de Razvan Iorga | nov. 20, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca in cadrul vizetei facute in Republica Moldova, trimisul Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, a fost mai rezervat in declaratii, odata ajuns la Moscova, oficialul rus a reluat retorica sa cu care deja a obisnuit in calitate de ambasador al Rusiei la NATO. El a declarat intr-un interviu publicat marti de catre ziarul Kommersant ca Transnistria este subiectul presiunile imense ale Bruxelles-ului si ca acum nu vede perspective de rezolvarea ale conflictului. „inca in primavara acestui an au existat progrese, care ulterior au esuat. Acum, observam ca Transnistria sufera de atacuri psihologice masive din partea observatorilor si organizatiilor internationale. in regiune vin delegatii formate din domni binevoitori, de tot felul, care explica conducerii transnistrene ca trebuie sa intrerupa relatiile cu Rusia si sa se agate urgent de locomotiva Republicii Moldova, care merge spre Europa ideala. Impactul este unul masiv, pana si conducerea regiunii transnistrene este santajata de unii emisari europeni,” a declarat Rogozin. Oficialul rus a mai adaugat ca problema utilizarii munitiilor aflate pe teritoriul transnistrean inca mai exista. „Dar exista si pozitia Ucrainei, care impiedica evacuarea acestor munitii. Atata timp cat munitiile sunt in regiune, aici se vor afla militarii rusi, care asigura siguranta depozitelor militare”, a completa oficialul rus, citat de Unimedia.info. „Noi nu avem de gand sa evacuam munitiile irecuperabil. Ne dorim sa initiem discutii in formatul ministrilor apararii. Avem un acord privind utilizarea spatiului aerian si a aeroportului de la Tiraspol, care trebuie reinviat, astfel incat sa putem mentine comunicarea cu militarii nostri din regiunea transnistreana. Ei nu sunt un batalion de partizani, ci o parte integranta a fortelor armate ruse,” este de parere Dmitri Rogozin.
Rusia denunta jocul dublu energetic al Chisinaului
In ceea ce priveste implementarea pachetelor energetice europene, Rogozin a spus ca Moscova intuieste ca autoritatile de la Chisinau spun una, dar fac cu totul alta. „Avem informatii de la Bruxelles, despre faptul ca se examineaza strategia energetica a Republicii Moldova pana in 2030. Mi-au comunicat-o niste binevoitori. De la locul anterior de munca. Au ramas cativa informatori acolo. in conformitate cu aceasta strategie, pe care partenerii nostri moldoveni o ascund modest fata de noi, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat sa puna treptat in aplicare toate cerintele pachetelor energetice europene doi si trei, pana in 2017. Cu alte cuvinte, noua ne spun una, dar actioneaza cu totul diferit,” a spus Dmitri Rogozin. Potrivit oficialului rus, dupa ce „Chisinaul s-a grabit sa semneze acorduri energetice cu Bruxelles, acum i-ar fi jenant sa renunte la ele”. „Totodata, au ajuns intr-o situatie dificila in relatia cu Federatia Rusa, deoarece Moscova nu mai poate avea incredere in intentii bune”, conchide Rogozin. Reamintim ca Rusia a conditionat recent negocierea pretului la gaze livrat Republicii Moldova de amanarea interconectarii Chisinaului la politicile de securitate energetica ale UE. Totodata, Moscova insista pe devierea traseului european al R. Moldova si alaturarea acestei tari la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan.
de Natalia Ciobanu | nov. 20, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintia Radei de la Kiev, motiv de disputa intre fortele politice din Ucraina
Noul speaker al Radei Supreme de la Kiev va deveni, cel mai probabil, reprezentantul Partidului Regiunilor, care deține cele mai multe mandate în noua legislatură considera politologii ucraineni, citati de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Dacă lucrurile vor decurge normal și nu se va crea o criză din prima zi de activitate a Radei, cel mai real scenariu ar putea arăta în felul următor – speaker din partea Partidului Regiunilor și primul său adjunct din partea Partidului Comunist”, consideră directorul Centrului de cercetări politice aplicate „Penta”, Volodymyr Fesenko.
Presa ucraineană a vehiculat câteva nume de parlamentari din Partidul Regiunilor, care ar putea candida la funcția de președinte al legislativului. Cel mai cotat este actualul ministru al Justiției, Alexandr Lavrinovici, care are experiență de lucru în parlament, fiind un bun jurist. O altă candidatură este Alexandr Efremov, care deține funcția de președinte al fracțiunii Partidului Regiunilor din actualul legislativ. Alte surse menționează că fotoliul de speaker ar fi ochit și de către Andrei Kliuev, actualul șef al Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei. Aceeași dorință a exprimat-o și vicepremierul Serghei Tighipko, despre care Volodymyr Fesenko spune că are cele mai puține șanse să obțină această funcție.
