de Madalin Necsutu | sept. 24, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Ca intr-o piesa de teatru cu papusi, vicepremierul rus Dmitri Rogozin trateaza cu mult dispret si ironie tot ce se intampla in Republica Moldova. Mai exact in dosarul conflictului transnistrean. Acesta nu are nicio misie in a rezolva acest diferend pe care Rusia daca il voia incheiat pana acum nu trebuia decat sa pocneasca din degete. Sa fim seriosi! Acest trimis special al Kremlinului pentru Transnistria nu face decat sa joace o carte a discordiei introducand pe agenda bilaterala dintre cele doua parti aflate in conflict noi teme de disputa. Ca in legenda mesterului Manole, ce contruieste UE in timpul zilei, darama Rusia pe timpul noptii. O munca sisifica fara un deznodamant. Una dintre probleme o reprezinta deschiderea unui consulat al Rusiei la Tiraspol, fapt ce ar echivala de facto cu stabilirea de relatii diplomatice intre cele doua „tari”. Argumentul Moscovei ca astfel vor fi mai bine tratati si reprezentati cetatenii rusi de pe aceasta parte a Nistrului, nu este decat o tema falsa. Cetatenii rusi de aici nu sunt deloc cetateni de mana a doua, asa cum nu sunt in niciun loc de pe teritoriul Republicii Moldova.
Revenind la „personajul Rogozin”, inca de la desemnarea sa in Republica Moldova intentiile Federatiei Ruse au fost clare. Asa cum ani de zile Rogozin nu a facut decat sa vocifereze la NATO, ca ambasador al Moscovei pe langa aceasta institutie internationala, un astfel de comportament prezinta acum si in Republica Moldova. Din ianurie 2008 si pana in decembrie 2011, atat timp cat a detinut postul de diplomat pe langa Alianta Nord-Atlantica, Rogozin nu a facut nimic concret pentru dezvoltarea relatiei Rusiei cu NATO. Din contra, a tunat si a fulgerat isteric de fiecare data cand a avut ocazia. Un trimis al discordiei, atitudine pe care Moscova si-a dorit-o dintotdeauna vizavi de NATO, blocul militar rival al defunctului Tratat de la Varsovia ale carui haturi de detinea. Principala tema de scandal a lui Rogozin a reprezentat-o scutul american antiracheta amplasat in Europa. Mutarea lui Rogozin de la NATO in Transnistria trebuie citata in cheia presiunii pe care Rusia o pune pe NATO in problema transnistreana. Mai pe romaneste: amplasati scutul aici la Marea Neagra, dosarul transnistrean nu va fi niciodata rezolvat si veti avea la granita UE un conflict inghetat nerezolvat care va compromite avansul UE inspre Rasarit. In ciuda eforturilor facute prin intermediul Parteneriatului Estic, instrument al UE de penetrare economica in acest spatiu ex-sovietic care actioneaza in nu mai putin de sase foste republici astfel de republici.
Inca de dinainte sa desanteze in „cotet”, asa cum a numit el acest spatiu, Rogozin s-a aflat intr-un real „conflict de interese” din pozitia sa de fost mercenar in conflictul de pe Nistru din 1992. Acesta a luptat cu arma in mana impotriva Republicii Moldova si a aparat separatismul rusofil al Tiraspolului. Ori, la doua zeci de ani distanta, cineva ar trebui sa isi inchipuie ca un astfel de personaj isi va pastra impartialitatea de mediator in dosar. Tot jocul lui Rogozin in acest spatiu este unul de distractie si intoxicare, similar cu unul de papusar care se joaca cu niste marionete trase cu niste sfori. Interventiile sale sunt mai degraba pe platforme de socializare moderne precum Facebook si Twitter, de acolo unde jurnalistii se grabesc sa ii redea comentariile ca declaratii oficiale. Un joc pe care Rogozin il joaca abil facand un joc dublu astfel incat la Chisinau nu se intelege exact cand Rogozin vorbeste in nume personal si cand o face in cel al Rusiei. Cand ii spune „presedinte” lui Evgheni Sevciuk si cand isi sterge „din greseala” postarile de conturile sale de socializare. Ultima postare a sa din aceasta categorie este un misto aruncat in directia lui Ghimpu, politician de la Chisinau care ii sta in coaste lui Rogozin. Acesta a declarat, fara a pune ghilimele, ca acesta este un „politician curajos si prevazator”. Declaratia a fost facuta in contextul in care Ghimpu a spus ca deschiderea unui consulat rus la Tiraspol „va clatina serios Alianta”. In fapt, Ghimpu transmitea un mesaj catre partenerii sai de alianta – Filat si Lupu – carora le spunea voalat ca sprijinirea unui astfel de demers al Rusiei ar putea echivala cu iesirea Partidului Liberal din AIE.
