de Anatol Terzi | iun. 27, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Ministerul georgian al Justiţiei a confiscat marţi milioane de dolari aparţinând opozantului miliardar Bidzina Ivanishvili, după refuzul acestuia de a achita o amendă de 36 milioane de euro pentru încălcarea Legii electorale.
Ministerul Justiţiei a indicat că a confiscat totalitatea acţiunilor lui Ivanishvili la companiile Cartu Bank şi Cartu Group, precum şi partea de 21,7 % pe care Ivanishvili o deţinea la Progress Bank. “Confiscarea va fi anulată automat dacă debitorul îşi achită de bună voie cuantumul” amenzii, potrivit unui comunicat al ministerului. Ivanishvili afirmase că şi-a transferat fiului său proprietatea acţiunilor, dar – potrivit ministerului – înregistrarea acestui transfer nu a fost făcută corect.
Bidzina Ivanishvili a fost condamnat la o amendă de 36 milioane de euro la începutul lunii iunie pentru că ar fi încălcat Legea electorală prin distribuirea ilegală de parabole de televiziune şi furnizarea de vehicule la preţ redus coaliţiei de opoziţie “Visul georgian” prin societăţile pe care le posedă. Miliardarul a refuzat să plătească amenda, denunţând motivaţia politică a urmăririlor judiciare la care este supus cu câteva luni înainte de alegerile legislative din toamnă.
Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat georgian, cu o avere estimată la peste cinci miliarde de euro, vrea să înlocuiască puterea în exerciţiu cu ocazia alegerilor legislative, urmate de cele prezidenţiale în 2013. El este ţinta atacurilor de când s-a lansat în politică în 2011, aliaţii preşedintelui georgian Mihail Saakashvili acuzându-l că este manipulat de Moscova.
de Anatol Terzi | iun. 20, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Preşedinţii Barack Obama, Vladimir Putin şi Francois Hollande şi-au exprimat decepţia luni faţă de lipsa progresului în străvechiul conflict din Nagorno-Karabah între Armenia şi Azerbaidjan.
„Noi, copreşedinţi ai Grupului de la Minsk, suntem uniţi în hotărârea noastră de a găsi o modalitate paşnică de reglementare a conflictului din Nagorno-Karabah”, au indicat cei trei şefi de state într-un comunicat comun publicat pe marginea summit-ului G20 de la Los Cabos. „Părţile în conflict ar trebui să înceteze să amâne pentru mai târziu deciziile importante indispensabile unui acord durabil şi paşnic”, opinează ei, după ce o explozie de violenţă s-a soldat recent cu morţi de ambele părţi ale frontierei în această regiune azeră cu populaţie majoritar armeană. „Regretăm că preşedinţii Azerbaidjanului şi Armeniei nu au luat măsurile decisive cerute de ţările noastre”, adaugă ei, invitând Baku şi Erevan să profite de oferta lor de mediere.
La începutul lunii iunie, Azerbaidjanul a acuzat Armenia că i-a ucis cinci soldaţi într-un incident la frontieră, a doua zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi au fost omorâţi de azeri. Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, regiunea Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care a făcut 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între anii 1988-1994.
O încetare a focului a fost semnată în 1994, dar Baku şi Erevan nu au reuşit să se pună de acord asupra statutului regiunii, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, zonă strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia. Emanaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Grupul de la Minsk – care joacă rol de mediator în acest conflict – reuneşte Franţa, Rusia şi SUA.
de Anatol Terzi | iun. 14, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Georgia a susţinut miercuri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului că, în toamna anului 2006, Moscova a arestat şi expulzat mii de georgieni stabiliţi în Rusia.
Faptele denunţate de Georgia ar fi avut loc cu doi ani înainte de conflictul armat dintre cele două ţări din vara anului 2008. La sfârşitul lui septembrie 2006, Georgia a declanşat o criză diplomatică cu Rusia atunci când a arestat şi expulzat patru ofiţeri ruşi bănuiţi de spionaj. Tbilisi susţine că Moscova a reacţionat, în semn de represalii, împotriva comunităţii georgiene de pe teritoriul său.
În foarte scurt timp, mii de persoane au fost arestate, plasate în detenţie în condiţii „îngrozitoare” şi expulzate brutal în Georgia, a susţinut în faţa Curţii de la Strasbourg reprezentanta guvernului georgian, Tina Burjaliani. Această politică, „orchestrată” de autorităţile ruse, a dus la „încălcări grave ale drepturilor omului”, a afirmat reprezentanta. Persoanele arestate, vizate din cauza originii lor, au fost supuse unor tratamente inumane sau degradante şi nu şi-au putut contesta expulzarea în faţa instanţelor de judecată, a subliniat Tina Burjaliani, care a adăugat că autorităţile ruse au cerut şcolilor şi universităţilor să le furnizeze adresele familiilor georgiene pentru a le expulza.