Competitia oligarhilor
Analistul admite să factorul decisiv la alegerea președintelui Radei Supreme va fi competiția dintre diversele grupuri de influență din Partidul Regiunilor, care îl înconjoară pe președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici. „Președintele va acorda această șansă acelui grup de influență, care îi va prezenta cel mai optimist plan de depășire a crizei parlamentare”, este de părere Fesenko. Cu toate acestea, politologul consideră că primul adjunct al speakerului va rămâne comunistul Adam Martîniuk.
Directorul companiei de PR „Polittech”, Taras Berezoveț, este de părere că alegerea speakerului din rândurile Partidului Regiunilor depinde de faptul dacă aleșii acestei formațiuni vor reuși să constituie majoritatea parlamentară fără fracțiunea comunistă și cât de convingători și ademenitori vor fi pentru deputații independenți. „Dacă acest scenariu va avea sorți de izbândă și Partidul Regiunilor va avea 230 de voturi în noua Radă, atunci speaker va deveni un „regional” (reprezentant al Partidului Regiunilor – n. red.). Sunt două candidaturi serioase: Lavrinovici și Efremov. Ambițiile lui Tighipko nu vor fi susținute, pentru că este un străin pentru „baronii din Donețk”, care nu îl vor vota. În plus, este puțin probabil ca Ianukovici să accepte această variantă. Iar decizia privind viitorul speaker ține direct de Viktor Ianukovici. Figura de compromis pentru putere și opoziție ar fi Petr Poroșenko (actualul Ministru al Economiei, anterior a activat și în Guvernul Timoșenko – n. red.). Se pare însă că Poroșenko nu va accepta jocul păpușarilor, pentru că nu este influențabil ca și Litvin (Volodymyr Litvin, actualul președinte al Radei Supreme – n. red.)”, a subliniat Berezoveț.
Inaugurare intarziata
Pe 6 noiembrie 2012, Rada Supremă de la Kiev a adoptat legea privind alegerea speakerului prin votul deschis al parlamentarilor. Totodata, deși inițial a fost stabilit că prima ședință a noului legislativ nu trebuie organizată mai târziu de 17 decembrie 2012, totuși, este posibil că prima întrunire a noului for legislativ va avea loc mai târziu. Motivul este accederea în Parlament a doar 445 de deputați din 450. Cinci dintre aceștia ar putea fi aleși la începutul anului viitor și asta în cazul în care actualul legislativ va admite alegeri repetate în cinci circumscripții uninominale, la care au fost comise abateri legislative în procesul de numărare a voturilor.
Într-o analiză a agenției de presă UNIAN se menționează că legislația ucraineană nu admite posibilitatea organizării alegerilor repetate, de aceea Comisia Electorală Centrală de la Kiev așteaptă o decizie a Parlamentului, competent să modifice legislația electorală. UNIAN subliniază că actualul parlament ar putea să lase această modificare pe seama noului legislativ care va avea nevoie de timp să se clarifice cu această situație. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Șapoval, a admis deja că noua componență a Radei Supreme ar putea fi completată abia în primăvara anului 2013.
În același timp, președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a dat de înțeles că noul parlament s-ar putea întruni și în formula incompletă. Oponenții politici nu sunt de acord cu punctul de vedere al președintelui și admit renunțarea la mandatele de deputat pe care le-au obținut în urma alegerilor din 28 octombrie.
Opoziţia ucraineană, in defensiva parlamentara
Prim-vicepreşedintele partidului ucrainean de opoziţie „Batkivşcina”, Oleksandr Turcinov, a declarant anterior că opoziţia nu va fi în măsură să formeze o majoritate în noul Parlament de la Kiev, ales pe 28 octombrie 2012. „Numărul total de mandate ale opoziţiei nu este suficient pentru a forma o majoritate parlamentară. Aceasta este realitatea”, a subliniat Turcinov la postul de televiziune de opoziție „24TV”.
Pe de altă parte, opoziţia consideră că nici partidul care a acumulat cele mai multe mandate de parlamentar nu va reuşi să formeze o majoritate în noul legislativ. „Cred că nici Partidul Regiunilor nu va avea o fracţiune parlamentară din 226 de aleşi”, a declarat Pavel Rozenko, membru al partidului UDAR, condus de pugilistul Vitalii Kliciko.
În urma alegerilor legislative din 28 octombrie 2012, în noul Parlament al Ucrainei au intrat următoarele cinci partide: Partidul Regiunilor, Opoziţia Unită „Batkivşcina”, Alianţa Democratică Ucraineană pentru Reforme (UDAR), Partidul Comuniştilor şi formaţiunea naţionalista „Svoboda”.
