Mai rămâne o întrebare: cât de mult este dispus Putin să rişte?
Recent, Vladimir Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton că a dat tonul protestelor din Rusia, trimiţând un semnalul opoziţiei care contestă rezultatul alegerilor. La această reacţie, secondată de atitudinea total neconformă cu stilul cu care a obişnuit actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, se adaugă şi discursul din ce în ce mai belicos şi militarist al Moscovei.
Atacuri la adresa SUA
„Am ascultat prima reacţie a colegilor noştri americani. Hillary Clinton a catalogat scrutinul nostru ca fiind incorect, deşi încă nu primise raportul observatorilor de la Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE)”, a declarat Vladimir Putin. Hillary Clinton „a dat tonul unor activităţi din interiorul ţării, le-a dat un semnal”, a mai spus premierul rus, adăugând că ei au auzit acest semnal şi, cu susţinerea secretarului de stat al SUA, şi-au început activ munca.
În urmă cu trei zile, secretarul de stat american, Hillary Clinton, aflată la Consiliului Ministerial al OSCE de la Vilnius, a declarat că alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte. “Cetăţenii ruşi merită să aibă parte de o anchetă în ceea ce priveşte semnalările credibile ale fraudelor electorale şi ale manipulărilor; sperăm că autorităţile ruse vor acţiona în acest sens”, a mai declarat Hillary Clinton.
Potrivit misiunii OSCE, alegerile parlamentare din Rusia, câştigate de formaţiunea Rusia Unită cu 49,54% din voturi, au fost marcate de ”încălcări frecvente în timpul numărării voturilor, inclusiv ”prin umplerea urnelor”. ”Concurenţa politică a fost limitată şi neechitabilă” în timpul campaniei electorale, mai susţine OSCE, care scoate în evidenţă ”lipsa independenţei” autorităţilor electorale şi a presei din Rusia.
Konstantin Kosacev, preşedintele comisiei de politică externă din Duma de Stat, a ameninţat în acele zile că, în cazul în care SUA vor acorda ajutor forţelor politice din Rusia, numite “democratice” de către Hillary Clinton, Moscova va “reacţiona dur şi consistent”. Kosacev a caracterizat drept “ciudate” şi periculoase pentru “îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale” declaraţiile secratarului de stat american.
Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat marţi că sistemul politic rus nu este “problema Occidentului”, ca reacţie la raportul OSCE care denunţa relaţia prea apropiată între statul rus şi partidul premierului Vladimir Putin. “Să supravegheze alegerile, să semnaleze neregulile este un lucru, dar starea sistemului politic nu este problema lor”, a declarat Medvedev. “Curând, o să înceapă să ne spună şi cum să ne scriem Constituţia”, a mai spus Medvedev.
Discursul belicos şi cursa înarmărilor
Intenţia anunţată a Moscovei de a începe o cursă a înarmărilor, mutarea de unităţi militare spre graniţa de vest şi ameninţările directe la adresa statelor europene şi a SUA au fost puse, iniţial, pe seama unei retorici electorale. Experţi în politica internaţională, dar şi diplomaţi europeni, au privit cu oarecare detaşare acţiunile Rusiei, considerând că noua abordare a Kremlinului, privind scutul antirachetă din Europa, va fi abandonată după alegeri. Din păcate, realitatea a dovedit contrariul. Presiunile la care este supus tandemul Putin-Medvedev, după devoalarea fraudelor electorale şi a manipulării presei în timpul scrutinului din 4 decembrie, au determinat puterea de la Moscova să adopte o atitudine defensivă, pe principiul: cea mai bună apărare este atacul. Nu trebuie uitat că pe Vladimir Putin îl aşteaptă anul viitor, în martie, un nou examen.
Aşa că, este de înţeles de ce Rusia a început să îşi intensifice ameninţările. Cum ar fi faptul că Districtul Militar Vest va primi în dotare un regiment al complexului de rachete antiaeriene S-400 Triumf, care este testat în regiunea Astrahan. În perspectivă, ele vor fi dislocate în regiunea Kaliningrad, anunţa zilele acestea radio Vocea Rusiei. Victor Cirkov, comandantul Flotei de la Marea Baltică a declarat anterior că unităţile apărării antiaeriene marine, amplasate pe teritoriul regiunii Kaliningrad, vor primi primele complexuri de rachete antiaeriene S-400, care trebuie să înlocuiască complexurile S-200 învechite. Până la sfârşitul anului 2011, în dotare vor intra şi sistemele S-400 Triumf. De asemenea, în regiunea Moscova, echipaje de luptă ale complexului de apărare antiaeriană S-400 Triumf au efectuat un marş convenţional în raionul de poziţii şi au fost aduse în stare de luptă pentru interceptarea ţintelor aeriene.
