de Anatol Terzi | mart. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
NATO intenţionează să anunţe, la Summitul care va avea loc la Chicago în luna mai, realizarea primei etape a sistemului de apărare antirachetă, a declarat secretarul general al Alianşei, Anders Fogh Rasmussen.
„Da, pot să confirm că avem intenţia să anunţăm punerea în practică a aşa-numitei etape intermediare de elaborare a sistemului antirachetă”, a spus Anders Fogh Rasmussen, răspunzând unei întrebări, în timpul unei videoconferinţe cu jurnalişti ruşi.
Astfel, etapa întâi, din cele patru ale realizării sistemului, presupune protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptoare SM-3 amplasate pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei, transmite Agerpres. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.
Amplasarea sistemului american antirachetă al SUA la baza aeriană Deveselu din România va avea loc în cadrul celei de a doua faze a European Phased Adaptive Approach, respectiv Abordarea adaptivă în etape, care are în total patru astfel de faze. Referindu-se la dialogul Rusia NATO pe tema scutului, Anders Fogh Rasmussen a evidenţiat că acesta va continua şi după reuniunea de la Chicago.
de Anatol Terzi | mart. 23, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Parteneriatul strategic cu SUA rămâne unul dintre pilonii principali ai politicii externe a României, a declarat joi premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.
„Parteneriatul strategic cu SUA rămâne unul dintre pilonii principali ai politicii externe a României şi unul dintre reperele centrale la relaţia transatlantică structurată în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Ne bucurăm de o relaţie de încredere şi de cooperare aprofundată cu SUA, care se bazează pe un larg sprijin politic din partea tuturor cetăţenilor României”, a spus Ungureanu la inaugurarea oficială a noului sediu al Ambasadei SUA la Bucureşti.
El a arătat că Declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite, care a fost formalizată la 13 septembrie când a avut loc vizita preşedintelui Traian Băsescu la Washington, este „prima confirmare formală a caracterului strategic al relaţiei bilaterale România-SUA”. „Acesta este primul document politic bilateral care consacră parteneriatul strategic dintre cele două state lansat în 1997. El marchează etapa superioară atinsă în cadrul cooperării bilaterale oferind în acelaşi timp cadrul necesar extinderii, diversificării şi intensificării colaborării româno-americane pe un spectru mult mai larg de domenii”, a spus Ungureanu.
Scutul antiracheta
Premierul a vorbit şi de acordul semnat de România şi Statele Unite în domeniul apărării antirachetă. „Reprezintă proiectul cu cea mai pronunţată încărcătură strategică din istoria parteneriatului româno-american. Decizia de dislocare în România a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă a reconfirmat dorinţa comună a celor două state de a acţiona ferm pentru asigurarea securităţii regionale şi globale. În acelaşi timp a transformat dimensiunea securitară în cea mai importantă componentă a parteneriatului strategic bilateral”, a spus premierul.
Mihai-Răzvan Ungureanu a spus că România se află în faza pregătitoare de implementare a acordului, „creând condiţiile necesare pentru ca baza de la Deveselu să devină operaţională în 2015”. Premierul a subliniat că Parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite nu se rezumă doar la componenta de securitate şi a arătat că schimburile economice dintre cel două ţări au atins în 2011 2,3 miliarde de dolari, iar investiţiile americane în România au depăşit 900 de milioane de dolari.
de Anatol Terzi | mart. 9, 2012 | Alte regiuni, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a reiterat, joi, la Bruxelles, în discuţii cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, angajamentul României în Afganistan, exprimând şi susţinerea pentru declararea, la Summitul de la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă.
Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a efectuat, la 8 martie 2012, o vizită la sediul NATO, pentru a avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi cu Adjunctul Secretarului General, Alexander Vershbow. Cu prilejul întrevederilor a avut loc un schimb de opinii pe teme de actualitate pentru România şi NATO, fiind abordată cu precădere agenda Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la Chicago (20-21 mai 2011), dar şi alte teme curente de pe agenda internaţională de securitate.
Scutul antirachetă, Marea Neagră şi Smart Defense
Ministrul afacerilor externe a exprimat susţinere pentru obiectivul declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO. De asemenea, a reiterat angajamentul României în Afganistan în contextul în care pe agenda Summit-ului de la Chicago vor fi discutate deciziile aferente organizării perioadei de tranziţie, cu accent pe sporirea efortului de pregătire a forţelor afgane de securitate pentru a prelua responsabilitatea asigurării securităţii naţionale. Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat faptul că România rămâne un aliat important, ferm angajat în susţinerea Alianţei Nord-Atlantice.