Reprezentatul guvernului rus, Grigori Matiuşkin, a dezminţit orice „campanie antigeorgiană”. Amintind că Rusia are un „drept suveran în privinţa controlului imigraţiei”, acesta a afirmat că georgienii în cauză au fost expulzaţi în cadrul unor proceduri normale. În total, în anul 2006, 4.022 de resortisanţi georgieni au fost expulzaţi din Rusia, însă acest număr reprezintă doar 7% din georgienii care se aflau în această ţară la începutul anului, a dat asigurări reprezentatul guvernului rus. CEDO îşi va pronunţa decizia în acest caz la o dată nespecificată.
de Anatol Terzi | iun. 7, 2012 | Caucaz, Știri, UE, Uncategorized @ro
Franţa face apel la Azerbaidjan şi Armenia să nu recurgă la forţă în conflictul din Nagorno-Karabah, a declarat marţi Ministerul francez al Afacerilor Externe, precizând că o reuniune ministerială a celor două ţări este prevăzută la mijlocul lunii iunie, la Paris.
„Nu există o soluţie militară la conflictul din Nagorno-Karabah”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Bernard Valero, după incidentele petrecute în ultimele zile la frontiera dintre cele două ţări, soldate cu opt morţi. Franţa „cere celor două ţări să nu recurgă la utilizarea forţei şi să respecte strict armistiţiul din 1994”. „O nouă întâlnire a miniştrilor de externe din Armenia şi Azerbaidjan şi a co-preşedinţilor Grupului de la Minsk este prevăzută pentru luna iunie la Paris, pentru a continua negocierile”, a anunţat purtătorul de cuvânt. Grupul de la Minsk, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joacă un rol de mediator, reunind Franţa, SUA şi Rusia.
Azerbaidjanul a acuzat marţi Armenia de uciderea a cinci soldaţi ai săi într-un incident petrecut la frontiera dintre cele două ţări, la o zi după ce Erevanul anunţase că trei dintre soldaţii săi fuseseră ucişi de azeri în cursul unei incursiuni în Nagorno-Karabah.
Alipită Azerbaidjanului în perioada sovietică, Nagorno-Karabah şi-a proclamat independenţa, nerecunoscută de comunitatea internaţională, după un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi între 1988 şi 1994. Un acord de încetare a focului a fost semnat în 1994, însă Baku şi Erevan nu reuşesc să se pună de acord cu privire la statutul teritoriului, care rămâne o sursă de tensiune în Caucazul de Sud, o regiune strategică situată între Iran, Rusia şi Turcia.
de Razvan Iorga | iun. 6, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova au avertizat Statele Unite in legatura cu „responsabilitatea” declaratiilor secretarului de Stat american in favoarea Georgiei. „Declaratiile doamnei Hillary Clinton in Georgia confirma ca nu au fost trase invataminte in urma evenimentelor din august 2008”, a declarat purtatorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukasevici. Armata rusa a patruns in Georgia in vara anului 2008, dupa o ofensiva a fortelor georgiene impotriva Osetiei de Sud. „Astazi, am impresia de deja vu”, a precizat oficialul rus. „Oficiali americani de rang inalt fac din nou declaratii in favoarea presedintelui Mihail Saakasvili, reluând ideile propagandistice privind asa-numita ocupatie rusa din Georgia. in acest fel, sunt incurajate sentimentele revansarde ale Georgiei, iar la Washington nu se intelege responsabilitatea acestor idei”, adauga Lukasevici. Hillary Clinton a denuntat marti, la Tbilisi, „ocuparea si militarizarea de catre Rusia a teritoriului Georgiei”.
de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Caucaz, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat marţi directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. „I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. „Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.
Elshad Nassirov şi-a exprimat speranţa că până la finele lunii iunie se va ajunge la un acord cu Turcia cu privire la conducta TANAP. Potrivit lui Nassirov, proiectul TANAP ar fi mai mic şi mai ieftin decât Nabucco, dar ar putea fi extins ulterior dacă va fi nevoie. În situaţia în care proiectul TANAP va primi aprobarea finală, Elshad Nassirov crede că proiectul Nabucco West (o versiune mai scurtă a conductei iniţiale care ar face legătura între Austria şi graniţa Bulgariei cu Turcia) are 50% şanse să fie selectat în cursa cu conducta South East Europe Pipeline (SEEP), susţinută de BP.
Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş (România), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Gazoductul va transporta gazele extrase din Asia Centrală şi va străbate Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. La mijlocul acestei luni, consorţiul Nabucco a înaintat consorţiului Shah Deniz II o propunere privind construcţia unui gazoduct numit Nabucco Vest, care ar urma să transporte gaze naturale provenind din regiunea caspică, începând de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia până la Baumgarten (Austria) şi mai departe. Nabucco Vest va beneficia de acelaşi cadru legal existent ca şi conceptul de bază Nabucco, şi anume de Acordul Interguvernamental, Acordurile de Sprijin ale Proiectului şi derogări privind accesul terţilor, şi va avea exact aceeaşi rută ca şi acesta pe teritoriul Uniunii Europene.