Protestele din Rusia
În stilul care îl caracterizează, Vladimir Putin a declarat joi că, în Rusia, „nimeni nu vrea haos”. „Înţelegem că o parte a organizatorilor (protestelor) acţionează conform unui scenariu cunoscut”, a declarat Putin. „Însă ştim de asemenea că cetăţenii ţării noastre nu vor ca situaţia să evolueze precum cea din Kîrgîzstan sau mai recent, din Ucraina. Nimeni nu vrea haos”, adăugat acesta, transmite Mediafax. La rândul său, preşedintele Medvedev a făcut apel la „calm” şi la o „examinare atentă” a presupuselor nereguli semnalate. „Esenţial este ca toată lumea să se calmeze pentru ca noul Parlament să poată funcţiona”, a declarat acesta.
„Trebuie să examinăm toate aceste presupuse nereguli, iar pentru asta avem comisia electorală şi tribunalele. Trebuie examinate cu mare atenţie”, a declarat Medvedev. „Iar în ceea ce priveşte situaţia post-electorală, unii sunt dezamăgiţi, alţii sunt dezorientaţi, nu văd nimic nefiresc”, a continuat acesta. Conform liderului rus, manifestaţiile constituie o „expresie a democraţiei”. „Ele trebuie să se desfăşoare în zone prestabilite, în conformitate cu legislaţia. Cetăţenii trebuie să respecte legea”, a afirmat acesta.
Aproximativ 100 de protestatari împotriva fraudelor care au marcat alegerile legislative organizate duminică în Rusia au fost reţinuţi miercuri la Sankt-Petersburg, potrivit unui anunţ al poliţiei locale. În jur de 250 de persoane, în majoritate tineri, au manifestat pe unul dintre trotuarele bulevardului Nevski Prospekt, principala arteră din centrul oraşului, pentru a denunţa desfăşurarea scrutinului. „Am venit să văd cu ochii mei această ruşine. Oameni sunt arestaţi pentru nimic, am impresia că nu suntem departe de anul 1937”, a declarat una dintre protestatare.
Marţi, circa 200 de persoane au fost reţinute în cursul unei manifestaţii desfăşurate în al doilea oraş al Federaţiei Ruse. La Moscova, miercuri seară nu a mai avut loc nicio manifestaţie, în pofida unui apel lansat pe Internet. Forţele de ordine erau totuşi prezente în număr mare în piaţa Triumfalnaia, unde în jur de 600 de protestatari au fost reţinuţi cu o zi în urmă. Mişcarea Cealaltă Rusie, citată de Interfax, a anunţat totuşi că zece dintre activiştii săi au fost reţinuţi în centrul Moscovei, în timp ce poliţia moscovită a indicat arestarea a cinci persoane în piaţa Triumfalnaia.
de Anatol Terzi | dec. 8, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care are un caracter exclusiv defensiv, a declarat miercuri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic.
”Rămânem convinşi că transparenţa câştigată în cadrul cooperării privind apărarea antirachetă va consolida şi mai mult relaţiile NATO-Rusia. Am arătat foarte clar un lucru: capacităţile antibalistice sunt de natură defensivă şi nu vor submina sistemul de descurajare strategică al Rusiei. Deşi regretăm recentele declaraţii ruse privind posibile măsuri îndreptate contra sistemului de apărare antirachetă al NATO, rămânem angajaţi faţă de explorarea oportunităţilor de cooperare în domeniul apărării antirachetă cu Rusia şi salutăm disponibilitatea pentru dialog a acesteia cu NATO”, a spus Rasmussen.
Declaraţia finală a reuniunii ministeriale a NAC relevă că, de la Summitul de la Lisabona de anul trecut, câteva state aliate au anunţat contribuţii importante în sprijinul sistemului de apărare antirachetă al NATO, transmite Agerpres. ”Am luat notă cu satisfacţie că este în curs activitatea destinată dezvoltării aranjamentelor politico-militare pentru a declara capacitatea intermediară (a sistemului de apărare antirachetă) la data Summitului de la Chicago, din mai anul viitor”, menţionează documentul.
Miniştrii de externe ai celor 28 de state membre ale NATO au condamnat în termenii ‘cei mai duri’ recentele atacuri teroriste din Afganistan şi au salutat, în acelaşi timp, rezultatul recentei Conferinţe privind viitorul Afganistanului, desfăşurată la Bonn. ”Un Afganistan sigur şi stabil poate fi imaginat doar într-o regiune sigură şi stabilă. Aşteptăm de la partenerii regionali să susţină aceste eforturi printr-o aderare strictă la principiile unui comportament de bună vecinătate. NATO rămâne strict angajată în conlucrarea cu actorii regionali, inclusiv cu Pakistan. Rămânem implicaţi în consolidarea parteneriatului şi cooperării cu Pakistan, care poate servi ca sprijin pentru obiectivul unui Afganistan sigur şi stabil într-o regiune sigură şi stabilă”, arată declaraţia miniştrilor de externe ai statelor membre NATO.