Experții consideră că puterea va deține din nou majoritatea în Rada Supremă. Pentru aceasta este nevoie ca Partidul Regiunilor să constituie o coaliție fie cu fracțiunea Partidului Comunist, fie cu o parte dintre cei 43 de candidați independenți.
Tatonari politice
Deși inițial au declarat că sunt dispuși să se alieze cu Partidul Regiunilor în noul legislativ, comuniștii ucraineni au anunțat că refuză să facă parte dintr-o coaliţie parlamentară cu formaţiunea pro-prezidenţială. „Putem cere postul de preşedinte al Radei Supreme, dar Partidul Comunist a decis că formaţiunea sa parlamentară va lucra separat şi nu va semna niciun acord de coalizare”, a declarat deputatul comunist Aleksandr Golub.
În acelaşi timp, acesta nu a exclus posibilitatea ca, în unele cazuri, Partidul Comunist să voteze la fel ca majoritatea parlamentară. „Mai ales atunci când va fi vorba de punerea în aplicare a unor chestiuni prevăzute în programul nostru electoral”, a precizat Golub. Analiştii politici din Ucraina sunt convinşi că, în mod tradiţional, comuniştii vor dori fotoliul prim-vicepreşedintelui Parlamentului.
Partidul Regiunilor a anunţat anterior că intenţionează să aleagă preşedintele Parlamentului pe data de 17 decembrie 2012. Printre candidaţii cu şanse să obţină această funcţie se numără actualul ministru ucrainean al justiţiei, Aleksandr Lavrinovici, membru al Partidului Regiunilor, şeful fracţiunii parlamentare a Partidului Regiunilor, Aleksandr Efremov şi secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, Andrei Kliuev.
de Natalia Ciobanu | nov. 20, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Conducta South Stream ingrijoreaza Ucraina
Concernul rus Gazprom a obţinut toate aprobările pentru construirea conductei de gaz „South Stream”, din Rusia către Europa, pe sub Marea Neagră, decizia finală aparţinând Bulgariei, care a semnat, joi, 15 noiembrie, protocolul de investiţii pentru construirea conductei pe teritoriul său, titrează publicaţia ucraineană Glavred. Publicația mai precizează că Bulgaria a obţinut astfel o reducere de 20% la preţul gazelor livrate de Gazprom şi eliminarea intermediarilor. Experţii ucraineni susţin că, prin construirea acestei conducte, Rusia împinge Ucraina să devină tot mai puţin dependentă de gazul rusesc. Potrivit directorului Institutului de Strategii Energetice din Kiev, Dmitri Marunici, având în vedere reducerea consumului de gaz în ţările Uniunii Europene, perspectivele de umplere a conductei rămân foarte vagi. „La ora actuală, nu există cerere în acest sens şi, de fapt, conducta South Stream este construită ca un instrument de șantaj a Ucrainei, cu scopul de obţine concesii favorabile pentru Gazprom”, consideră expertul. Potrivit lui Marunici, în această situaţie, este important ca Ucraina să reducă consumul de gaze ruseşti. „Rusia este mult mai dependentă de noi, decât suntem noi de Rusia. Dacă tranzitul de gaze prin Ucraina este sistat în totalitate, noi pierdem 2,4 miliarde de dolari pe an, însă, dacă partea ucraineană renunţă la gazul rusesc, Gazprom va pierde 11,8 miliarde de dolari”, a explicat expertul ucrainean.
În acelaşi timp, un membru al comisiei parlamentare ucrainene pentru energie, Aleksandr Gudima, susţine că Gazprom nu poate renunţa complet la tranzitul de gaz prin Ucraina. „Ucraina poate compensa volumul pierdut cu tranzitul de gaze din Asia Centrală, în cazul în care vor fi construite conductele Trans-Anatolia sau Nabucco”, a declarat parlamentarul ucrainean.
