Premierul roman, la Chisinau

Premierul roman, la Chisinau

Premierul României, Victor Ponta, efectuează marţi o vizită de lucru la Chişinău, la invitaţia omologului său din Republica Moldova, Vlad Filat.
Vizita oficialului român se anunţă una tensionantă. Liderul mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, a anunţat că susţinătorii mişcării vor organiza proteste în faţa mai multor edificii în care va intra oficialul român. Mocanu susţine că guvernarea de la Chişinău ar trebui să-şi anuleze invitaţia pentru Ponta şi să nu-l primească la Chişinău. Şi asta deoarece Ponta nu este privit cu ochi buni de către organismele europene şi ar aparţine anumitor clanuri oligarhice care ar avea interese ascunse la Chişinău.
„Eu mă duc la Chişinău ca să semnăm în sfârşit proiectul pentru gazoductul (Ungheni – Iaşi) şi pentru linia electrică. Pentru R. Moldova, ceea ce semnăm noi mâine este o cerinţă de ani de zile, pentru că asta înseamnă că vor fi interconectati la reţeaua noastră de energie electrică şi de gaz. Dacă PDL îşi va trimite oamenii la Chişinau ca să mă huiduie e treaba lor, dar e o măgărie.”, a declarat luni Victor Ponta.
Agenda discuţiilor se va axa pe analizarea stadiului proiectelor strategice de cooperare, cu un accent deosebit pe interconectările din domeniile energetic şi infrastructură, care au un impact major în procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Totodată, în contextul obiectivului strategic comun de aderare a Republicii Moldova la UE, se vor conveni alte priorităţi ale agendei bilaterale menite să sprijine parcursul european al Chişinăului. Vizita se înscrie în calendarul consultărilor politice bilaterale la nivel înalt şi reprezintă un moment important în actuala etapă de consolidare a Parteneriatului.
Programul vizitei include întrevederi oficiale ale prim-ministrului României cu Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, cu Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Premierul va fi însoţit de o delegaţie de miniştri care vor discuta cu omologii lor din Republica Moldova proiectele de cooperare sectorială derulate în baza Planului de Acţiune pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.

Share our work
Aderarea la UE, obiectiv strategic al Serbiei

Aderarea la UE, obiectiv strategic al Serbiei

Preşedintele sârb Tomislav Nikolic a subliniat luni, în cadrul unor convorbiri cu o delegaţie a Parlamentului European condusă de slovacul Eduard Kukan, că obiectivul strategic al Serbiei este de a se alătura Uniunii Europene cât mai curând posibil, cu toate că mai rămân multe de făcut până la atingerea acestui deziderat.
Nikolic s-a referit în mod special la nevoia unor schimbări în sistemul juridic, la lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate, revizuirea tuturor privatizărilor dubioase, „nu numai pentru că Europa ne cere acest lucru, dar în primul rând pentru că este în interesul Serbiei”, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al preşedinţiei.
Nu este nevoie ca Serbia să aştepte să devină membră UE pentru a respecta standarde europene, a mai spus Nikolic, precizând că se aşteaptă de la noul guvern să înceapă să lucreze la aceste aspecte de îndată ce îşi începe mandatul. Pe de altă parte, în timpul discuţiilor, Kukan şi-a exprimat sprijinul pentru eforturile Serbiei de a obţine o dată pentru debutul negocierilor de aderare şi a salutat angajamentul ţării faţă de calea europeană.

Share our work
Rusia. Inca o lege impotriva presei independente

Rusia. Inca o lege impotriva presei independente

Unii membri ai presei ar putea fi consideraţi drept „agenţi străni” în Rusia, ca şi organizaţiile nonguvernamentale ce intră sub incidenţa unei legi adoptate vineri, potrivit presei ruse.
Potrivit publicaţiei apropiate puterii, amendamentele legii privind presa vor fi prezentate la reluarea sesiunii parlamentare în Dumă, unde Rusia Unită, partid prezidat până la întoarcerea la Kremlin, de Vladimir Putin, dispune de majoritate absolută. Este vorba despre introducerea în lege a noţiunii de „presă care acţionează în interesul unui stat străin”, potrivit aceleiaşi surse, care precizează că presa vizată este cea care beneficiază de finanţare venind din străinătate.
„Societatea are dreptul de a şti cine finanţează aceşti reprezentanţi ai celei de a patra puteri şi cât de independenţi sunt”, a declarat deputatul Ilia Kostunov. „Cred că povestea agenţilor străini nu s-a încheiat încă”, a adăugat acesta. „Ştim că în ţară acţionează diferite site-uri de informare, ziare, reviste a căror finanţare este opacă”, a declarat un alt parlamentar al partidului Rusia Unită, Vladimir Burmatov.
Duma a adoptat vineri o propunere de lege foarte controversată, calificând drept „agenţi străini” şi supunând unui control suplimentar organizaţiile nonguvernamentale care beneficiază de finanţare din străinătate şi care au o activitate considerată „politică” în Rusia.
Această nouă lege se adaugă unui set de amendamente adoptate în ultimele săptămâni, printre care şi cele care încadrează penal calomnia, care instaurează un control sporit asupra Internetului sau înăspresc legislaţiei ce reglementează manifestaţiile publice. Opoziţia rusă şi apărătorii drepturilor omului au criticat aceste măsuri drept represive, în urma anchetelor judiciare, a percheziţiilor şi interogatoriilor care au vizat opoziţia de la întoarcerea la Kremlin a lui Vladimir Putin, în mai.