Un lucru care ar bucura Rusia din prisma revenii la putere fara niciun dubiu a comunistilor lui Voronin. Asta dupa ce Filat a declarat in recenta sa vizita la Moscova ca un astfel de demers nu contravine bunelor relatii dintre Republica Moldova si Federatia Rusa. Amuzat de declaratia lui Ghimpu, Rogozin a avut din nou o interventie ironica care ii confirma rolul prestabilit de Moscova in Republica Moldova. De a fi un fel de Eris care nu conteneste sa arunce marul discordiei in mijlocul tentativei de nunta dintre Chisinau si Tiraspol, in ciuda faptului ca mesenii europeni isi fac planuri in diverse formate alambicate prin castele occidentale despre cum ar trebui sa arate luna de miere a celor doi miri.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii din 22 de circumscriptii ale UTA Gagauzia sunt asteptati duminica la urnele de vot in cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor din Adunarea Populara. Cetatenii cu drept de vot urmeaza sa aleaga inca 22 de deputati, care se vor alatura celor 13 alesi in primul tur, potrivit Info-Prim Neo. Presedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Comrat, Svetlana Mironova, a declarat ca din fiecare circumscriptie concureaza cate doi candidati care au acumulat numarul maxim de voturi in primul tur. Din cei 44 de candidati, 28 sunt independenti, iar 16 din partea partidelor: 10 de la Partidul Comunistilor, 6 de la Partidul Liberal Democrat si un candidat e din partea Partidului Socialistilor. Duminica vor fi deschise 41 de sectii de vot. Acestea vor activa de ora 7.00 si pana la 21.00. La urne sunt asteptati circa 70 mii de cetateni. Svetlana Mironova a mentionat ca bugetul pentru desfasurarea celui de-al doilea tur a fost estimat la aproximativ 615 mii de lei. Ministerul Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor anunta intr-un comunicat de presa ca, in legatura cu desfasurarea turul doi al alegerilor, duminica, sectiile de evidenta si de documentare a populatiei ale IS „CRIS „Registru” din Comrat, Ceadar-Lunga si Vulcanesti vor lucra in regim special, de la 7.00 pana la 21.00. In primul tur de alegeri, care au avut loc 9 septembrie, au fost alesi 13 deputati in Adunarea Populara din Gagauzia, care este formata din 35 de deputati locali.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Alte regiuni, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
SUA a donat sambata Republicii Moldova 15 tone de produse medicale, in valoare de 12 milioane de dolari. Ajutorul umanitar a ajuns la Chisinau cu o aeronava a fortelor aeriene americane. Pe langa acest ajutor, la Chisinau a venit si un grup de lucratori medicali voluntari care vor impartasi din experienta lor colegilor de peste Prut, relateaza Info-Prim Neo. Premierul Vlad Filat, care a intampinat militarii la aeroport, a declarat ca Moldova a primit medicamente vitale pentru sistemul medical din tara. „In lotul donat de poporul american se gasesc medicamente pentru boli grave si frecvente, precum bolile cardiovasculare, diabet, alergii si altele. Medicamentele si dispozitivele urmeaza a fi distribuite conform necesitatilor stringente la 62 de spitale si 42 de centre medicale. Peste 100 mii de cetateni vor beneficia gratuit de acest ajutor”, a informat prim-ministrul. Ambasadorul american la Chisinau, William Moser, a spus ca timp de 20 de ani de relatii bilaterale, SUA a donat Republicii Moldova ajutoare medicale umanitare in valoare de aproape 240 milioane dolari. Diplomatul a comunicat ca proiectul din acest an consta din trei componente.