În cadrul întrevederilor, o atenţie specială a fost acordată evoluţiilor din vecinătatea NATO, cu accent pe zona Balcanilor de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre. Ministrul Diaconescu a subliniat că, în perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago din mai 2012, Alianţa va trebui să transmită un mesaj puternic şi încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor de extindere în regiunile din vecinătatea sa. De asemenea, a reiterat importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre.
Referindu-se la iniţiativa Smart Defense, şeful diplomaţiei române a arătat că este important ca, la Chicago, să se identifice acele proiecte cu o reală valoare adăugată, menite să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei. Totodată, a exprimat angajamentul României de a contribui la eforturile NATO circumscrise acestei iniţiative.
de Anatol Terzi | feb. 27, 2012 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Forţele americane au început echiparea bazei care găzduieşte un nou radar în Turcia menit a apăra Europa în faţa unui potenţial atac cu rachete din partea Iranului.
„Avem forţe instalate la baza cu radarul din sudul Turciei”, a declarat comandantul Armatei SUA din Europa, generalul Mark Hertling, într-un interviu realizat la principalul aeroport militar din Muntenegru, situat în capitala Podgorica. Este pentru prima dată când un înalt comandant american a confirmat informaţiile că radarul NATO din cadrul scutului antirachetă – care a cauzat tensiuni între Turcia şi vecinul său musulman Iranul – a fost operaţional în ultimele săptămâni. Radarul este un element cheie în plănuitul sistem de apărare antirachetă care mai presupune instalarea altor radare de uscat şi de mare şi a unor interceptoare de rachete în mai multe zone din Europa în următorii zece ani.
„Nu pot vorbi decât pentru unităţile de apărare aeriană de la sol. Însă vă pot spune că suntem în coordonare constantă cu Marina americană şi Forţele Aeriene şi suntem pe drumul cel bun spre apărarea antirachetă”, a spus oficialul militar.
Importanţa cooperării dintre SUA şi Turcia
Acordul semnat anul trecut cu Turcia pentru staţionarea unui sofisticat dispozitiv radar pe teritoriul acestei ţări a fost considerat de oficialii americani drept cea mai importantă înţelegere privind cooperarea militară dintre SUA şi Turcia, cel mai mare membru musulman al NATO, din 2003, când Ankara i-a nemulţumit pe oficialii americani prin refuzul de a permite unei divizii de blindate să tranziteze teritoriul Turciei pentru a participa la invazia din Irak, transmite Agerpres. Tensiunile dintre Occident şi Iran s-au amplificat în ultimele luni din cauza programului nuclear al Teheranului. Iranul neagă acuzaţiile Occidentului conform cărora încearcă să dezvolte arme atomice şi spune că scopul programului său nuclear este să producă energie şi izotopi medicali.
SUA susţin că scutul de apărare antirachetă urmăreşte să contracareze ameninţarea balistică a Iranului. În afara radarului din Turcia, scutul va conţine rachete de interceptare staţionate în România şi Polonia, patru nave cu capacităţi de apărare antirachetă la Rota, în Spania, şi un sediu operaţional în Germania. Radarul în bandă X din Turcia este parte a unui sistem menit a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie la înălţimi extrem de mari. Radarul este situat la o bază militară din apropiere de Kurecik, un oraş la circa 700 de km vest de frontiera cu Iranul.
de Anatol Terzi | feb. 6, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Rusia va construi un sistem aerospaţial de apărare eficient pentru a contra ameninţările balistice ale NATO, a asigurat duminică vicepremierul rus Dmitri Rogozin.
Dmitri Rogozin, numit recent în funcţia de vicepremier pentru a superviza industria apărării din Federaţia Rusă, a scris pe contul său de Twitter că, la Munchen, conferinţa internaţională consacrată securităţii nu a reuşit să ajungă la un compromis cu privire la crearea unui sistem european de apărare antirachetă, scrie presa rusă.
NATO va continua să „dezvolte un sistem de apărare antirachetă pentru că simţim o responsabilitate puternică faţă de protejarea eficientă a populaţiilor noastre în faţa ameninţării rachetelor”, a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat de Dmitri Rogozin.
„Ei bine, în ceea ce ne priveşte, şi noi simţim o responsabilitate de a ne apăra poporul de ameninţarea rachetelor voastre şi ne vom crea o apărare aerospaţială eficientă”, a scris Rogozin, care a fost ambasadorul Rusiei pe lângă NATO înainte de a deveni vicepremier, pe contul său de pe reţeaua de socializare.
Rusia şi NATO au căzut de acord să coopereze asupra unui aşa-numit scut antirachetă european în timpul Consiliului NATO-Rusia desfăşurat la Lisabona în 2010. NATO insistă ca cele două sisteme să fie independente şi să schimbe informaţii, în timp ce Rusia este adepta unui sistem comun cu interoperabilitate deplină, notează presa de la Moscova.