Share our work
Rompetrol si Naftogaz deschid benzinarii in Ucraina

Rompetrol si Naftogaz deschid benzinarii in Ucraina

Naftogaz, compania energetica de stat a Ucrainei si Rompetrol Group au semnat luni un memorandum de cooperare care prevede, printre altele, infiintarea unei companii mixte care sa creeze si sa dezvolte o retea de benzinarii in principalele regiuni si orase din Ucraina. „In viitor, speram sa aducem numarul de benzinarii ale acestui proiect mixt la 700. Totodata, vom oferi clientilor atat carburanti premium cat si economici”, a declarat intr-un comunicat vicepresedintele Naftogaz, Yevhen Korniiciuk. Memorandumul mai prevede cresterea capacitatii Naftogaz de transport al titeiului si produselor petroliere, crearea si dezvoltarea unui sistem de piata secundara de logistica pentru produse petroliere, imbunatatirea standardelor de calitate si introducerea unor tehnologii avansate de marketing european pe piata ucraineana de produse petroliere. Directorul general al Rompetrol, Zhanat Tussupbekov, a declarat ca grupul este prezent pe piata ucraineana a produselor petroliere din 2009 si o considera prioritara. Rompetrol Group este reprezentat in Ucraina de Rompetrol Ukraine, cu sediul in Odessa, care livreaza produse petroliere de la rafinaria Petromidia din Romania. Rompetrol Group, detinut de grupul KazMunaiGaz din Kazahstan, are sediul la Amsterdam si desfasoara operatiuni in 12 tari, avand active in Franta, Romania, Spania si sud-estul Europei.

Share our work
Turcia isi face loc in bordul executiv al FMI

Turcia isi face loc in bordul executiv al FMI

Turcia si Polonia vor avea, in premiera, membrii in board-ul executiv al Fondului Monetar International (FMI), in conformitate cu un acord politic convenit recent, relateaza WSJ. Cele doua tari vor detine, prin rotatie cu alte state, cate un loc in conducerea FMI. Acordul subliniaza procesul de transfer al puterii in sistemul economic si financiar mondial catre economiile emergente. Cresterea influentei Poloniei si Turciei la FMI va eroda puterea de vot a Europei de Vest, dupa ce statele cu economii emergente s-au angajat sa suplimenteze substantial resursele Fondului, pentru a combate criza datoriilor de stat din zona euro. „Este un pas important catre cresterea rolului economiilor emergente in board si in procesul decizional”, a afirmat pentru WSJ un oficial FMI. Un alt oficial a descris noul acord privind membrii board-ului executiv drept „o mare reforma a FMI”. „Sunt intr-adevar primele miscari din partea Europei de a renunta la o parte din putere, de a o transfera pietelor emergente”, a spus el. Dupa implementarea planului, Statele Unite si Europa vor continua sa aiba majoritate in conducerea FMI. Odata cu cresterea semnificativa a „greutatii” statelor emergente in eocnomia globala si cu majorarea contributiilor acestor tari la FMI, mai ales avand in vedere ca, in ultimii ani, cea mai mare parte din imprumuturile acordate de Fond au mers catre Europa, tarile in dezvoltare cer mai multa influenta in luarea deciziilor importante care vizeaza economia mondiala. China, India, Rusia si Brazilia au obtinut deja locuri in consiliul executiv al FMI, format din 24 de membri. Potrivit acordului politic recent, Belgia si Olanda vor avea un singur membru, prin rotatie, in board-ul FMI, iar Turcia isi va imparti scaunul cu Austria, Ungaria si Cehia. Polonia va imparti un loc cu Elvetia.

Share our work
Prioritate pentru AIE: Legea lustratiei, dupa interzicerea simbolurilor comuniste

Prioritate pentru AIE: Legea lustratiei, dupa interzicerea simbolurilor comuniste

AIE se pregateste sa dea o noua lovitura la Chisinau. Dupa ce saptamana trecuta a condamnat comunisul in Parlament, policitienii AIE se pregatesc sa abordeze si subiectul legii lustratiei. Legea Lustratiei prevede ca toate persoanele care sunt numite in functii publice sa fie verificate daca au colaborat cu organele de represiune ale Uniunii Sovietice. In acest context, o persoana poate fi blocata sa ocupe functii inalte in stat daca trecutul sau intra sub incidenta legii lustratiei. Potrivit gandul.info, „lustrabile” sunt acele persoane care au fost platite de regimul comunist sau au ocupat diferite functii politice, lor urmand sa le fie interzis dreptul de a mai ocupa anumite demnitati publice pentru o perioada. La polul opus, comunistul Artur Resetnicov spune ca AIE trebuie sa adopte legea, pentru ca sa se vada cine sunt cei care au colaborat cu securitatea sovietica. Liderii fractiunilor parlamentare spun ca sunt gata sa abordeze si acest subiect la sedintele din toamna ale Parlamentului, doar daca va exista un proiect serios. „Eu nu vad probleme in privinta legii lustratiei. Dar trebuie de venit cu un proiect serios”, spune Dumitru Diacov. De cealalta parte, si liberalul Ion Hadarca sustine ideea. „Sustin legea lustratiei. Comentariile de prin ’90 spuneau ca dupa adoptarea legii se va compromite intreaga intelectualitate. Poate ca prin aceasta lege s-ar face un pas inainte. Declaratiile comunistilor de atunci sunt ca si cele de acum – o metoda tipica de compromitere a adversarilor politici”, a spus sursa. Valeriu Strelet a declarat ca legea lustratiei ar trebui sa vina ca o initiativa comuna a componentelor AIE, pentru ca ulterior „sa nu apara dezbateri cu privire la cine primul a spus sau a inregistrat”.

Share our work