Voluntariat si schimb de experienta
In primul rand, livrarea medicamentelor si consumabilelor medicale de prima necesitate. Mai apoi, acordarea de instruire medicala in domeniul ingrijirii paliative si, trei, proiecte mici de reconstructie la Spitalul clinic municipal nr. 4 din Chisinau si la scoala internat din satul Lipoveni. „Este un dar din partea poporului american pentru poporul moldovenesc si sper ca aceste actiuni vor capata un caracter continuu in Moldova”, a precizat William Moser. Medicii si asistentele medicale din SUA vor petrece o saptamana in Republica Moldova, unde vor practica voluntar facand schimb de experienta si instruind unde va fi cazul, in mai multe institutii medicale din tara. Pe parcursul a 20 de ani, 34 de loturi de asistenta au sosit in Moldova pe cale aeriana si 1395 de containere pe cale terestra. Asistenta medicala a fost donata in cadrul programului „Operation provide hope” in cadrul unui parteneriat public-privat intre autoritatile, sectorul privat si cel neguvernamental din SUA.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii cu drept de vot din Belarus sunt chemati duminica sa voteze in cadrul alegerilor legislative al caror rezultat este probabil sa consolideze puterea presedintelui Aleksandr Lukasenko asupra micului stat fost sovietic, in pofida unui apel la boicot din partea opozitiei, informeaza presa occidentala, citata de Karadeniz-Press. Partidul Civic Unit si Frontul Popular Belarus, cele doua partide principale din opozitie, i-au sfatuit pe alegatori sa mearga la pescuit sau cules de ciuperci in loc de a participa la scrutin, afirmand ca cei ce voteaza nu fac decat sa valideze detentia prizonierilor politici si frauda electorala. Aproximativ sapte milioane de alegatori sunt asteptati la urne intre orele locale 8.00 (8.00, ora Romaniei) si 20.00 (20.00, ora Romaniei) pentru a-i alege pe cei 110 deputati ai Parlamentului acestei tari, cea mai inchisa din Europa. Aleksandr Lukasenko, un populist care conduce tara de 9,5 milioane de locuitori cu un pumn de fier din 1994, a respins actiunea de boicot si acuzatiile liderilor opozitiei. ‘Sunt niste lasi care nu au nimic de spus oamenilor’, a declarat acesta pentru jurnalisti, dupa ce a votat la o sectie din Minsk, insotit de fiul sau de sapte ani, Kolia. ‘Nu avem nevoie de revolutii si tulburari’, a mai afirmat presedintele descris de administratia lui George W. Bush drept ‘ultimul dictator al Europei’.
OSCE va asista neputincioasa
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) a trimis 330 de observatori la scrutin si isi va face public verdictul luni. ‘Daca si de data aceasta sunt indoieli privind alegerea poporului belarus, atunci nu stiu ce standarde vor fi suficient de bune in alegerile viitoare’, a declarat Lukasenko. intrebat despre posibila recunoastere a alegerilor de catre Occident, presedintele belarus a spus ca spera ‘la ce este mai bine’. ‘Nu tinem alegeri pentru Occident. Arhitectul principal este poporul belarus’, a explicat Lukasenko. Relatiile lui Lukasenko cu SUA si UE, niciodata foarte bune, au avut de suferit in urma actiunilor sale impotriva protestelor de strada de dupa alegerile prezidentiale din decembrie 2010. Multi dintre opozantii sai au fost arestati, unii dintre acestia fugind din tara sau ramanand in umbra dupa ce au petrecut o vreme in inchisoare. Aceste alegeri au loc la doi ani dupa controversata realegere a presedintelui Aleksandr Lukasenko pentru un al patrulea mandat, in urma careia zeci de mii de oameni au iesit in strada la Minsk pentru a denunta fraude masive.
de Anatol Terzi | sept. 23, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus Vladimir Putin sterge din istorie „epoca Medvedev”
În ultimul timp, se pare că niciun decret semnat de Dmitri Medvedev, chiar și cel mai neînsemnat, nu se ezită a fi anulat, relateaza publicatia „New York Times”, citata de mass-media internationala. Astfel, a fost anulată decizia de a discrimina calomnia, iar limita de vârstă a înalților funcționari a fost ridicată la 70 de ani, deşi Medvedev încerca să întinerească guvernarea rusă prin impunerea unui plafon de vârstă de până la maximum 65 de ani.