de Razvan Iorga | nov. 19, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova iau in considerare fuzionarea a doi producatori rusi de arme de foc, care traverseaza o criza financiara, sub brandul Kalasnikov, numele parintelui celei mai celebre arme de asalt, a explicat presedintele rus Vladimir Putin. Proiectul care prevede fuziunea dintre uzina Ijmas, unde sunt fabricate pustile Kalasnikov si o alta uzina, Ijmeh, ambele situate la Ijevsk, capitala republicii Udmurtia, masura recomandata de vicepremierul rus Dimitri Rogozin, responsabil de industria militara. „in ceea ce priveste aceasta fuziune, bineinteles ca este posibil”, a declarat Putin, in timpul unei intâlniri cu Rogozin, relateaza agentia Interfax. Fuziunea ar trebui sa contribuie la „ameliorarea situatiei, nicidecum la deteriorarea ei”, a subliniat presedintele, indicând nevoia unei atentii deosebite acordate „problemelor sociale”, legate de aceasta fuziune. Mihail Kalasnikov, in vârsta de 93 de ani, precum si alti 16 angajati ai uzinii de la Ijmas au condamnat in octombrie proasta gestiune a companiei, care plateste salarii mici, intr-o scrisoare deschisa adrestata lui Putin, caruia i-au cerut sa salveze uzina. Ijams, ca si Ijmeh, se confrunta cu o criza financiara din cauza absentei, de ani buni a comenzilor venite din partea Ministerului Apararii, depozitele militare ruse fiind deja saturate de arme automate, a explicat luni Rogozin. „S-a propus fuzionarea celor doua companii sub numele Kalasnikov”, in scopul de a „concentra in cadrul grupului, intreg potentialul industrial” si de „a crea o uzina moderna pentru fabricarea armelor de foc”, a declarat acesta. Rogozin a anuntat in cursul saptamânii trecute ca Mihail Kalasnikov a fost de acord cu utilizarea numelui ca marca inregistrata a grupului ce urmeaza sa ia fiinta si care reuneste cele doua uzine in cadrul intreprinderii publice Rostehnologhii.
de Razvan Iorga | nov. 19, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
O eventuala solicitare a Turciei pentru desfasurarea de rachete Patriot la frontiera turco-siriana va fi considerata ‘prioritara’, a declarat luni secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de France Presse. ‘Turcia nu a depus o cerere oficiala (pentru desfasurarea rachetelor), dar daca o va face aceasta va fi considerata prioritara’, a declarat Rasmussen, care participa la o reuniune a ministrilor europeni ai apararii, la Bruxelles. ‘Daca primim o cerere oficiala din partea Turciei pentru a asigura o astfel de aparare si protectie eficienta, aceasta cerere va fi considerata o urgenta’, a adaugat el. ‘Situatia de-a lungul frontierei dintre Siria si Turcia este un subiect de mare preocupare. Dispunem de toate planurile necesare pentru a apara Turcia daca situatia o impune, iar aceste planuri vor fi modificate daca va fi cazul pentru a asigura o aparare si o protectie eficiente ale Turciei’, a insistat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. Germania se asteapta la o solicitare oficiala formulata luni de Turcia pe lânga NATO, in vederea desfasurarii de rachete Patriot la frontiera turco-siriana, declarase anterior ministrul german al apararii Thomas de Maiziere. Germania va ‘evalua’ aceasta cerere intr-o maniera ‘deschisa si solidara’ cu Ankara, a adaugat el. In ceea ce il priveste, Anders Fogh Rasmussen a anuntat deja saptamâna trecuta ca Alianta este dispusa sa ii furnizeze asistenta Turciei, tara membra NATO, in cazul in care conflictul din Siria se apropie de teritoriul sau. Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, actul fondator al NATO, prevede ca ‘partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau iin America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor si, in consecinta, daca se va produce un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, exercitând dreptul sau individual sau colectiv la autoaparare recunoscut de articolul 51 al Cartei Natiunilor Unite, va da asistenta partii sau partilor atacate, prin luarea in consecinta, individual si concertat cu celelalte parti, a acelor masuri ce vor fi considerate necesare, inclusiv folosirea fortei armate, pentru a restaura si a mentine securitatea zonei nord-atlantice’.
de Razvan Iorga | nov. 19, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei ruse Serghei Lavrov urmeaza sa se intalneasca marti, in marja unui summit, la Phnom Penh, cu secretarul de Stat Hillary Clinton, careia ii va propune o reuniune a Cvartetului asupra situatiei din Fasia Gaza, a anuntat duminica RIA Novosti. Lavrov a facut aceste declaratii inainte de a pleca la Phnom Penh, unde va participa la un Summit al Asiei de Sud-Est (ASEAN), potrivit agentiei ruse. „Ma voi intalni cu secretarul de Stat (american Hillary) Clinton la 20 noiembrie”, a spus el, citat de agentie. Potrivit RIA Novosti, Lavrov a adaugat ca intentioneaza sa discute cu Clinton despre necesitatea unei intalniri la nivel de ministri a Cvartetului International pentru Orientul Mijlociu, din care fac parte Statele Unite, Rusia, Uniunea Europeana (UE) si ONU, si Ligii Arabe, in vederea discutarii evenimentelor in curs in Fasia Gaza. Rusia a denuntat saptamana trecuta „bombardamente disproportionate efectuate de Israel asupra Fasiei Gaza”, indemnandu-i totodata pe militantii palestinieni sa inceteze tirurile de rachete spre Israel.