Duma de Stat a inițiat o revizuire a unei noi schimbări modeste – introducerea orei de vară permanente. Deputatul, care a introdus propunerea, în mod clar a calificat decizia lui Medvedev drept „total inacceptabilă pentru o parte enormă a Rusiei”. „Acesta este un semn indirect de rușine, ca și în timpurile sovietice”, potrivit ziarului.
Demedvedizare
Publicaţia din Occident conchide că există „o abatere demonstrativă de la vectorul anunţat de Medvedev. Cuvintele „resetare” sau „modernizare” sunt folosite rar, iar privatizarea companiilor de stat este sub semnul întrebării. Valoarea numirii de către Medvedev a alegerii directe a guvernatorilor a fost slăbită, prin faptul că a fost introdusă procedura de verificare a candidaților de către Kremlin. Mai mult, expertul politic Gleb Pavlovski a inventat chiar termenul de „demedvedizare.”
„Este prea devreme ca Medvedev să fie şters din listă”, notează ziarul. „El este primul-ministru, liderul partidului Rusia Unită şi al doilea cel mai important politician din țară. El a demonstrat, de asemenea, loialitate faţă de Putin, iar actualul preşedinte al Rusiei oferă recompense pentru un astfel de comportament.” „Cu toate acestea, în mod clar se încearcă a-l înjosi pe Medvedev”, mai notează ziarul, amintind cum unii generali în rezervă l-au numit „laş” pe fostul presedinte. Totodată, Putin a venit cu propria versiune asupra evenimentelor din august 2008, când a avut loc un conflict armat între Rusia şi Georgia. O altă lovitură pentru Medvedev, potrivit publicaţiei, a fost condamnarea activistei de opoziţie Taisia Osipova. Asta după ce Medvedev a cerut o revizuire a cazului.
O nouă revoluție rusă
Cei din cercul lui Putin îl acuză pe Medvedev că „a trezit o nouă revoluție rusă”, spune expertul german Alexander Rahr, care se referă la protestele apărute în Rusia. Faptul că Putin nu susţine inițiativele lui Medvedev este cea mai mare surpriză, spune autorul. Experții occidentali cred că Medvedev nu face prea multe fără aprobarea concretă a lui Putin. Cu toate acestea, după inaugurarea lui Putin, situaţia politică a fost schimbată. De exemplu, s-au îmbunătățit brusc relațiile Rusiei cu Japonia și Belarus.
„Multe din inițiativele de la finalul președinției lui Medvedev, deși sporadice și incomplete, au fost luate pe cont propriu, și, uneori, împotriva voinței lui Putin”, conchide publicaţia. Acum, „autoritățile încearcă să șteargă tot ce a atins Medvedev,” după cum menţionează editorul de la Nezavisimaia Gazeta, Konstantin Remchukov.
de Isac Mihai | sept. 23, 2012 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Slovenia, piedica in calea Croatiei
Slovenia nu va ratifica tratatul de aderare a Croaţiei la UE până când nu va fi încheiat un acord între cele două state foste iugoslave privind depozitele bancare, a avertizat recent preşedintele unei comisii parlamentare şi membru al coaliţiei de centru-dreapta aflată la putere în Slovenia, Jozef Horvat, citat de mass-media regionala. „Doar după ce va fi rezolvat (contenciosul) în conformitate cu dreptul internaţional, vom fi dispuşi să începem procedura de ratificare a aderării Croaţiei la UE”, a declarat Jozef Horvat. El a cerut „conducerii croate să îşi onoreze angajamentele internaţionale, în special un acord privind negocierile sub supervizare internaţională în vederea repartizării proprietăţilor fostei Iugoslavii, precum şi alte angajamente asumate în cursul negocierilor de aderare la UE”.
Peste 130.000 de cetateni croaţi au depus 160 de milioane de euro (207 milioane de dolari) în banca slovenă Ljubljanska Banka înainte de destrămarea fostei Iugoslavii, în 1991, suma contestata de actuala conducere slovena. Totuşi, în scopul de a se asigura de aderarea sa la UE, Zagrebul a consimţit să rezolve această problemă prin intermediul negocierilor sub supervizare internaţională, mai degrabă decât prin intermediul discuţiilor bilaterale.
